3r-10/17 — declararea nulitatii alegerilor locale la functia de primar

Dosarul nr. 3r-10/17 Prima instanță: Judecătoria Criuleni (V. Ursu) Instanța de recurs: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, A. Minciuna, I. Muruianu) Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, ,V. Efros, I. Muruianu) DECIZIE 18 ianuarie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței: Tatiana Vieru Judecători: Nicolae Craiu Oleg Sternioală examinând recursul declarat de Rabei Ghenadie și de avocatul Stratan Corina, în interesele lui Rabei Ghenadie, în cauza civilă intentată la materialele privind confirmarea legalității alegerilor locale la funcția de primar al satului Cimișeni, raionul Criuleni și validarea mandatului primarului, și cererea de chemare în judecată a lui Ghenadie Rabei împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Cimișeni, intervenient accesoriu Valentina Pisarenco cu privire la declararea nulității alegerilor locale la funcția de primar al satului Cimișeni, raionul Criuleni în turul II al scrutinului electoral din 28 iunie 2015, împotriva încheierii din 08 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 29 iunie 2015, Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Cimișeni nr. 12/5 a depus în instanța de judecată materialele cu privire la confirmarea legalității alegerilor locale la funcția de primar al satului Cimișeni, raionul Criuleni și validarea mandatului primarului ales.

La 29 iunie 2015, concurentul electoral la funcția de primar al satului Cimișeni, raionul Criuleni, Ghenadie Rabei a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Cimișeni, intervenient accesoriu Valentina Pisarenco cu privire la declararea nulității alegerilor locale la funcția de primar al satului Cimișeni, raionul Criuleni în turul II al scrutinului electoral din 28 iunie 2015. Prin încheierea din 30 iunie 2015 a Judecătoriei Criuleni, cererea de chemare în judecată a lui Ghenadie Rabei împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Cimișeni, intervenient accesoriu Valentina Pisarenco cu privire la declararea nulității alegerilor locale la funcția de primar al satului Cimișeni, raionul Criuleni în turul II al scrutinului electoral din 28 iunie 2015 a fost conexată cu cauza civilă privind confirmarea legalității alegerilor locale la funcția de primar al satului 1 Cimișeni, raionul Criuleni și validarea mandatului primarului pentru a fi examinată într-o singură procedură.

La 06 iulie 2015, Ghenadie Rabei a depus cerere de concretizare a contestației, solicitând constatarea încălcărilor din partea candidatului Pisarenco Valentina și a Comisiei Electorale de Circumscripție nr. 12/12 care au influențat rezultatele alegerilor prin: recunoașterea nulității a 25 de voturi ale alegătorilor care și-au exprimat votul la domiciliu pentru care au votat rudele acestora, astfel, fiind viciat principiul votului direct, secret și liber exprimat și anume: Tiholaz Fiodor, Cotoman Elena, Sturza Maria, Nacu Onisim, Crăciun Pavel, Greapca Natalia, Corcodel Gheorghe, Cotoman Ana, Prinos Varvara, Nacu Varvara, Cazac Hartina, Corcodel Maria, Ursu Alexandra, Spinei Anatolie, Scutelnic Evghenia, Cristea Alexandra, Cazacenco Liliana, Dicusar Nina, Dicusar Sergiu, Pisarenco Ecaterina, Dicu Agafia, Cazacenco Liuba, Magurean Domnica, Punga Marina, Panfil Leonid, Sturza Marina, Rabei Elena; recunoașterea nulității a 2 voturi ale alegătorilor - Pisarenco Ecaterina și Cazacenco Liliana, precum și a nulității alegerilor cu excluderea din buletinul de vot a concurentei electorale și înlocuirea consiliului electoral; desfășurarea agitației electorale în ziua alegerilor și în ziua premergătoare acesteia; coruperea alegătorilor; declararea nulității alegerilor locale la funcția de primar în satul Cimișeni,

