2ra-82/17 — încasarea datoriei, penalității, dobânzii de întârziere și cheltuielilor de judecată

2ra-82/17 — încasarea datoriei, penalității, dobânzii de întârziere și cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Prima instanță, Judecătoria Glodeni: A. Țihonschi dosarul nr. 2ra-82/17

Instanța de apel, Curtea de Apel Bălți:

A. Gheorghieș, A. Toderaș, A. Albu

Î N C H E I E R E

18 ianuarie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Dumitru Mardari

examinând, fără înștiințarea participanților la proces, chestiunea privind

admisibilitatea recursului declarat de către Fedorișin Boris,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societății cu Răspundere

Limitată „Licorent-Agro” împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Grinvitas” și

Fedorișin Boris cu privire la încasarea datoriei, penalității, dobânzii de întârziere și

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 13 septembrie 2016, prin care a fost

admis apelul declarat de către Fedorișin Boris și modificată hotărârea Judecătoriei

Glodeni din 24 decembrie 2015,

c o n s t a t ă

La 15 decembrie 2014, SRL „Licorent-Agro” a depus cerere de chemare în judecată

împotriva SRL „Grinvitas” și Fedorișin Boris cu privire la încasarea în mod solidar a

datoriei, penalității, dobânzii de întârziere și cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, SRL „Licorent-Agro” a invocat că la 29 ianuarie 2014 a

încheiat cu SRL „Grinvitas” contractul de vânzare-cumpărare nr. 28/14, inclusiv

acordurile adiționale, conform căruia reclamanta s-a obligat să vândă, iar pârâta să

cumpere loturi de produse de uz fitosanitar de marca „BASF SE” în valoare de

583554,12 euro, marca „Chemtura GmbH” în valoare de 170326,20 dolari SUA și

„Syngenta Agro AG” – 172107,33 dolari SUA. Concomitent, la 29 ianuarie 2014, pentru

a asigura executarea contractului de vânzare-cumpărare și acordurilor adiționale cu

modificările ulterioare, a fost încheiat cu Fedorișin Boris un contract de fidejusiune.

Potrivit pct. 2.2 din contract, fidejusorul s-a obligat să execute personal obligațiile ce-i

revin SRL „Grinvitas” în temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr. 28/14, la data

exigibilității acestuia.

Indică reclamanta că pe parcursul anului 2014 a livrat la cererea SRL „Grinvitas”

produse de uz fitosanitar prevăzute în contract în sumă de 553724,47 euro și 344510,93

dolari SUA, ultima achitând doar parțial costul acestora. La 24 noiembrie 2014, părțile

1

au semnat actele de predare-primire a bunurilor ce fac obiectul contractului nr. 28/14, în

care pârâta a declarat că nu are careva pretenții privitor la calitate, cantitate și termenul

livrării. Conform evidenței contabile la data de 09 decembrie 2014, datoria SRL

„Grinvitas” constituia 312543 euro și 162607,10 dolari SUA, pârâta fiind în întârziere la

efectuarea următoarelor plăți: 78 zile (din 25 septembrie 2014) – 67473,80 euro și

16947,10 dolari SUA; 48 zile (din 25 octombrie 2014) – 110870 euro și 65895 dolari

SUA și 17 zile (din 25 noiembrie 2014) – 134200 euro și 79765 dolari SUA.

Declară SRL „Licorent-Agro” că la 21 noiembrie 2014 a expediat în adresa SRL

„Grinvitas” reclamația nr. 18, recepționată la 01 decembrie 2014, cu solicitarea de a

achita datoria în termen de trei zile din momentul primirii reclamației. La 12 decembrie

2014, reclamanta a recepționat de la SRL „Grinvitas” scrisoarea nr. 073-GS din 10

decembrie 2014, prin care ultima a solicitat eșalonarea datoriei până la 28 februarie

2015, condiție ce nu a fost acceptată de SRL „Licorent-Agro” din cauza situației

economico-financiare nefavorabile. De asemenea, la 21 noiembrie 2014 a fost expediată

și în adresa lui Fedorișin Maxim reclamația nr. 19 cu aceleași solicitări, recepționată la

01 decembrie 2014, însă reclamanta nu a primit nici un răspuns.

