2rc-35/17 — incasarea datoriei

Instanța de fond: Judecătoria Orhei, Judecător – Sergiu Procopciuc

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – Nelea Budăi, Iulia Cimpoi, Natalia Simciuc

Dosar nr.2rc-35/17

D E CIZ IE

25 ianuarie 2017 municipiul Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele ședinței, – Svetlana Filincova,

Judecători – Iurie Bejenaru, Maria Ghervas,

examinînd recursul declarat de SRL „Vladmar”,

în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de ÎI

„Chetrari Stanislav” împotriva SRL „Vladmar”, privind încasarea datoriei și

penalității,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 15 septembrie 2016, prin care a

fost respinsă cererea privind acordarea termenului suplimentar pentru înlăturarea

neajunsurilor și a fost restituită cererea de apel depusă de SRL „Vladmar”,

co ns tată :

La 12 ianuarie 2016 ÎI „Chetrari Stanislav” a depus cerere de chemare în

judecată împotriva SRL „Vladmar”, solicitînd încasarea sumei de 18 508,23 lei cu

titlu de datorie și a sumei de 53 503,70 lei cu titlu de penalitete.

În motivarea acțiunii a indicat că, în temeiul contractului de transport încheiat cu

SRL „Vladmar” la 27 iulie 2015, a efectuat transportarea mărfii pe ruta Brașov

(România) – Fastov (Ucraina), la solicitarea SRL „Vladmar”, fiind emisă în acest

sens factura fiscală nr.WH324735 în sumă de 18 508,23 lei, prețul căreia nu a fost

achitat.

Prin hotărîrea Judecătoriei Orhei din 28 aprilie 2016 a fost admisă acțiunea

înaintată de ÎI „Chetrari Stanislav”. A fost încasată de la SRL „Vladmar” datoria în

sumă de 18 508,23 lei, penalitatea în mărime de 53 303,70 lei și cheltuielile de

judecată în mărime de 2 154,36 lei.

La 26 mai 2016 SRL „Vladmar” a contestat cu apel hotărîrea instanței de fond,

solicitînd admiterea apelului și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să fie

respinsă acțiunea înaintată.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 04 iulie 2016 nu s-a dat curs cererii

de apel depuse de SRL „Vladmar” și s-a comunicat despre necesitatea depunerii

cererii de apel motivate, cu indicarea motivelor de fapt și de drept pe care se

1

întemeiază apelul și dovada de plată a taxei de stat în sumă de 1 615,77 lei, fiind

acordat termen în acest sens pînă la 15 septembrie 2016.

Ulterior, în ședința de judecată din 15 septembrie 2016 reprezentantul SRL

„Vladmar” a solicitat acordarea unei termen suplimentar pentru înlăturarea

neajunsurilor cererii de apel.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 15 septembrie 2016 a fost respinsă

cererea reprezentantului SRL „Vladmar” privind acordarea unui termen

suplimentar pentru înlăturarea neajunsurilor cererii de apel și a fost restituită

cererea de apel depusă de SRL „Vladmar”.

Întru motivarea soluției, instanța de apel a reținut că SRL „Vladmar” nu a

înlăturat neajunsurile cererii de apel, indicate în încheierea de a nu da curs cererii

din 04 iulie 2016, deși a beneficiat de suficient timp în acest sens.

La 18 noiembrie 2016 SRL „Vladamar” a declarat recurs împotriva încheierii

Curții de Apel Chișinău din 15 septembrie 2016, solicitînd admiterea recursului și

casarea încheierii recurate.

În motivarea cererii a indicat că încheierea recurată este ilegală și pasibilă a fi

casată, ori SRL „Vladmar” nu luat cunoștință cu încheierea de a nu da curs cererii

de apel, din motiv că în cadrul întreprinderii doar administratorul acesteia are

dreptul de semnătură, însă încheierea de a nu da curs cererii de apel a fost

recepționată de o altă persoană.

Susține recurentul că a solicitata acordarea unui termen suplimentar, însă

instanța de judecată a ignorat acest fapt.

Mai indică că situația financiară a SRL „Vladmar” este precară și există

impedimente la achitarea taxei de stat.

Studiind materialele dosarului, prin prisma temeiurilor invocate în recurs,

raportate la prevederile Legii, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de SRL

„Vladmar” ca fiind neîntemeiat și care necesită a fi respins, din următoarele

considerente.

Conform art.427 lit.a) din Codul de Procedură Civilă, instanța de recurs, după ce

examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să

mențină încheierea.