raionul Criuleni în cadrul turului II al scrutinului electoral din data de 28 iunie 2015. (f.d. 42- 49, vol. II) În cadrul judecării pricinii în instanța de fond, reclamantul Ghenadie Rabei a depus cerere de completare și concretizare a acțiunii indicând că, în cadrul dezbaterilor judiciare pe cauza de examinare a contestației asupra procesului-verbal cu privire la rezultatele alegerilor la funcția de primar în satul Cimișeni, raionul Criuleni și anume în urma cercetării listelor electorale au fost depistate și alte fraude electorale. Susține reclamantul că, în lista electorală de bază, pentru 15 persoane care și-au exprimat dreptul la vot, a fost aplicată semnătură identică pentru a câte două sau trei persoane.

Semnăturile alegatorilor depuse la primirea buletinului de vot în primul tur diferă de semnătura depusă la primirea buletinului de vot în al doilea tur, ceea ce la fel duce la concluzia că în turul al doilea au votat alte persoane decât în turul întâi și decât persoana scrisă în lista electorală. Menționează reclamantul că, confecționarea buletinelor de identitate a alegătorilor cu suportul concurentului electoral Valentina Pisarenco, care a organizat deplasarea persoanelor date la serviciul documentare a populației și a achitat serviciile pentru aceștia, demonstrează influența directă asupra persoanelor cu drept de vot în vederea exercitării dreptului la vot în favoarea celui care a transportat și achitat serviciile perfectării buletinului de identitate, fapt interzis prin normele Codului electoral.

Solicită reclamantul constatarea încălcărilor din partea candidatului Pisarenco Valentina și a Comisiei Electorale Centrale de Circumscripție nr. 12/12 care au influențat rezultatele alegerilor; recunoașterea nulității a 25 de voturi ale alegătorilor care și-au exprimat votul la domiciliu pentru care au votat rudele acestora: Tiholaz Fiodor, Cotoman Elena, Sturza Maria, Nacu Onisim, Crăciun Pavel, Greapca Natalia, Corcodel Gheorghe, Cotoman Ana, Prinos Varvara, Nacu Varvara, Cazac Hartina, Corcodel Maria, Ursu Alexandra, Spinei Anatolie, Scutelnic Evghenia, Cristea 2 Alexandra, Cazacenco Liliana, Dicusar Nina, Dicusar Sergiu, Pisarenco Ecaterina, Dicu Agafia, Cazacenco Liuba, Magurean Domnica, Punga Marina, Panfil Leonid, Sturza Marina, Rabei Elena; recunoașterea nulității a 2 voturi ale alegătorilor Pisarenco Ecaterina și Cazacenco Liliana care au votat fără lipsa de discernământ și cu ajutorul altor persoane; recunoașterea nulității a 30 de voturi pentru care în lista electorală figurează aceiași semnătură pentru primirea a două buletine de vot, numele cărora a fost indicat în procesul-verbal al ședinței de judecată; desfășurarea agitației electorale în ziua alegerilor și în ziua premergătoare acesteia; coruperea a 13 alegători – Cotoman Constantin, Rabei Gheorghe, Țaran Pavel, Cotoman Rodica, Panfil Leonid, Sidorenco Victor, Cazacenco Vitalie, Miron Fiodor, Gaigău Ilie,

Cricol Dumitru, Dodon Adriana, Țaran Anatolie, Adoivțev V.; declararea nulității alegerilor locale la funcția de primar al satului Cimișeni, raionul Criuleni în cadrul turului II al scrutinului electoral din 28 iunie 2015. (f.d. 91-94, vol. II) Prin hotărârea din 20 iulie 2015 a Judecătoriei Criuleni s-a respins, ca fiind neîntemeiată, acțiunea înaintată de Ghenadie Rabei; s-a confirmat legalitatea alegerilor locale generale la funcția de primar în circumscripția electorală Cimișeni nr. 12/5 în cadrul turului II al scrutinului electoral din 28 iunie 2015; s-a validat mandatul primarului satului Cimișeni, raionul Criuleni, Pisarenco Valentina din partea Partidului Liberal Democrat din Moldova.