Menționează reclamanta că potrivit pct. 7.4 din contractul de vânzare-cumpărare nr.

28/14 din 29 ianuarie 2014, în cazul nerespectării termenilor de plată (toate bunurile care

nu au fost achitate de cumpărător după expirarea termenului indicat în facturile fiscale

și/sau acordurile adiționale ale contractului), cumpărătorul achită vânzătorului penalități

în mărime de 0,5 % din valoarea bunurilor livrate și neplătite conform prevederilor

contractului pentru fiecare zi de întârziere a plății. Astfel, conform actului de calcul din

12 decembrie 2014, suma penalităților constituie 64330,58 euro și 29204,19 dolari SUA.

Totodată, în temeiul art. 619 alin. (2) Cod civil pârâții urmează să achite și dobânda de

întârziere în mărime de 3319,54 euro și 1465,69 dolari SUA.

Solicită SRL „Licorent-Agro” încasarea în mod solidar din contul SRL „Grinvitas”

și Fedorișin Boris a datoriei în sumă de 312543,80 euro și 162607,10 dolari SUA,

penalității în sumă de 64330,58 euro și 29204,19 dolari SUA, dobânzii de întârziere în

sumă de 3319,54 euro și 1465,69 dolari SUA și taxei de stat în mărime de 50 000 lei.

La 08 decembrie 2015, SRL „Licorent-Agro” a depus cerere de concretizare a

acțiunii, invocând că prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 02 iunie 2015 a fost

admisă cererea introductivă și intentată procedura de insolvabilitate față de SRL

„Grinvitas”. Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 08 septembrie 2015, a fost

validat tabelul definitiv al creanțelor, SRL „Licorent-Agro” fiind inclus la categoria alte

creanțe chirografare care nu sunt de rang inferior, rangul VI cu următoarele sume:

162607,10 dolari SUA și 312543,80 euro. Totodată, au fost validate și alte creanțe ale

reclamantei la categoria creanțe chirografare de rang inferior, rangul VI: 30669,88 dolari

SUA și 67650,12 euro.

Afirmă reclamanta că reieșind din circumstanțele expuse, este evident că acțiunea

urmează a fi ajustată și îndreptată împotriva debitorului solidar, fidejusorul Fedorișin

Boris, or, SRL „Grinvitas” este la moment în stare de insolvabilitate, perspectivele de

încasare a sumelor pretinse fiind nule, ținând cont de datoriile considerabile ale societății

față de mai mulți creditori.

Solicită SRL „Licorent-Agro” încasarea din contul lui Fedorișin Boris a datoriei în

sumă de 312543,80 euro și 162607,10 dolari SUA, penalității în sumă de 281289,42

euro și 146346,39 dolari SUA, dobânzii de întârziere în sumă de 73409,26 euro și

38192,62 dolari SUA, în total suma de 667242,48 euro și 347146,11 dolari SUA,

2

precum și compensarea cheltuielilor de judecată constituite din taxa de stat în mărime de

50 000 lei, cheltuielile de asistență juridică – 5000 lei și cheltuieli pentru transport –

1600 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Glodeni din 24 decembrie 2015, acțiunea a fost admisă

integral cu încasarea din contul lui Fedorișin Boris în beneficiul SRL „Licorent-Agro” a

datoriei în sumă de 312543,80 euro și 162607,10 dolari SUA, penalității în sumă de

281289,42 euro și 146346,39 dolari SUA, dobânzii de întârziere în sumă de 73409,26

euro și 38192,62 dolari SUA, în total suma de 667242,48 euro și 347146,11 dolari SUA,

sau echivalentul în valută națională conform cursului valutar din ziua executării.

Totodată, s-a încasat din contul lui Fedorișin Boris în beneficiul SRL „Licorent-Agro”

cheltuielile de judecată în sumă de 56 600 lei, compuse din cheltuieli de asistență

juridică – 5000 lei, cheltuieli pentru transport – 1600 lei și taxa de stat – 50 000 lei.

