2ra-238/17 — înlăturarea obstacolelor și obligarea demolării construcțiilor
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- înlăturarea obstacolelor şi obligarea demolării construcţiilor
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-238/17 — înlăturarea obstacolelor și obligarea demolării construcțiilor (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
dosarul nr. 2ra-238/17
prima instanță - (Judecătoria Cimișlia) Z. Aramă
instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) M. Guzun, A. Nogai, V. Brașoveanu
ÎNCHEIERE
01 februarie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele completului, Valentina Clevadî
judecători Galina Stratulat
Dumitru Mardari
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de avocatul Vitalie
Ciofu în interesele Dianei Spătărel,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Diana Spătărel
împotriva Ludmilei Manea cu privire la înlăturarea obstacolelor și obligarea demolării
construcțiilor,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 iunie 2016, prin care au fost
admise apelurile declarate de Diana Spătărel și Ludmila Manea, casată hotărârea
Judecătoriei Cimișlia din 25 martie 2015 și pronunțată o nouă hotărâre prin care acțiunea a
fost admisă parțial,
c o n s t a t ă:
La 01 august 2013 Diana Spătărel a depus cerere de chemare în judecată împotriva
Ludmilei Manea, solicitând:
- obligarea Ludmilei Manea să demoleze construcția provizorie (șopron) cu
suprafața de 10,7 m.p., prelungirea construcției capitale (garajul) cu suprafața de 6,3 m.p.
și gardul de piatră cu suprafața la sol de 5,1 m.p., edificate pe terenul ce-i aparține cu drept
de proprietate, cu suprafața de 0,0025 ha, amplasate în or. Cimișlia, str. Tineretului, 16;
- obligarea Ludmilei Manea să nu creeze obstacole în vederea exercitării
nestingherite a dreptului de posesie și folosință asupra terenului pentru construcții cu
suprafața totală de 0,1293 ha, cu număr cadastral 2901304262, inclusiv asupra terenului
cu suprafață de 0,0025 ha, conform schemei amplasării din 17 aprilie 2013;
- încasarea de la Ludmila Manea în beneficiul său a cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta Diana Spătărel a indicat că în baza contractului de
donație din 19 aprilie 2013 a devenit proprietară a terenului de construcții cu suprafața de
0,1293 ha, cu nr. cadastral 2901304262, a casei de locuit individuală cu suprafața de 67,9
m.p. și a construcției accesorii cu suprafața de 26,4 m.p., situate în or. Cimișlia, str.
Tineretului, 16.
Susține că în urma examinării suprafeței terenului sus indicat, a constatat că pe
acesta a fost ridicată o construcție în mod ilegal, care constituie o prelungire a imobilului
(garaj) care aparține Ludmilei Manea. Astfel, terenul care-i aparține cu drept de
1
proprietate a fost parțial acaparat de construcția ilegală, ce constituie o prelungire a
imobilului edificat pe terenul ce aparține Ludmilei Manea.
Menționează că, conform schemei amplasării din 17 aprilie 2013, construcția
ilegală a ocupat o suprafață de 0,0025 ha din terenul ce-i aparține, fapt prin care lezează
dreptul său de proprietate.
Reclamanta a mai indicat că conform datelor din actul de constatare pe teren din 27
mai 2013, pe terenul ce-i aparține au fost ridicate următoarele construcții: construcția
provizorie cu suprafața de 10,7 m.p., prelungirea construcției capitale (garajul) cu
suprafața de 6,3 m.p. și gardul de piatră cu suprafața la sol de 5,1 m.p..
Afirmă că la solicitările sale de a demola construcția ilegală, pârâta a refuzat, ea
fiind nevoită să înainteze prezenta acțiune.
La 31 ianuarie 2014, în cadrul ședinței de judecată, Ludmila Manea a înaintat o
acțiune reconvențională împotriva Dianei Spătărel, prin care a solicitat stabilirea unei
rente anuale, ce urmează a fi achitată de către ea în beneficiul Dianei Spătărel pentru
depășirea hotarului terenului învecinat în cazul construcției, în temeiul art. 390 Codul
civil. (vol. I, f.d. 56-57, 82-84)
Prin încheierea Judecătoriei Cimișlia din 25 martie 2015 s-a admis renunțul la
cerere și s-a încetat procesul la cererea reconvențională înaintată de Ludmila Manea
împotriva Dianei Spătărel cu privire la stabilirea unei rente anuale la depășirea hotarului
terenului învecinat în cazul construcției. (vol. I, f.d. 187-188)
Prin hotărîrea Judecătoriei Cimișlia din 25 martie 2015 cererea de chemare în
judecată depusă de Diana Spătărel împotriva Ludmilei Manea cu privire la înlăturarea
obstacolelor și obligarea demolării construcțiilor s-a admis parțial.