La 23 iulie 2015, Rabei Ghenadie a declarat recurs împotriva hotărârii instanței de fond din 20 iulie 2015, solicitând admiterea cererii de recurs, casarea hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei decizii de admitere integrală a acțiunii. Prin decizia din 30 iulie 2015 a Curții de Apel Chișinău s-a respins, din lipsă de temei, recursul declarat de către Ghenadie Rabei și s-a menținut hotărârea din 20 iulie 2015 a Judecătoriei Criuleni. La 19 iulie 2016, Rabei Ghenadie a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 30 iulie 2015 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea hotărârilor judecătorești cu remiterea pricinii la rejudecare. Prin încheierea din 08 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Rabei Ghenadie împotriva deciziei din 30 iulie 2015 a Curții de Apel Chișinău.

La 21 decembrie 2016 Rabei Ghenadie a declarat recurs împotriva încheierii din 08 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea hotărârilor judecătorești cu remiterea pricinii la rejudecare. În motivarea recursului s-a invocat că, soluția adoptată de instanța de apel este una contrară legii, deoarece instanța a examinat cauza în mod arbitrar și nu a luat în considerare argumentele și probele prezentate de către recurent, iar deși, cererea de revizuire a întrunit condițiile expres stabilite de lege pentru revizuirea procesului, instanța a declarat-o inadmisibilă. Indică recurentul că, după intrarea în vigoare a hotărârilor privind fraudele electorale admise de către Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Cimișeni, raionul Criuleni a sesizat Comisia Electoral Centrală, Procuratura Generală, Procuratura Criuleni.

Prin ordonanța Procurorului Criuleni, a fost dispusă începerea urmăririi penale conform indicilor de infracțiune prevăzută la art. 1811 Cod Penal. 3 De asemenea, asupra ilegalității exprimării votului la domiciliu de către 59 de persoane și falsificării semnăturilor din listele electorale, la data de 25.08.2015, a sesizat Inspectoratul al Poliției Criuleni. Prin ordonanța din 13 noiembrie 2015 s-a constatat că la data de 28 iunie 2015 persoane necunoscute având scopul falsificării prin orice mijloace a rezultatelor votării, aflându-se în secția de votare 12/12 din satul Cimișeni, raionul Criuleni, au falsificat și au permis falsificarea semnăturilor și dreptul de vot al alegătorilor care au solicitat votarea la domiciliu, în legătură cu care, a fost dispusă pornirea urmăririi penale pe faptul falsificării rezultatelor votării, infracțiune prevăzută de art. 182 alin. (2) Cod Penal.

Precizează recurentul că, aceste ilegalități au fost confirmate de raportul de expertiză nr. 223 din 06 iunie 2016, care i-a fost adus la cunoștință la data de 29 iunie 2016. Afirmă reclamantul că, raportul de expertiză executat în cadrul urmăririi penale este o probă nouă, care relevă circumstanțele și faptele esențiale ale pricinii, din considerentul că ilegalitatea celor 59 de voturi a putut duce în mod cert la influențarea rezultatelor alegerilor, circumstanțe care nu au putut și nici nu puteau fi cunoscute în absența unei expertize judiciare grafoscopice dispuse în cadrul unui proces penal. Consideră recurentul că, Curtea de Apel Chișinău prin încheierea contestată a adoptat o soluție greșită, bazându-se pe concluzii vădit neîntemeiate și contrare normelor de drept.

