3r-13/17 — contestarea actului administrativ

3r-13/17 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță, Curtea de Apel Chișinău dosar nr. 3r-13/2017

judecător: M. Ciugureanu

Î N C H E I E R E

18 ianuarie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președinte, judecătorul Valentina Clevadî

Judecătorii Dumitru Mardari, Galina Stratulat

examinând demersul lui Vladimir Arseni cu privire la acordarea unui

avocat din oficiu,

în pricina civilă la contestația înaintată de către Vladimir Arseni împotriva

Comisiei Electorale Centrale cu privire la verificarea legalității hotărârii adoptate,

c o n s t a t ă :

La 21 noiembrie 2016, Vladimir Arseni a depus contestație împotriva

Comisiei Electorale Centrale solicitând verificarea legalității hotărârii nr. 571 din

18 noiembrie 2016 a Comisiei Electorale Centrale „Cu privire la totalizarea

rezultatelor celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor Președintelui Republicii

Moldova din 13 noiembrie 2016” și a celor ce au stat la baza emiterii acesteia, cu

emiterea unei noi hotărâri privind anularea sau confirmarea legalității acestora.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 21 noiembrie 2016 nu s-a dat

curs contestației depuse de Vladimir Arseni împotriva Comisiei Electorale

Centrale privind verificarea legalității hotărârii nr. 571 din 18 noiembrie 2016 a

Comisiei Electorale Centrale și a celor ce au stat la baza emiterii acesteia și s-a

oferit termen lui Vladimir Arseni până la data de 24 noiembrie 2016 ora 09:30

pentru lichidarea neajunsurilor.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 24 noiembrie 2016 s-a restituit

contestația depusă de Vladimir Arseni împotriva Comisiei Electorale Centrale

privind verificarea legalității hotărârii nr. 571 din 18 noiembrie 2016 a Comisiei

Electorale Centrale și a celor ce au stat la baza emiterii acesteia și s-a remis lui

Vladimir Arseni încheierea adoptată și contestația depusă.

La 23 decembrie 2016, Vladimir Arseni a declarat recurs împotriva

încheierii Curții de Apel Chișinău din 24 noiembrie 2016 solicitând acordarea

asistenței juridice prin desemnarea unui avocat din oficiu, anularea încheierii cu

remiterea pricinii la rejudecare în Curtea de Apel Chișinău.

Examinând demersul lui Vladimir Arseni cu privire la acordarea unui

avocat din oficiu, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră necesar de a-l respinge din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 8 CPC, părțile, alți participanți la proces au dreptul

să fie asistați în judecată de către un avocat ales ori desemnat de coordonatorul

oficiului teritorial al Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de

1

Stat sau de un alt reprezentant, în cazurile prevăzute de prezentul cod. Asistența

juridică poate fi acordată în orice instanță de judecată și în orice fază a procesului.

Modul de acordare a asistenței juridice se stabilește de prezentul cod și de alte

legi.

Iar potrivit art. 77 CPC, instanța judecătorească solicită oficiului teritorial

al Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat desemnarea

unui avocat pentru parte sau intervenient:

a) în cazul în care partea sau intervenientul sunt lipsiți sau limitați în

capacitatea de exercițiu și nu au reprezentanți legali sau dacă domiciliul pârâtului

nu este cunoscut;

b) dacă instanța constată un conflict de interese între reprezentant și

reprezentatul lipsit ori limitat în capacitatea de exercițiu;

c) în condițiile art. 304 și 316;

d) în alte cazuri prevăzute de lege.

Având în susținere aceste prevederi legale, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că solicitarea lui

Vladimir Arseni nu întrunește condițiile pentru sesizarea Oficiului teritorial

Chișinău al Consiliului Național pentru Asistență Juridică Gratuită de Stat cu

privire la desemnarea unui avocat din oficiu.

Or, Vladimir Arseni nu a invocat temeiurile care i-ar acorda dreptul la

asistența juridică garantată de stat și nu a prezentat probe în susținerea acestei

solicitări.

Față de aspectele menționate, Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

demersul lui Vladimir Arseni cu privire la acordarea unui avocat din oficiu.