În speță, la 28 aprilie 2016 a fost adoptată hotărîrea instanței de fond –

Judecătoriei Orhei (f.d.42), care a fost contestată cu apel de către SRL „Vladmar”

la 27 mai 2016 (f.d.44).

Conform art.364 alin.(1) din Codul de Procedură Civilă, cererea de apel se

depune în scris la instanța judecătorească a cărei hotărîre se atacă, cu plata taxei de

stat în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condițiile legii.

2

Conform art.365 alin.(1) lit.d) din Codul de Procedură Civilă, în cererea de apel

se indică motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul.

Se cere a fi precizat că cererea de apel din 27 mai 2016 a fost depusă fără

indicarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul și în lipsa

dovezii de plată a taxei de stat.

Conform art.368 alin.(1) din Codul de Procedură Civilă, dacă cererea de apel nu

întrunește condițiile prevăzute la art.364 și 365 și dacă cererea este depusă fără

plata taxei de stat, instanța de apel dispune printr-o încheiere să nu se dea curs

cererii, acordînd apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

În acest sens, instanța de apel, ghidându-se de prevederile legale citate supra, în

mod just a dispus de a nu da curs cererii de apel, în condițiile în care nu au fost

respectate exigențele stabilite de lege.

Din materialele dosarului reiese cu certitudine că, în termenul acordat de

instanța de apel, neajunsurile cererii de apel nu au fost înlăturate, motiv pentru care

prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 15 septembrie 2016 a fost restituită

cererea de apel depusă de SRL „Vladmar”, ori conform art.369 alin.(1) lit.a) din

Codul de Procedură Civilă, instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea

dacă apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea

emisă în conformitate cu art.368 alin.(1)

Cu referire la argumentele invocare de recurent, Colegiul consideră că acestea

sunt neîntemeiate și nu pot fi reținute în vederea admiterii recursului, ori soluția

instanței de apel este corectă, fiind justificată de circumstanțele de fapt și de drept

ale pricinii. Nu poate fi ignorat faptul că, în speță, de la depunerea cererii de apel și

pînă la restituirea acesteia s-au scurs mai mult de 100 de zile, iar deși SRL

„Vladmar” era în cunoștință de cauză despre neajunsurile cererii de apel încă din

momentul depunerii cererii, a omis să înlăture aceste neajunsuri. Însuși SRL

„Vladmar” a evidențiat faptul că motivele de fapt și de drept ale apelului (apelul

motivat) și taxa de stat vor fi prezentate ulterior (f.d.44), însă a omis să acționeze

acest în acest sens.

În situația în care recurentul cunoștea încă la data depunerii cererii de apel

despre neajunsurile cererii, urma să manifeste diligența în exercitarea cu bună-

credință a drepturilor sale procedurale, inclusiv să se intereseze de soarta dosarului

care se examinează.

Totodată, Colegiul consideră ca fiind irelevantă și lipsită de esență argumentarea

recurentului privind recepționarea încheierii de a nu da curs cererii de apel de o

persoană neîmputernicită, ori în conformitate cu prevederile art.105 din Codul de

Procedură, citația sau înștiințarea adresată unei organizații se înmînează persoanei

cu funcție de răspundere respective contra semnătură pe cotor sau, în cazul

absenței acesteia, se înmînează în același mod unui alt angajat, considerîndu-se

3

recepționată de organizație. Insinuarea recurentului asupra faptul că nu a cunoscut

de încheierea de a nu da curs cererii de apel și că a avut nevoie de un termen

suplimentar, nu poate fi reținut de instanța de judecată în condițiile în care încă de

la depunerea cererii de apel SRL „Vladmar” și-a asumat obligația înlăturării

acestor neajunsuri.

În aceste condiții, Colegiul apreciază recursul declarat de SRL „Vladmar” ca

fiind neîntemeiat și declarativ și care necesită a fi respins, ori încheierea Curții de

Apel Chișinău din 15 septembrie 2016 este întemeiată și justificată de

circumstanțele de fapt și de drept ale pricinii, reținute în mod corect de instanța de

judecată, motiv pentru care încheierea recurată urmează a fi menținută.

Prin urmare, în conformitate cu art. 427 lit.a) din Codul Procedură Civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

di s pune:

Se respinge recursul declarat de SRL „Vladmar”.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 15 septembrie 2016 în pricina

civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de ÎI „Chetrari Stanislav”

împotriva SRL „Vladmar”, privind încasarea datoriei și penalității.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței,

Svetlana Filincova

Judecători –

Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

4