La 26 decembrie 2016 avocatul Corina Stratan, în interesele lui Rabei Ghenadie, a declarat recurs împotriva încheierii din 08 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia cu remiterea pricinii la rejudecare. În motivarea recursului s-a invocat că, încheierea contestată este adoptată contrar legii. De asemenea a menționat că, criticile, probele și temeiurile pe baza cărora s-a depus cerere de revizuire sunt certe și argumentate în strictă conformitate cu prevederile normelor de drept procedural, fapt însă ignorat de către instanța de judecată. În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunțarea ei.

Curtea de Apel Chișinău a adoptat încheierea la data de 08 decembrie 2016, iar recursul a fost declarat de Rabei Ghenadie la data de 21 decembrie 2016. Astfel, instanța de recurs consideră că recursul declarat de Rabei Ghenadie la data de 21 decembrie 2016, este în termen. Examinând materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de Rabei Ghenadie neîntemeiat și care urmează a fi respins, cu menținerea încheierii din 08 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 426 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

În conformitate cu prevederile art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. 4 Colegiul reține că din materialele pricinii rezultă că prin hotărârea din 20 iulie 2015, Judecătoriei Criuleni a respins, ca fiind neîntemeiată, acțiunea înaintată de Ghenadie Rabei și a confirmat legalitatea alegerilor locale generale la funcția de primar în circumscripția electorală Cimișeni nr. 12/5 în cadrul turului II al scrutinului electoral din 28 iunie 2015; s-a validat mandatul primarului satului Cimișeni, raionul Criuleni, Pisarenco Valentina din partea Partidului Liberal Democrat din Moldova.

Prin decizia din 30 iulie 2015 a Curții de Apel Chișinău s-a respins, din lipsă de temei, recursul declarat de către Ghenadie Rabei și s-a menținut hotărârea din 20 iulie 2015 a Judecătoriei Criuleni. Prin încheierea din 08 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Rabei Ghenadie împotriva deciziei din 30 iulie 2015 a Curții de Apel Chișinău. Considerând ilegală încheierea din 08 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, Rabei Ghenadie a contestat-o cu recurs, invocând că instanța de judecată nu s-a expus asupra circumstanțelor, faptelor esențiale și probelor ce confirmau că circumstanțele invocate în cererea de revizuire au devenit cunoscute după pronunțarea deciziei, expunându-se în general asupra temeiurilor de revizuire prevăzute de art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, însă fără a le verifica.

La acest capitol, Colegiul remarcă că din încheierea contestată rezultă că circumstanțele invocate în cererea de revizuire ca fiind circumstanțe noi au fost supuse aprecierii de către instanță prin prisma prevederilor art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă în raport cu circumstanțele pricinii. Prin urmare, Colegiul constată că instanța de judecată la examinarea cererii de revizuire, a constatat că circumstanțele invocate de Rabei Ghenadie nu cad sub incidența art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, or, aceste circumstanțele invocate nu întrunesc condițiile cerute de lege. Astfel, Colegiul consideră irelevant argumentul recurentului precum că instanța de revizuire, respingând cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă, nu s-a expus asupra temeiurilor de revizuire, deoarece instanța a constatat că temeiul invocat nu cade sub incidența celor prevăzute de lege.

Mai mult ca atât, instanța a motivat soluția sa indicând că raportul de expertiză din 06.06.2016 întocmit de Centru de Expertiză Independentă „Cexin” la care face referință revizuentul nu poate fi considerat ca circumstanță nouă, deoarece în cadrul judecării pricinii în instanța de fond, la 17.06.2016, Ghenadie Rabei a solicitat numirea unei expertize grafoscopice, pentru a demonstra falsificarea semnăturilor în lipsa alegătorilor, însă instanța de judecată, prin încheierea protocolară a respins demersul privind efectuarea unei expertize grafoscopice (f.d. 101, vol. II), iar ulterior, la depunerea recursului Rabei Ghenadie nu a invocat ilegalitatea încheierii de respingere a solicitării de numire a expertizei grafologice.