În conformitate cu art. art. 269-270 CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Se respinge demersul lui Vladimir Arseni cu privire la acordarea unui

avocat din oficiu.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președinte, judecătorul Valentina Clevadî

judecători Dumitru Mardari

Galina Stratulat

2

prima instanță, Curtea de Apel Chișinău dosar nr. 3r-13/2017

judecător: M. Ciugureanu

D E C I Z I E

18 ianuarie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Valentina Clevadî

judecători Dumitru Mardari, Galina Stratulat

examinând recursul declarat de Vladimir Arseni,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Vladimir

Arseni împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la contestarea actului

administrativ,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 24 noiembrie 2016 prin

care s-a restituit contestația lui Vladimir Arseni,

c o n s t a t ă :

La 21 noiembrie 2016, Vladimir Arseni a depus contestație împotriva

Comisiei Electorale Centrale solicitând verificarea legalității hotărârii nr. 571 din

18 noiembrie 2016 a Comisiei Electorale Centrale „Cu privire la totalizarea

rezultatelor celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor Președintelui Republicii

Moldova din 13 noiembrie 2016” și a celor ce au stat la baza emiterii acesteia, cu

emiterea unei noi hotărâri privind anularea sau confirmarea legalității acestora.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 21 noiembrie 2016 nu s-a dat

curs contestației depuse de Vladimir Arseni împotriva Comisiei Electorale

Centrale privind verificarea legalității hotărârii nr. 571 din 18 noiembrie 2016 a

Comisiei Electorale Centrale și a celor ce au stat la baza emiterii acesteia și s-a

oferit termen lui Vladimir Arseni până la data de 24 noiembrie 2016 ora 09:30

pentru lichidarea neajunsurilor.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 24 noiembrie 2016 s-a restituit

contestația depusă de Vladimir Arseni împotriva Comisiei Electorale Centrale

privind verificarea legalității hotărârii nr. 571 din 18 noiembrie 2016 a Comisiei

Electorale Centrale și a celor ce au stat la baza emiterii acesteia și s-a remis lui

Vladimir Arseni încheierea adoptată și contestația depusă.

La 23 decembrie 2016, Vladimir Arseni a declarat recurs împotriva

încheierii Curții de Apel Chișinău din 24 noiembrie 2016 solicitând acordarea

asistenței juridice prin desemnarea unui avocat din oficiu, anularea încheierii cu

remiterea pricinii la rejudecare în Curtea de Apel Chișinău.

În susținerea recursului a invocat că nu este de acord cu încheierea

contestată, care a recepționat-o la 28 noiembrie 2016, deoarece la 29 noiembrie

3

2016 a depus la Comisia Electorală Centrală cerere de eliberare a copiei hotărârii,

la care nu a primit răspuns.

A mai indicat recurentul că, consideră că prin aplicarea prevederilor art.

171, alin. (2) CPC, în speță se încalcă art. 20 Constituția RM.

Remarcă că, având dreptul de vot, este în drept de a solicita verificarea

hotărârilor adoptate de Comisia Electorală Centrală.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma

argumentelor invocate și normelor de drept aplicabile speței, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul neîntemeiat și pasibil de a fi respins, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

Materialele cauzei denotă că, la 21 noiembrie 2016, Vladimir Arseni a

depus contestație împotriva Comisiei Electorale Centrale solicitând verificarea

legalității hotărârii nr. 571 din 18 noiembrie 2016 a Comisiei Electorale Centrale

„Cu privire la totalizarea rezultatelor celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor

Președintelui Republicii Moldova din 13 noiembrie 2016” și a celor ce au stat la

baza emiterii acesteia, cu emiterea unei noi hotărâri privind anularea sau

confirmarea legalității acestora.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 21 noiembrie 2016 nu s-a dat

curs contestației depuse de Vladimir Arseni împotriva Comisiei Electorale

Centrale privind verificarea legalității hotărârii nr. 571 din 18 noiembrie 2016 a

Comisiei Electorale Centrale și a celor ce au stat la baza emiterii acesteia și s-a

oferit termen lui Vladimir Arseni până la data de 24 noiembrie 2016 ora 09:30

pentru lichidarea neajunsurilor.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 24 noiembrie 2016 s-a restituit

contestația depusă de Vladimir Arseni împotriva Comisiei Electorale Centrale

privind verificarea legalității hotărârii nr. 571 din 18 noiembrie 2016 a Comisiei

Electorale Centrale și a celor ce au stat la baza emiterii acesteia și s-a remis lui

Vladimir Arseni încheierea adoptată și contestația depusă.

Conform art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva

încheierii este de 15 zile de la pronunțarea ei.

Din materialele dosarului, instanța de recurs constată că la 24 noiembrie

2016, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată prin prezentul

recurs, recepționată de recurent la 28 noiembrie 2016, conform avizului de

recepție (f.d. 13), astfel termenul de declarare a recursului a început să curgă la 28

noiembrie 2016 și a încetat la 13 decembrie 2016.

Însă, recurentul Vladimir Arseni, contrar prevederilor art. 425 CPC, la 23

decembrie 2016 a declarat recurs, cu depășirea termenului legal de 15 zile, ceea

ce constituie temei în conformitate cu art. 427 lit. a) CPC de a respinge recursul.

