3ra-91/17 — anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-91/17

Prima instanță: Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău (jud. Gh. Mîțu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Popov, A. Pahopol, A. Minciuna)

ÎNCHEIERE

25 ianuarie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului Tatiana Vieru

Judecătorii: Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către SA

„Termoelectrica”,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de SA „Termoelectrica”

împotriva SA „Apă-Canal Chișinău” privind anularea actului,

împotriva deciziei din 12 octombrie 2016 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 04 februarie 2016, SA „Termoelectrica” s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva SA „Apă-Canal Chișinău” solicitând anularea prescripției SA „Apă-

Canal Chișinău” nr. 1200/6870 din 03.12.2015.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 07.12.2015 a recepționat prescripția

pârâtului nr. 1200/6870 din 03.12.2015 prin care s-a solicitat sistarea deversării apelor

uzate ce depășesc CMA (concentrația maxim admisibilă în apele uzate a substanțelor

poluate la deversarea lor în rețeaua publică de canalizare, în stația de epurare sau emisari)

și s-a indicat că pentru depășirea normativelor CMA la indicii indicați, reclamantului i se

va aplica plata conform prevederilor deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 8/11 din

15.09.2009. Această prescripție a fost emisă în urma constatării de către laboratorul

pârâtului a depășirii concentrațiilor medii admisibile a azotului amoniacal (NH4) în proba

de apă nr. 1316 din 25.11.2015, prelevată de la adresa mun. Chișinău, str. Grenoble, 9.

Menționează reclamantul că, pe teritoriul Centralei Termice Sud a „Termoelectrica”

SA, în mun. Chișinău, str. Grenoble, 9, sunt amplasate 2 cămine de control și anume:

căminul nr. 1 - canalizarea apelor reziduale menajere și industriale și căminul nr. 2 -

canalizarea apelor reziduale industriale.

Susține reclamantul că, la data de 25.11.2015 reprezentanții Secției inspecție și

control a SA „Apă-Canal Chișinău” au efectuat prelevarea probelor de ape uzate (procese-

verbale de prelevare a probelor de ape uzate din căminul de control nr. 8 - 9 și nr.10 - 11

din 25.11.2015), oferind o probă prelevată paralelă pentru Laboratorul de protecție a

mediului al SA „Termoelectrica”. Probele paralele au fost sigilate de către SA „Apă-Canal

Chișinău” cu sigiliul nr. 8508587 și sigiliul nr. 8508563. Determinarea colorimetrică cu

1

reactiv „Nessler”, concentrația azotului amoniacal în forma NH4+ în probele de ape

reziduale prelevate din căminul nr. 1 C(NH4+) constituie 0,90 mg/dm3 și din căminul nr.

2 C(NH4+) constituie 0,49 mg/dm3, astfel încât aceasta nu depășește normativele

concentrațiilor maxim admisibile - CMA(NH4+) = 8,00 mg/dm3.

Consideră reclamantul că, prescripția pârâtului este ilegală, fiind emisă contrar

prevederilor art. 29 al Legii privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător,

aceasta fiind emisă și în lipsă de temei. La 23.12.2015, reclamantul a remis în adresa

pârâtului o cerere prin care a solicitat anularea prescripției indicate mai sus, însă aceasta a

fost respinsă prin scrisoarea nr. 1200/79 din 05.01.2016, recepționată de reclamant la

13.01.2016.

Prin hotărârea din 28 iunie 2016 a Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău s-a respins

acțiunea înaintată de SA „Termoelectrica” împotriva SA „Apă-Canal Chișinău” privind

anularea prescripției SA „Apă-Canal Chișinău” nr. 1200/6870 din 03.12.2015.

Prin decizia din 12 octombrie 2016 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul depus

de SA „Termoelectrica”; s-a casat hotărârea din 28 iunie 2016 a Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău și s-a emis o nouă hotărâre sub formă de încheiere prin care s-a încetat procedura

intentată la acțiunea SA „Termoelectrica” împotriva SA „Apă-Canal Chișinău” privind

anularea prescripției SA „Apă-Canal Chișinău” nr. 1200/6870 din 03.12.2015, în baza art.

265 lit. a) Cod de procedură civilă, pe motiv că prescripția contestată nu este un act

administrativ care generează consecințe pentru reclamant, respectiv pricina nu urmează a

fi judecată în procedură civilă.

La data de 19 decembrie 2016 SA „Termoelectrica” a declarat recurs împotriva

deciziei din 12 octombrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea hotărârilor

judecătorești cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului s-a invocat că, instanța de apel la judecarea pricinii a

interpretat eronat prevederile art. 3 al Legii contenciosului administrativ. Această

concluzie este fortificată și prin dispozițiile art. 20 al Constituției RM, art. 5 Cod de

procedură civilă și art. 6 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamental, ce instituie dreptul persoanei de acces la justiție și la un proces echitabil,

drepturi ce pot fi realizate în cazul dat prin prisma dispozițiilor legale menționate supra.

Conform art. 434 Cod de procedură civilă, recursul împotriva deciziei se depune în

termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale.

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 12 octombrie 2016. Conform

materialelor pricinii, decizia contestată a fost expediată în adresa participanților la proces

la data de 08 noiembrie 2016 și recepționată de către recurent la data de 14 noiembrie 2016,

fapt confirmat prin ștampila de intrare a recurentului aplicată pe scrisoarea de însoțire (f.d.

106). Recursul declarat de SA „Termoelectrica” la data de 19 decembrie 2016, se consideră

a fi declarat în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de SA „Termoelectrica”, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți

la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră

că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat,

2

iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie

temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de SA „Termoelectrica”, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului

cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în

verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art.

432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul normelor

procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța

atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile

făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni

în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de

apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă

argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa

constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a

unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind

lipsit de șanse de succes (cauza Rebait și alții contra Franței, Comisia Europeană a

Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a recunoaște recursul

declarat de SA „Termoelectrica”, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

3

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de SA „Termoelectrica” împotriva deciziei

din 12 octombrie 2016 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului Tatiana Vieru

Judecătorii Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

4