Astfel, Rabei Ghenadie nu a întreprins toate măsurile necesare și nu a utilizat toate posibilitățile legale pentru a afla circumstanțele care acum sunt invocate ca fiind noi și necunoscute. Argumentul recurentului precum că încheierea contestată este adoptată în contradicție cu normele de drept procedural, de asemenea, nu și-a găsit confirmare, or, din textul acesteia nu se disting careva abateri de la normele de drept procedural. Însăși argumentele aduse în recurs nu constituie decât o relatare a circumstanțelor 5 pricinii care au fost examinate de către Curtea de Apel Chișinău, fără a fi invocate careva încălcări admise de instanța judecătorească la adoptarea actului judecătoresc contestat.

Mai mult, CtEDO reiterează că, deși articolul 6 § 1 obligă instanțele să își motiveze hotărârile, acesta nu poate fi interpretat ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk împotriva Țărilor de Jos, 19 aprilie 1994, pct. 61, seria A nr. 288). Instanțele trebuie să răspundă la argumentele esențiale ale părților, dar măsura în care se aplică această obligație poate varia în funcție de natura hotărârii și, prin urmare, trebuie apreciată în baza circumstanțelor cauzei (Hiro Balani împotriva Spaniei, 9 decembrie 1994, pct. 27). La caz, argumentele invocate de Rabei Ghenadie în cererea de revizuire nu necesită un răspuns special, în condițiile cînd careva circumstanțe noi prin prisma art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă nu au fost invocate.

În consecință, Colegiul consideră nefondate argumentele recurentului precum că instanța de apel la examinarea cererii de revizuire nu a dat apreciere tuturor motivelor invocate în cerere, or, din textul încheierii contestate se distinge ipoteza instanței de judecată precum că circumstanțele, faptele invocate de Rabei Ghenadie nu cad sub incidența art. 449 lit.b) Cod de procedură civilă și prin urmare nu pot influența soluția instanție de judecată.

Astfel, Colegiul apreciază ca fiind justă constatarea instanței de revizuire precum că admiterea cererii de revizuire ar contravine principiului securității raporturilor juridice, or, procedura de revizuire prevăzută de art. art. 449-453 Cod de procedură civilă servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, fiind respectat principiul securității raporturilor juridice care înseamnă, conform jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului, între altele, că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată, ca excepție de la acest principiu este doar cazul cînd reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii (cazul Brumărescu contra României nr. 28342/95; cazul Roșca contra Moldovei nr. 6276/02).

În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că admiterea cererii de revizuire depusă de Rabei Ghenadie ar însemna încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil, garantate de art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale. În concluzie se constată că încheierea contestată de către Rabei Ghenadie este întemeiată și adoptată cu respectarea cadrului legal și urmează a fi menținută, iar argumentele invocate de către recurent nu sunt justificate și nu pot fi apreciate ca probante întru admiterea recursului.

Cu referire la recursul declarat de către avocatul Stratan Corina, în interesele lui Rabei Ghenadie, împotriva încheierii din 08 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl va respinge ca tardiv, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunțarea ei. 6 Din materialele pricinii rezultă că la data de 26 decembrie 2016 avocatul Stratan Corina, în interesele lui Rabei Ghenadie, a declarat recurs împotriva încheierii din 08 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău. Colegiul notează că încheierea din 08 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată în cadrul ședinței de judecată din 08 decembrie 2016, la care a participat și avocatul Stratan Corina, reprezentând interesele lui Rabei Ghenadie.

(f.d. 20) În conformitate cu art. 110 Cod de procedură civilă, termenul de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte. Totodată, Colegiul precizează că intervalul de timp stabilit de lege în cadrul căruia părțile sunt în drept să declare recurs este de 15 zile din momentul pronunțării încheierii sau primirii încheierii integrale. În conformitate cu art. 111 alin. (3) Cod de procedură civilă, termenul de procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură sau producerii evenimentului ori momentului care a condiționat începutul lui.