Instanța de recurs menționează că, având în vedere că recurentul Vladimir

Arseni a declarat cererea de recurs cu depășirea termenului legal, de 15 zile de la

pronunțare, urmează a respinge recursul ca tardiv, deoarece exercitarea oricărei

căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage

4

decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a

fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei.

Materialele cauzei denotă că încheierea Curții de Apel Chișinău a fost

pronunțată la 24 noiembrie 2016, în lipsa lui Vladimir Arseni, iar copia încheierii

a fost expediată în adresa ultimului la 28 noiembrie 2016, conform scrisorii de

însoțire (f.d. 12) și recepționată de acesta, tot la 28 noiembrie 2016, conform

avizului de recepție (f.d. 13).

Însă, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că cererea de recurs a fost depusă tocmai la 23

decembrie 2016, deci cu depășirea termenului legal de 15 zile, și fără a solicita

repunerea în termenul de declarare a recursului.

Argumentele recurentului, precum că a făcut cunoștință cu încheierea din

24 noiembrie 2016 la data de 20 decembrie 2016, nu pot fi reținute, deoarece

materialele cauzei denotă contrariul, Vladimir Arseni recepționând copia

încheierii la data de 28 noiembrie 2016, fapt confirmat prin avizul de recepție (f.d.

13).

Pe lângă aceasta, Colegiul constată că recurentul nu a fost privat în parte

să-și exercite dreptul la contestarea încheierii, în cazul în care urma să se

intereseze de rezultatul ședinței de judecată din 24 noiembrie 2016.

În această ordine de idei Colegiul relevă că termenul de procedură este

intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de

acte, în conformitate cu art. 110 CPC, iar dreptul de a efectua actul de procedură

încetează o dată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța

judecătorească (judecător), în conformitate cu art.113 alin.(1) CPC.

Sub acest aspect, justificat, prin prisma art. 10 CPC recurentul este ținut să

suporte consecințele nefavorabile, rezultate din necunoașterea sau interpretarea

viciată a prevederilor legii.

Pe cale de consecință, la caz se va remarca și jurisprudența constatată a

Curții Europene, care a reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile

necesare cu privire la protecția drepturilor sale de acces la justiție (cauza Van

Harn vs Germany, nr.7557/03 din 11 septembrie 2007).

În conformitate cu art. 116 alin. (1), (3) CPC, persoanele care, din motive

întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse

în termen de către instanță. La cererea de repunere în termen se anexează probele

ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului.

La materialele dosarului însă, nu se regăsește solicitarea recurentului de

repunere în termenul de declarare a recursului și nici motivele din care solicită

repunerea în termen, în sensul art. 116 alin. (3) CPC, în favoarea repunerii în

termen a recursului, care să confirme temeinicia omiterii termenului.

Astfel, cererea de recurs a fost depusă de recurent la 23 decembrie 2016,

adică peste termenul legal de 15 zile din momentul pronunțării încheierii,

respectiv se atestă că recursul a fost declarat tardiv, iar recurentul a dispus de

posibilitate reală să cunoască despre pronunțarea încheierii Curții de Apel

Chișinău din 24 noiembrie 2016.

5

Prin urmare, instanța de recurs constată că, recursul urmează a fi respins

ca tardiv, or o eventuală repunere neîntemeiată în termen pentru depunerea cererii

de recurs ar duce la încălcarea procesului echitabil în sensul art. 6 § 1 din

Convenția Europeană pentru Drepturile Omului, precum a constatat CEDO

încălcarea dreptului la proces echitabil și a securității raporturilor juridice de către

instanțele judecătorești naționale în cauza Ghirea v. Republica Moldova, nr.

15778/05, 26.06.2012.

Dreptul la o instanță, garantat de art. 6 § 1 din Convenție presupune

respectarea principiului preeminenței dreptului. Unul din aspectele fundamentale

ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere

ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni,

constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție.

Totodată, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție, în partea solicitării recurentului de ridicare a excepției de

neconstituționalitate, menționează că aceasta este în contradicție cu prevederile

art. 121 CPC, or, la caz, instanța a aplicat doar norme procedurale.

Urmare celor menționate, nu sunt temeiuri pentru a casa încheierea Curții

de Apel Chișinău din 24 noiembrie 2016.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, recursul

declarat de Vladimir Arseni a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu

solicită repunerea în termen, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge ca

tardiv recursul declarat Vladimir Arseni.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, Colegiul civil

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se respinge recursul de Vladimir Arseni, împotriva încheierii Curții de

Apel Chișinău din 24 noiembrie 2016, în pricina civilă la cererea de chemare în

judecată înaintată de Vladimir Arseni împotriva Comisiei Electorale Centrale cu

privire la contestarea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței, judecătorul Valentina Clevadî

Judecători Dumitru Mardari

Galina Stratulat

6