S-a obligat Ludmila Manea să demoleze gardul din piatră și să restituie reclamantei
Diana Spătărel 1 m.p., ocupat de o parte din acest gard din terenul cu nr. cadastral
2901304262 ce aparține Dianei Spătărel și să demoleze construcția provizorie (șopron) cu
dimensiunile 2,06 m pe 5,18 m amplasat pe terenul cu suprafața de 15 m.p., suprafață
ocupată din terenul cu nr. cadastral 2901304262 ce aparține Dianei Spătărel, situate în or.
Cimișlia, str. Tineretului, 16 și să restituie această porțiune de teren proprietarului Diana
Spătărel.
S-a obligat Ludmila Manea să nu creeze obstacole în vederea exercitării dreptului
de posesie și folosință a reclamantei Diana Spătărel asupra terenului cu suprafața de 16
m.p., care este ocupat ilegal din terenul cu suprafața totală de 0,1293 ha cu număr
cadastral 2901304262.
S-a încasat de la Ludmila Manea în folosul Dianei Spătărel suma de 200 lei cu titlu
de cheltuieli de judecată.
În rest acțiunea s-a respins.
La 26 martie 2015 Ludmila Manea a declarat apel împotriva hotărîrii Judecătoriei
Cimișlia din 25 martie 2015, solicitând admiterea apelului și casarea hotărîrii instanței de
fond, cu pronunțarea unei noi hotărîri de respingere a acțiunii.
La 24 aprilie 2015 Diana Spătărel a declarat apel nemotivat împotriva hotărîrii
Judecătoriei Cimișlia din 25 martie 2015, solicitând admiterea apelului și casarea hotărîrii
instanței de fond, cu pronunțarea unei noi hotărîri de admitere integrală a acțiunii.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 07 octombrie 2015 s-au respins apelurile
declarate de către Ludmila Manea și Diana Spătărel și s-a menținut hotărîrea Judecătoriei
Cimișlia din 25 martie 2015.
Prin decizia Curții Supreme de Justiție 02 martie 2016 s-au admis recursurile
declarate de către Ludmila Manea și Diana Spătărel.
S-a casat integral decizia Curții de Apel Chișinău din 07 octombrie 2015 și s-a
restituit pricina spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.
2
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 iunie 2016 s-au admis apelurile
declarate de Ludmila Manea și Diana Spătărel.
S-a casat integral hotărârea Judecătoriei Cimișlia din 25 martie 2015.
S-a pronunțat o nouă hotărâre, prin care s-a admis parțial cerere de chemare în
judecată depusă de Diana Spătărel împotriva Ludmilei Manea cu privire la înlăturarea
obstacolelor și demolarea construcțiilor.
S-a obligat Ludmila Manea să demoleze construcția provizorie (șopron) cu
dimensiunile 2,06 m pe 5,18 m amplasată pe terenul cu suprafața de 15 m.p., suprafață
ocupată din terenul cu nr. cadastral 2901304262 ce aparține Dianei Spătărel, situate în or.
Cimișlia, str. Tineretului, 16.
S-a obligat Ludmila Manea să nu creeze obstacolele Dianei Spătărel în vederea
exercitări dreptului de posesie și folosință asupra terenului cu suprafața de 15 m.p. eliberat
de sub construcția șopronului.
S-a încasat de la Ludmila Manea în folosul Dianei Spătărel suma de 200 lei cu titlu
de cheltuieli de judecată.
În rest acțiunea s-a respins ca neîntemeiată.
Ne fiind de acord cu decizia instanței de apel, la 05 decembrie 2016, avocatul
Vitalie Ciofu a declarat recurs în interesele Dianei Spătărel, solicitând admiterea acestuia,
casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 iunie 2016 și a hotărârii Judecătoriei
Cimișlia din 25 martie 2015, în partea respingerii acțiunii, cu pronunțarea în această parte
a unei noi hotărâri de admitere integrală a cererii de chemare în judecată.
În motivarea recursului a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel și
hotărârea instanței de fond, pe care le consideră neîntemeiate și pasibile de a fi casate,
deoarece la emiterea acestora instanțele de judecată au încălcat și aplicat eronat normele
de drept material.
Menționează că prin acțiunea reconvențională înaintată, intimata a recunoscut
circumstanțele expuse în acțiunea inițială.
Consideră că nu sunt întemeiate concluziile instanței de fond și apel în privința
reținerii în calitate de probă admisibilă doar a măsurărilor efectuate de către SC „Geomar
Grup” SRL, cu mențiunea că doar aceste măsurări au fost efectuate ținând cont de
informația grafică de la OCT Cimișlia.
La fel, susține că sunt neîntemeiate și concluziile instanței de fond și apel în
privința neadmiterii în calitate de probe a actelor administrate de reclamantă (Actul de
constatare pe teren din 27 mai 2013 și Actul de constatare pe teren la identificarea bunului
imobil din 13 aprilie 2013) pe motiv că ele au fost întocmite pe baza măsurărilor ce nu au
fost contrapuse cu planul geometric al terenurilor înregistrate la OCT Cimișlia, nu conțin
informația care parte a construcțiilor depășesc hotarul, nu sunt indicate punctele de reper
și nu sunt concretizate porțiunile de teren suprapuse în raport cu informația grafică la de
OCT Cimișlia.
