2ra-28/17 — declararea nulitatii absolute a procurii, nulitatea actului juridic,
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- declararea nulitatii absolute a procurii, nulitatea actului juridic,
- Temei legal
- interpretarea eronata a circumstantelor de fapt si de drept
2ra-28/17 — declararea nulitatii absolute a procurii, nulitatea actului juridic, (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Prima instanță: Judecătoria Anenii Noi, Judecător – Veaceslav Panfilii
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – Nina Traciuc, Marina Anton, Iurie Cotruță
Dosar nr. 2ra-28/17
DECIZIE
25 ianuarie 2017 municipiul Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
În componența:
Președintele completului, – Tatiana Vieru,
Judecători – Nicolae Craiu, Oleg Sternioală,
Mariana Pitic, Svetlana Filincova
examinând recursul declarat de către avocatul Andrei Tarîța, în interesele lui
Zadebschii Vasile,
în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Zadebschii
Vasile către ÎM „Dionysos-Mereni” SA, Vladimir Pirojcov, Valentina Pîrcalab cu
privire la nulitatea absolută a procurii, nulitatea actului juridic cu obligarea încetării
tulburării posesiei și încasarea prejudiciului,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 iunie 2016, prin care a fost
admis apelul declarat de Zadebschii Vasile, casată hotărârea Judecătoriei Anenii Noi
din 22.12.2014 și hotărârea suplimentară din 29 ianuarie 2016, si emisă o nouă
hotărâre prin care acțiunea lui Zadebschii Vasile către ÎM „Dionysos-Mereni” SA,
Vladimir Pirojcov, Valentina Pîrcalab cu privire la nulitatea absolută a procurii,
nulitatea actului juridic cu obligarea încetării tulburării posesiei și încasarea
prejudiciului a fost respinsă ca neîntemeiată,
a con st at at:
La 07.12.2011, Zadebschii Vasile a depus cerere de chemare în judecată
împotriva ÎM „Dionysos-Mereni” SA cu privire la nulitatea actelor juridice.
În motivarea cererii, reclamantul a indicat că, la 19 iunie 2002, notarul Pîrcalab
Valentina, a autentificat contractul de vânzare-cumpărare nr. 1806, în bază căruia
Vladimir Pirojcov a înstrăinat întreprinderii ÎM „Dionysos Mereni” SA terenul
agricol cu suprafața de 2,36 ha, cu nr. cadastral 1025107081, amplasat în s. Crețoaia,
raionul Anenii Noi.
La înstrăinarea terenului, Vladimir Pirojcov a acționat din numele proprietarului
Vasile Zadebschii, în baza procurii nr.1475 din 24 mai 2002, autentificată de notarul
Pîrcălab Valentina, potrivit căreia, reclamantul chipurile l-ar fi investit cu asemenea
împuterniciri.
În urma acestor acțiuni frauduloase, reclamantul a fost deposedat ilegal de
patrimoniul ce-i aparținea în mod legal, fiindu-i încălcat flagrant dreptul de
proprietate, protecția căruia este garantată prin art. l al Primului Protocol adițional la
Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale din
04.11,1950, art. art. 46, 127 al Constituției Republicii Moldova, art. 316 Cod civil.
Pirojcov Vladimir, prin falsificarea de acte și folosindu-se de neglijența
criminală a notarului Rîrcalab Valentina, a înstrăinat terenul fără a avea în acest scop
acordul reclamantului și împuternicirile necesare.
Invocând prevederile art. art. 216, 220, 196, 252, 315, 316 Cod civil,
reclamantul a menționat că contractul de vânzare-cumpărare a terenului nr. 1806 din
19.06.2002, încheiat intre Zadebschii Vasile și ÎM „Dionysos-Mereni” SA, privind
înstrăinarea terenului cu suprafața de 2,36 ha, nr. cadastral 1025107081, amplasat în
localitatea Crețoaia, raionul Anenii Noi, nu poate produce careva efecte juridice
pentru proprietarul de drept Vasile Zadebschii, deoarece a fost încheiat fără
încuviințarea acestuia și prin actul judecătoresc instanța este chemată să constatate
violarea art. 1 al Protocolului nr. 1 la Convenția Europeană și să desfacă contractul de
vânzare-cumpărare, cu repunerea reclamantului în drepturile legale asupra terenului.
Astfel, reclamantul a solicitat: constatarea nulității absolute a procurii nr. 1475
din 24.05.2002, autentificată de notarul Valentina Pîrcălab; recunoașterea nulă a
contractului de vânzare - cumpărare a terenului nr.1806 din 19.06.2002, încheiat între
Zadebschii Vasile și ÎM „Dionysos- Mereni” SA, privind înstrăinarea terenului cu
suprafața de 2,36 ha, nr. cadastral 1025107081, amplasat s. Crețoaia, raionul Anenii
Noi; obligarea ÎM „Dionysos-Mereni” SA să înceteze tulburarea posesiei lui
Zadebschii Vasile asupra terenului cu nr. cadastral 1025107081, prin eliberarea
terenului de viță cu vie cu încasarea cheltuielilor de judecată.
