2ra-150/17 — încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată și repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea datoriei şi a cheltuielilor de judecată şi repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-150/17 — încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată și repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr.2ra-150/17
Instanța de fond: Judecătoria Orhei – S. Procopciuc
Instanța de apel: CA Chișinău – A. Panov, A. Pahopol, A. Minciuna
Î N C H E I E R E
25 ianuarie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului Svetlana Filincova,
judecători Iurie Bejenaru, Maria Ghervas,
soluționând chestiunea referitoare la admisibilitatea recursului declarat de
către Nicolae Buzdugan în pricina civilă la acțiunea lui Serghei Lupașcu împotriva
lui Nicolae Buzdugan privind încasarea datoriei, a cheltuielilor de judecată și
repararea prejudiciului moral,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din data de 28 septembrie 2016,
C O N S T A T Ă:
Serghei Lupașcu la data de 16 octombrie 2014 s-a adresat cu cerere de
chemare în judecată împotriva lui Nicolae Buzdugan privind încasarea sumei
datorate, a cheltuielilor de judecată suportate la examinarea acțiunii, repararea
prejudiciului moral în mărime de 25 000 lei ( f.d. 3).
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat, că în vara anului 2014 a lucrat la
construcție în Federația Rusă, în orașul Moscova, în acea perioadă și pârâtul
Nicolae Buzdugan lucra, fiind șef de echipă, care a luat banii pentru construcție,
obiectul finalizat parțial.
Pârâtul Nicolae Buzdugan a eliberat pe numele reclamantului o recipisă, prin
care s-a obligat până la data de 22 iunie 2014 să –i restituie suna de 175 000 ruble
rusești. La data de 06 iulie 2014 a restituit suma de 30 000 ruble rusești, restul
sumei refuză să o restituie.
Prin hotărârea Judecătoriei Orhei din data de 05 mai 2016 s-a admis parțial
cererea de chemare în judecată, s-a încasat de la Nicolae Buzdugan în beneficiul
lui Serghei Lupașcu suma datoriei în mărime de 58 333 ruble rusești sau
echivalentul în valuta națională la momentul executării hotărârii, suma de 1 800 lei
pentru asistența juridică și plata pentru taxa de stat achitată de reclamant la
1
depunerea cererii de chemare în judecată în mărime de 1 561 lei. S-a încasat de la
Nicolae Buzdugan în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 523 lei ( f.d. 52).
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la data de 03 iunie 2016
Serghei Lupașcu a depus cerere de apel, prin care a solicitat admiterea cererii de
apel, casarea parțială a hotărârii, încasarea datoriei în mărime de 52 055 lei,
repararea prejudiciului moral în mărime de 25 000 lei și încasarea cheltuielilor de
judecată suportate pe parcursul examinării cauzei în ordine de apel, în rest a
menține hotărârea primei instanțe ( f.d. 58-59).
Prin decizia Cuții de Apel Chișinău din data de 28 septembrie 2016 s–a admis
apelul declarat de către Serghei Lupașcu, s-a modificat hotărârea contestată în
partea încasării datoriei, majorând suma încasată de la 58 333 ruble rusești până la
145 000 ruble rusești, în rest s-a menținut hotărârea ( f.d. 78, 79-80).
În motivarea soluției sale instanța de apel a reținut, că potrivit recipisei
anexate la materialele cauzei Nicolae Buzdugan datorează lui Serghei Lupașcu
suma de 175 000 ruble rusești, pe care s-a obligat să o restituie reclamantului până
la data de 22 iunie 2014, iar potrivit tot acestei recipise Nicolae Buzdugan a
restituit lui Serghei Lupașcu suma de 30 000 ruble rusești. Astfel, datoria rămasă
este de 145 000 ruble rusești.
Instanța de apel a menționat, că Nicolae Buzdugan nu a respectat condițiile de
rambursare a datoriei, restituind însă datoria doar parțial în limita sumei de 30 000
ruble rusești, astfel, acesta urma să restituie suma integral, în modul corespunzător
și în mărimea stabilit.
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la data de 29 noiembrie 2016
Nicolae Buzdugan a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea recursului, casarea
deciziei recurate cu menținerea hotărârii Judecătoriei Orhei din data de 05 mai
2016 ( f.d. 88). În motivarea recursului recurentul Nicolae Buzdugan a indicat, că
instanța de apel a aplicat eronat normele de drept procedural.
La data de 16 ianuarie 2017 Serghei Lupașcu a depus referință, prin care a
solicitat respingerea cererii de recurs ca inadmisibilă ( f.d. 99-100).
În conformitate cu art. 434 alin. 1) CPC recursul se declară în termen de 2
luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată
la 28 septembrie 2016, expediată părților prin intermediul oficiului poștal la data
de 24 octombrie 2016.
Recursul depus de către Nicolae Buzdugan la data de 29 noiembrie 2016 este
depus în termen.
Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele
pricinii civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
2
Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Nicolae
Buzdugan este inadmisibil din următoarele considerente.
Verificând motivele de casare, invocate în recurs, Colegiul atestă, că
recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel a
apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi
reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea
probelor, fapt inadmisibil în recurs.
În speță, Colegiul menționează, că recursul în cauză conțin obiecții de fapt și
de drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanța de apel,
primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul
în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui
temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa
cum formal invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei
recurate. Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procesual, verificîndu-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Astfel, Colegiul constată, că argumentele invocate în recurs nu pot constitui
temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres
stabilite la art. 432, al. 2, 3 și 4 CPC.
Potrivit prevederilor art. 432 al.1 CPC părțile și alți participanți la proces sunt
în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.
Aliniatele 2 și 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare
sau aplicate eronat, iar alin. 4 stabilește că săvîrșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. 3 constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 al. 2, 3 și 4.
3
Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică
să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe când în recursul
declarat de către Nicolae Buzdugan asemenea aspecte nu se regăsesc.
Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de către Nicolae Buzdugan inadmisibil.
Conform celor expuse, în temeiul art. 270, 432, 433, 440 CPC, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
D I S P U N E :
Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Nicolae Buzdugan
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 septembrie 2016 în pricina civilă
la acțiunea lui Serghei Lupașcu împotriva lui Nicolae Buzdugan privind încasarea
datoriei și repararea prejudiciului moral.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.
Președintele completului Svetlana Filincova
judecători Iurie Bejenaru
Maria Ghervas
4