Menționează că în rezultatul efectuării Raportului de constatare tehnico-științific
din 27 octombrie 2014 (de către SC „Geomar Grup” SRL) încă o dată s-a constatat că pe
terenul ce-i aparține cu drept de proprietate, au fost ilegal edificate construcții neautorizate
care aparțin Ludmilei Manea.
Celelalte acte de constatare și de măsurare a terenurilor și construcțiilor litigioase,
administrate de către ea (Actul de constatare pe teren din 27 mai 2013 și Actul de
constatare pe teren la identificarea bunului imobil din 13 aprilie 2013), au fost efectuate și
perfectate doar ținând cont de informația grafică de la OCT Cimișlia.
De altfel, astfel de măsurări nu pot fi efectuate fără a ține cont de această informație
grafică, iar în aceste acte, în special se conțin informații, care parte a construcțiilor
depășesc hotarul cu concretizarea porțiunilor de teren suprapuse.
3
Menționează că încercările intimatei Ludmila Manea de a invoca lipsa depășirii
hotarelor terenului sunt neîntemeiate, deoarece la momentul edificării ilegale a
construcțiilor se cunoștea și era foarte simplu de luat în calcul lungimea și lățimea
terenului, pentru a nu admite depășirea/acapararea ternului.
În acest sens, nu erau și nu sunt necesare careva măsurări grafice cu sisteme GPS,
pentru a stabili că construcțiile litigioase, trec peste limita înregistrată la OCT Cimișlia, la
momentul formării acestui teren ca bun imobil.
Astfel, invocă că instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a
interpretat în mod eronat legea (art. 315, 316, 329 alin. (3), 374, 379 Codul civil și art. 101
Codul funciar).
Urmare a celor relatate, consideră că instanța de apel a admis încălcări ce constituie
temeiuri de admitere a recursului în conformitate cu art. 432 alin. 2 lit. a) și c) Codul de
procedură civilă.
La 25 ianuarie 2017 avocatul Valeriu Stănescu a depus referință în interesele
intimatei Ludmila Manea solicitând declararea recursului depus de Diana Spătărel ca fiind
inadmisibil, din motivul că nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 423 alin. (2),
(3) și (4) Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) Codul de procedură civilă, după
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,
dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea
depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.
Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în
recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu
alin. (2).
În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară
în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Având în vedere că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa participanților
la proces la 14 iunie 2016 (vol. II, f.d. 65), iar la materialele dosarului nu este anexată
dovada legală de recepționare a acesteia, în conformitate cu art. 434 Codul de procedură
civilă, recursul declarat de avocatul Vitalie Ciofu în interesele Dianei Spătărel la 05
decembrie 2016, se consideră depus în termen.
Analizând modul în care recurentul și-a exercitat dreptul la recurs, fără a se expune
cu referire la legalitatea deciziei instanței de apel atacate, completul Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul
declarat de avocatul Vitalie Ciofu în interesele Dianei Spătărel drept inadmisibil din
următoarele motive.
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)
Codul de procedură civilă.
Astfel, analizând argumentele recursului prin prisma existenței temeiurilor de
declarare a recursului, Colegiul constată că acestea nu se încadrează în limitele stabilite de
norma precitată, instanța de apel aplicând corect normele de drept material și de drept
procedural.
Subsecvent, în conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației, în viziunea
recurentului, fără a indica un temei prevăzut de art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de
procedură civilă, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează în prevederile
art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă și nu constituie temei de casare a
deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de
4
drept material și procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu și temeinicia
în fapt.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție reiterează și jurisprudența CEDO, conform cărei recursurile trebuie să
fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel
recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, însă
motivele recursului invocat în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării
pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat în mod corespunzător.
În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se
constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători
decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității
recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nicio referire cu
privire la fondul recursului.
Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din
Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de
apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau
alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii
sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) Codul de
procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect
procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele,
încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite la art. 130 Codul de
procedură civilă. Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a
regulilor de apreciere a probelor.
Cu referire la argumentul privind aplicarea eronată de către instanța de apel a
normelor de drept material, colegiul menționează că în cererea de recurs nu se indică prin
ce s-a manifestat aplicarea eronată a normelor de drept material și din care circumstanțe
aceasta rezultă. Colegiul reține că acesta argument poartă un caracter declarativ, nefiind
posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanței de apel ce urmează a fi
supus controlului judiciar.
Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de avocatul Vitalie Ciofu în
interesele Dianei Spătărel nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3)
și (4) Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de procedură
civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție,
d i s p u n e:
Recursul declarat de avocatul Vitalie Ciofu în interesele Dianei Spătărel se
consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.
Președintele completului, Valentina Clevadî
judecători Galina Stratulat
Dumitru Mardari
5