Pe parcursul examinării pricinii, reclamantul, Zadebschii Vasile, a înaintat mai
multe cereri de completare și concretizare a cerințelor acțiunii, prin care a solicitat și
încasarea de la copârâți a prejudiciului patrimonial cauzat prin deposedarea lui
Zadebschii Vasile de terenul cu suprafața de 2,36 ha, nr. cadastral 1025107081,
amplasat în s. Crețoaia, raionul Anenii Noi, în sumă de 14117 de lei, susținând că
pârâții Pirojcov Vladimir și Pîrcălab Valentina sunt culpabili în măsura egală pentru
deposedarea ilegală a lui Zadebschii Vasile de patrimoniu, urmând să despăgubească
solidar pe reclamant pentru prejudiciul cauzat.
Din data de 07.06.2011, SA „Dionysos-Mereni”, alături de Pirojcov Vladimir și
Pîrcălab Valentina, este ținut să compenseze reclamantului venitul ratat pe care l-a
obținut din culpa lor, precum și să repare daunele cauzate reclamantului prin privarea
ilegală de proprietate.
Pentru perioada 01.08.2003-16.08.2013, copârâții sunt obligați să repare
prejudiciul cauzat lui Zadebschii Vasile, prin privarea de posibilitatea de a obține
chiria de la arenda terenului, în sumă de 13824 de lei.
Prin hotărârea Judecătoriei Anenii Noi din 22.12.2014, acțiunea înaintată de
Zadebschii Vasile către Pirojcov Vladimir și Pîrcalab Valentina cu privire la nulitatea
absolută a procurii, nulitatea actului juridic, cu obligarea încetării tulburării posesiei
și încasarea prejudiciului, a fost respinsă ca neîntemeiată.
La 23.06.2016, Curtea de Apel Chișinău a admis apelul declarat de Zadebschii
Vasile, a casat hotărârea primei instanțe din 22 decembrie 2014 și hotărârea
suplimentară din 29 ianuarie 2016, a emis o hotărâre nouă prin care acțiunea lui
Zadebschii Vasile a fost respinsă ca neîntemeiată.
La 10.10.2016, Zadebschii Vasile a declarat recurs împotriva deciziei Curții de
Apel Chișinău din 23.06.2016, prin care a solicitat admiterea recursului cu casarea
acesteia și a hotărârii Judecătoriei Anenii Noi din 29.01.2016 cu remiterea pricinii la
rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată, menționând că la judecarea
pricinii, instanța de apel a admis încălcarea esențială și aplicarea eronată a normelor
de drept material și a normelor de drept procedural, fapt care, în conformitate cu art.
432 alin. (2) CPC, servește drept temei de declarare a recursului.
Astfel, în motivarea recursului, recurentul a indicat că, potrivit art. 166 alin. (2)
lit. e) CPC, în cererea de chemare în judecată se indică circumstanțele de fapt și de
drept pe care reclamantul își întemeiază pretențiile și probele de care acesta dispune
în momentul depunerii cererii.
Conformându-se normei citate, reclamantul a indicat și circumstanțele de fapt și
de drept pe care își întemeiază pretențiile.
Neindicarea tuturor normelor juridice, care reglementează raportul litigios, nu
poate constitui temei de respingere a acțiunii ca fiind neîntemeiată. Or, în speță,
reclamantul nu a indicat norme străine raportului litigios pentru ca instanța să
concluzioneze că circumstanțele de drept au fost indicate greșit de către reclamant.
La 20 ianuarie 2017 SA” Dionysos Mereni”, a depus referință la cererea de
recurs, solicitînd respingerea cererii.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care
urmează a fi admis, din următoarele considerente.
Potrivit art. 240 alin. (1) CPC, la deliberarea hotărârii, instanța judecătorească
apreciază probele, determină circumstanțele care au importanță pentru soluționarea
pricinilor, care au fost sau nu stabilite, caracterul raportului juridic dintre părți, legea
aplicabilă soluționării pricinii și admisibilitatea acțiunii.
În conformitate cu alin. (3) al articolului enunțat, instanța judecătorească adoptă
hotărârea în limitele pretențiilor înaintate de reclamant.
În speță, reclamantul, Zadebschii Vasile, invocă nulitatea actului juridic sub
formă de procură, întocmită la 24 mai 2002, cu nr.1475, prin prisma căreia, ulterior,
la 19 iunie 2002, a fost autentificat contractul de vânzare-cumpărare nr. 1806, în bază
căruia Vladimir Pirojcov a înstrăinat ÎM „Dionysos Mereni” SA terenul agricol cu
suprafața de 2,36 ha, nr. cadastral 1025107081, amplasat în s. Crețoaia, raionul
Anenii Noi, a cărui recunoaștere nulă, la fel, a fost solicitată de reclamant.