Instanța de judecată a conchis că prin contractul de fidejusiune din 29 ianuarie

2014, Fedorișin Boris a garantat cu patrimoniul propriu în mod solidar cu SRL

„Grinvitas” îndeplinirea tuturor obligațiilor asumate prin contractului de vânzare-

cumpărare nr. 28/14 din 29 ianuarie 2014 și respectiv, este obligat să achite atât datoria,

cât și prejudiciul cauzat prin întârzierea plăților.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 13 septembrie 2016, a fost admis apelul

declarat de către Fedorișin Boris și modificată hotărârea Judecătoriei Glodeni din 24

decembrie 2015 prin micșorarea următoarelor sume dispuse spre încasare din contul lui

Fedorișin Boris în beneficiul SRL „Licorent-Agro”: datoria de bază de la 162607,10

dolari SUA până la 158211,23 dolari SUA, penalitatea de la 146346,39 dolari SUA până

la 142390,11 dolari SUA și dobânda de întârziere de la 38192,62 dolari SUA până la

37160,37 dolari SUA. În rest, hotărârea primei instanțe a fost menținută.

Instanța de apel a constatat că prin acordul adițional nr. 4 din 24 noiembrie 2014 s-a

majorat obligația fidejusorului din suma totală prevăzută de contractul de vânzare-

cumpărare nr. 28/14 din 29 ianuarie 2014 cu 4395,87 dolari SUA, fără acordul lui

Fedorișin Boris, din care considerent din suma datoriei de bază urmează a fi exclusă

suma de 4395,87 dolari SUA, fiind respectiv recalculate penalitatea și dobânda de

întârziere.

La 21 octombrie 2016, în termenul prevăzut de art. 434 alin. (1) CPC, Fedorișin

Boris a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei Curții de Apel Bălți din 13 septembrie 2016 și hotărârii

Judecătoriei Glodeni din 24 decembrie 2015, cu pronunțarea unei noi hotărâri de

respingere integrală a acțiunii ca neîntemeiată.

În susținerea recursului, Fedorișin Boris a invocat că în decembrie 2012 a fost

angajat în calitate de administrator al SRL „Grinvitas”. La 29 ianuarie 2014 a fost

contactat de către juristul SRL „Licorent-Agro” pentru semnarea contractului de

vânzare-cumpărare nr. 28/14 și acordurilor adiționale nr. 1, 2 și 3, clauzele cărora au fost

negociate exclusiv de către directorul comercial al SRL „Grinvitas”. Odată cu semnarea

contractului și acordurilor adiționale presupune că a fost prezentat și contractul de

fidejusiune, pe care recurentul l-a semnat fără negocierea clauzelor acestuia și fără a

conștientiza efectele ce ar putea surveni în cazul neonorării obligațiilor de către SRL

„Grinvitas”.

Indică recurentul că în luna iulie 2014 a fost concediat din funcția de administrator

al SRL „Grinvitas” și respectiv, având calitatea de fidejusor, nu a mai putut verifica dacă

părțile contractului de vânzare-cumpărare își execută obligațiile reciproce cu bună-

3

credință. Mai mult ca atât, până la depunerea cererii de chemare în judecată nu a fost

notificat de nici o parte contractantă despre neexecutarea sau executarea

necorespunzătoare a clauzelor contractuale.

Consideră Fedorișin Boris că instanța de apel a încălcat prevederile art. 1167 alin.

(2) Cod civil, potrivit cărora contractul de fidejusiune a încetat de drept, în condițiile în

care în urma încheierii acordului adițional nr. 4 din 24 noiembrie 2014, SRL „Licorent-

Agro” și SRL „Grinvitas” au modificat, fără acordul fidejusorului, contractul de

vânzare-cumpărare nr. 28/14, majorând valoarea obligației principale. Prin urmare,

Curtea de Apel Bălți eronat a exclus din datoria de bază doar suma de 4395,87 dolari

SUA majorată prin acordul adițional, la caz fidejusiunea urmând a fi încetată în mod

integral în temeiul normei de drept enunțate.

Menționează recurentul că Curtea de Apel Bălți, modificând prin decizia din 13

septembrie 2016 suma datoriei din 162607,10 dolari SUA în 158211,23 dolari SUA, de

fapt a modificat și dispozițiile hotărârii definitive și irevocabile a Curții de Apel

Chișinău din 08 septembrie 2015 de validare a tabelului definitiv al creanțelor SRL

„Grinvitas”, potrivit căruia a fost validată creanța intimatei SRL „Licorent-Agro” în

sumă de 312543,80 euro și 162607,10 dolari SUA.