În atare circumstanțe, pornind de la faptul că încheierea contestată din 08 decembrie 2016 a fost pronunțată în cadrul ședinței de judecată din 08 decembrie 2016, termenul de contestare a acesteia începe să curgă din ziua imediat următoare pronunțării actului de procedură. La caz, Colegiul relevă că avocatul Stratan Corin, reprezentând interesele lui Rabei Ghenadie, a declarat recurs cu depășirea termenului legal de 15 zile de la data comunicării actului judecătoresc. În conformitate cu art. 116 alin.(1), (3) Cod de procedură civilă, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului.

Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.). Colegiul reiterează că instituția de drept procesual a repunerii în termen constituie beneficiul acordat de lege titularului unui drept procesual, care din motive justificate nu și-a putut exercita dreptul în interiorul termenului imperativ, să-și îndeplinească acest drept și, ulterior, fără ca instanța să-l decadă din exercițiul său sau să aplice o altă sancțiune prevăzută de lege în caz de nerespectare a termenului. Repunerea în termen trebuie să fie solicitată de parte, instanța neputînd, în lipsa unei dispoziții legale exprese, să o pronunțe din oficiu cu încălcarea principiului dreptului de dispoziție a părților, chiar și în ipoteza în care din ansamblul materialului probator administrat în dosar ar rezulta că partea a fost împiedicată de un motiv justificat în a-și îndeplini actul de procedură în termen.

Colegiul remarcă că termenul de contestare poate fi repus, cu examinarea recursului în fond, doar în cazul dacă persoanele îndreptățite solicită acest lucru și prezintă probe veridice, ce confirmă imposibilitatea de a fi putut depune recursul în termen, însă din oficiu termenul nu poate fi restabilit. În speță, Colegiul relevă că acțiunile avocatului Stratan Corina nu constituie 7 decît o denegare a acestuia de a-și executa obligațiile procedurale în realizarea drepturilor, rezultînd din prevederile art. 56 alin.(3) și art. 61 alin. (1) Codul de procedură civilă, care obligă părțile de a se folosi cu bună-credință de drepturile sale procedurale. Colegiul precizează că avocatul Stratan Corina, la contestarea încheierii instanței de apel din 08 decembrie 2016, nu a solicitat repunerea în termen și nu a justificat omiterea acestuia, ceea ce denotă că nu a dat dovadă de diligență și bună credință în realizarea drepturilor sale.

Mai mult ca atât, Colegiul menționează că omiterea termenului de contestare a actului judecătoresc nu este decât o eludare de a beneficia de drepturile sale, garantate atât de legislația națională, cât și cea internațională. Or, fiind persoană interesată în examinarea acestei cauze, urma să întreprindă toate măsurile necesare în vederea contestării în termen a încheierii instanței de revizuire. Prin urmare, Colegiul reiterează că exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

În consecință, Colegiul conchide că recursul declarat de către avocatul Stratan Corina, în interesele lui Rabei Ghenadie, urmează a fi respins ca fiind tardiv declarat. În conformitate cu prevederile art. 427 lit. a), art. 428 Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e : Se respinge recursul declarat de către Rabei Ghenadie. Se respinge recursul declarat de către avocatul Stratan Corina, în interesele lui Rabei Ghenadie, ca fiind tardiv.

Se menține încheierea din 08 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în cauza civilă intentată la materialele privind confirmarea legalității alegerilor locale la funcția de primar al satului Cimișeni, raionul Criuleni și validarea mandatului primarului și la cererea de chemare în judecată a lui Ghenadie Rabei împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Cimișeni, intervenient accesoriu Valentina Pisarenco cu privire la declararea nulității alegerilor locale la funcția de primar al satului Cimișeni, raionul Criuleni în turul II al scrutinului electoral din 28 iunie 2015. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele ședinței Tatiana Vieru Judecători Nicolae Craiu Oleg Sternioală 8