După cum atestă materialele pricinii, instanța de apel, în justificarea soluției sale
de respingere a acțiunii ca neîntemeiată, invocând prevederile legale pre-citate, a
conchis că instanța de fond, la examinarea litigiului în cauză, eronat a aplicat
prevederile Codului civil, în redacția nouă, ceea ce a condus la clasificarea juridică
incorectă a raportului material litigios, or, obiect al litigiului în pricina dată constituie
nulitatea actelor întocmite până la 12.06.2003, momentul intrării în vigoare a noului
Cod civil, astfel, concluzionând, în temeiul art. 372 alin. (3) CPC, că instanța de fond
a aplicat eronat legea materială, iar reclamantul nu și-a concretizat pretențiile în
prima instanță și, în așa mod, apelul declarat de Zadebschii Vasile urmând a fi admis
din alte motive.
Verificând legalitatea deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 iunie 2016 prin
prisma prevederilor legale, a argumentelor invocate în cererea de recurs, Colegiul
reține că concluziile instanței de apel expuse în decizie sunt în contradicție cu
circumstanțele pricinii, deoarece, în speță, faptul indicării de reclamant a unor
norme juridice care, în opinia instanței de apel, nu sunt aplicabile litigiului,
neprecizării de către instanța de judecată a legii aplicabile litigiului, nu a generat nici
schimbarea calității procedurale a părților, nici modificarea temeiului și obiectului
acțiunii, acestea rămânând aceleași, dar pricina urmând a fi soluționată prin prisma
legii aplicabile litigiului, ținându-se cont de faptul că judecătorul, este acela care cu
ajutorul obiectului și a motivelor de fapt, urmează să facă încadrarea, nefiind
necesară indicarea de către reclamant a anumitor texte din lege, pe care se
întemeiază cererea, ci fiind suficient să se arate că cererea are temeiul juridic într-o
normă din legislația în vigoare.
Astfel, precizarea legii aplicabile litigiului și determinarea raporturilor juridice
dintre părți urmează a fi stabilite ținând cont de cumulul de date: obiectul și
temeiurile acțiunii, obiecțiile pârâtului, alte circumstanțe importante pentru justa
soluționare a cauzei.
În acest sens, nu poate fi reținut ca convingător argumentul instanței de apel
privind clasificarea juridică incorectă a raportului material litigios la examinarea
pricinii în instanța de fond, unul din motive fiind faptul precum că reclamantul nu
și-a concretizat pretențiile. Or, calificarea (clasificarea) juridică reprezintă o
chestiune de interpretare și aplicare a normelor de drept. Calificarea pe care o dă
instanța influențează în mod direct legea aplicabilă raportului juridic.
Temeiul acțiunii este atât de fapt, cât si de drept: temeiul de fapt al acțiunii îl
constituie faptele care generează nașterea acțiunii, iar temeiul de drept îl constituie
norma juridică în care este prevăzut dreptul la acțiune.
În atare circumstanțe, la caz, se constată că soluția instanței de apel este
bazată pe interpretarea eronată a circumstanțelor de fapt și de drept stabilite la
examinarea pricinii, astfel, instanța de apel incorect aplicând prevederile art. 372
alin. (3) CPC, din care se deduce concluzia instanței de apel, precum că
neprecizarea legii aplicabile litigiului a condus la modificarea pretențiilor
reclamantului, iar acesta în instanța de fond nu și-a concretizat pretențiile, respectiv
suportând modificări temeiul și obiectul acțiunii.
În context, se menționează că o hotărâre judecătorească trebuie să respecte
cerințele art. 6 paragr. 1 CEDO, deoarece, potrivit jurisprudenței Curții Europene,
noțiunea de proces echitabil prezumă ca o instanță internă să examineze, în mod
real, problemele esențiale care i-au fost supuse analizei, cel puțin pentru a le
aprecia pertinența.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă
recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel
și să transmită pricina spre rejudecare în instanța de apel, în toate cazurile în care
eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.
Astfel, din considerentele arătate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite
recursul, de a casa decizia Curții de Apel Chișinău din 23 iunie 2016 și de a remite
pricina spre judecare în instanța de apel.
La judecarea pricinii, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate,
creând condiții obiective și reale participanților la proces și judecând pricina, să
emită o hotărâre întemeiată și legală.
Având în vedere cele expuse și în conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de
Justiție,
d e c i d e:
Se admite recursul declarat de către avocatul Andrei Tarîța, în interesele lui
Zadebschii Vasile.
Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 23 iunie 2016, în pricina civilă
intentată la cererea de chemare în judecată a lui Zadebschii Vasile către ÎM
„Dionysos-Mereni” SA, Vladimir Pirojcov, Valentina Pîrcalab cu privire la nulitatea
absolută a procurii, nulitatea actului juridic cu obligarea încetării tulburării posesiei
și încasarea prejudiciului, cu remiterea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel
Chișinău, în alt complet de judecată.
Decizia este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul
Tatiana Vieru
Judecători – Nicolae Craiu,
Oleg Sternioală,
Mariana Pitic
Svetlana Filincova