La 06 decembrie 2016, în adresa intimatei SRL „Licorent-Agro” a fost expediată

copia recursului declarat de Fedorișin Boris, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

referinței.

La 11 ianuarie 2017, SRL „Licorent-Agro” a depus referință, solicitând declararea

recursului ca fiind inadmisibil, deoarece nu întrunește condițiile de admisibilitate

prevăzute de lege, instanțele ierarhic inferioare apreciind corect și sub toate aspectele

circumstanțele de drept și de fapt ale speței, pronunțând o soluție echitabilă, legală și

întemeiată.

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile și obiecțiile

expuse în referință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Fedorișin Boris este

inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă

în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin.

(2), (3) și (4).

Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC, se consideră că

normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

4

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate

în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul declarat de către Fedorișin Boris nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu soluția

pronunțată de către instanțele ierarhic inferioare și nu relevă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respinse.

Nu poate fi reținut ca temei al admisibilității recursului argumentul invocat de către

Fedorișin Boris precum că fidejusiunea a încetat în temeiul art. 1167 alin. (2) Cod civil,

deoarece potrivit normei date fidejusiunea încetează în cazul modificării, fără acordul

fidejusorului, a obligației garantate când această modificare atrage mărirea răspunderii

sau alte consecințe nefavorabile pentru fidejusor. La caz însă, încheierea între SRL

„Licorent-Agro” și SRL „Grinvitas” a acordului adițional nr. 4 din 24 noiembrie 2014,

nu a atras mărirea răspunderii fidejusorului la general sau alte consecințe nefavorabile

pentru acesta, dar se referă la achitarea sumei suplimentare în mărime de 4395,87 dolari

SUA.

Astfel, pentru a nu fi afectate interesele fidejusorului, care nu și-a dat acordul la

achitarea sumei suplimentare în mărime de 4395,87 dolari SUA prevăzută în acordul

adițional nr. 4 din 24 noiembrie 2014 la contractul de vânzare-cumpărare nr. 28/14 din

29 ianuarie 2014, din suma datoriei a fost exclusă suma de 4395,87 dolari SUA, fiind

respectiv recalculată penalitatea și dobânda de întârziere din datoria de 158211,23 dolari

SUA, fapt ce se încadrează în prevederile art. 1167 Cod civil.

Nu poate fi reținut nici argumentul recurentului precum că nu a fost notificat

privind neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a prevederilor contractuale de

către SRL „Grinvitas” în vederea opunerii cărorva excepții, or, fidejusorul Fedorișin

Boris a fost notificat corespunzător de către SRL „Licorent-Agro” prin reclamația nr. 19

din 21 noiembrie 2014 despre neexecutarea clauzelor contractuale de către debitorul

SRL „Grinvitas” și somat să execute obligația pentru care a garantat, reclamația fiind

recepționată de către recurent la 01 decembrie 2014 potrivit semnăturii de pe avizul de

recepție.

Referitor la argumentul invocat în recurs de către Fedorișin Boris precum că prin

modificarea sumei datoriei din 162607,10 dolari SUA în 158211,23 dolari SUA, de fapt

au fost modificate și dispozițiile hotărârii definitive și irevocabile a Curții de Apel

Chișinău prin care a fost validată creanța SRL „Licorent-Agro” față de SRL „Grinvitas”,

acesta de asemenea nu poate fi reținut deoarece validarea a avut ca obiect creanța față de

debitorul insolvabil și nu față de fidejusor.

Alte argumente invocate în recursul declarat nu au relevanță, deoarece nu denotă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept

5

procedural, respectiv nu constituie temei pentru casarea deciziei recurate și urmează a fi

respinse.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție accentuează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din CPC are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și de drept procedural,

verificîndu-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar și nu temeinicia în fapt a

acesteia.

Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței degajate de Curtea

Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să dispună de

puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c. Irlandei, decizia cu

privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speță

sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra cărora instanța de apel s-

a pronunțat deja în modul corespunzător.

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Fedorișin Boris ca

inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. alin. (1) și (2), art.

433 lit. a) și art. 440, CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Fedorișin Boris se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Dumitru Mardari

6