3r-10/17 — declararea nulitatii alegerilor locale la functia de primar

3r-10/17 — declararea nulitatii alegerilor locale la functia de primar (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 3r-10/17

Prima instanță: Judecătoria Criuleni (V. Ursu)

Instanța de recurs: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, A. Minciuna, I. Muruianu)

Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, ,V. Efros, I. Muruianu)

DECIZIE

18 ianuarie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței: Tatiana Vieru

Judecători: Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

examinând recursul declarat de Rabei Ghenadie și de avocatul Stratan Corina, în

interesele lui Rabei Ghenadie,

în cauza civilă intentată la materialele privind confirmarea legalității alegerilor

locale la funcția de primar al satului Cimișeni, raionul Criuleni și validarea

mandatului primarului, și

cererea de chemare în judecată a lui Ghenadie Rabei împotriva Consiliului

Electoral al Circumscripției Electorale Cimișeni, intervenient accesoriu Valentina

Pisarenco cu privire la declararea nulității alegerilor locale la funcția de primar al

satului Cimișeni, raionul Criuleni în turul II al scrutinului electoral din 28 iunie 2015,

împotriva încheierii din 08 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 29 iunie 2015, Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Cimișeni nr.

12/5 a depus în instanța de judecată materialele cu privire la confirmarea legalității

alegerilor locale la funcția de primar al satului Cimișeni, raionul Criuleni și validarea

mandatului primarului ales.

La 29 iunie 2015, concurentul electoral la funcția de primar al satului Cimișeni,

raionul Criuleni, Ghenadie Rabei a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Cimișeni, intervenient accesoriu

Valentina Pisarenco cu privire la declararea nulității alegerilor locale la funcția de

primar al satului Cimișeni, raionul Criuleni în turul II al scrutinului electoral din 28

iunie 2015.

Prin încheierea din 30 iunie 2015 a Judecătoriei Criuleni, cererea de chemare în

judecată a lui Ghenadie Rabei împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției

Electorale Cimișeni, intervenient accesoriu Valentina Pisarenco cu privire la

declararea nulității alegerilor locale la funcția de primar al satului Cimișeni, raionul

Criuleni în turul II al scrutinului electoral din 28 iunie 2015 a fost conexată cu cauza

civilă privind confirmarea legalității alegerilor locale la funcția de primar al satului

1

Cimișeni, raionul Criuleni și validarea mandatului primarului pentru a fi examinată

într-o singură procedură.

La 06 iulie 2015, Ghenadie Rabei a depus cerere de concretizare a contestației,

solicitând constatarea încălcărilor din partea candidatului Pisarenco Valentina și a

Comisiei Electorale de Circumscripție nr. 12/12 care au influențat rezultatele

alegerilor prin: recunoașterea nulității a 25 de voturi ale alegătorilor care și-au

exprimat votul la domiciliu pentru care au votat rudele acestora, astfel, fiind viciat

principiul votului direct, secret și liber exprimat și anume: Tiholaz Fiodor, Cotoman

Elena, Sturza Maria, Nacu Onisim, Crăciun Pavel, Greapca Natalia, Corcodel

Gheorghe, Cotoman Ana, Prinos Varvara, Nacu Varvara, Cazac Hartina, Corcodel

Maria, Ursu Alexandra, Spinei Anatolie, Scutelnic Evghenia, Cristea Alexandra,

Cazacenco Liliana, Dicusar Nina, Dicusar Sergiu, Pisarenco Ecaterina, Dicu Agafia,

Cazacenco Liuba, Magurean Domnica, Punga Marina, Panfil Leonid, Sturza Marina,

Rabei Elena; recunoașterea nulității a 2 voturi ale alegătorilor - Pisarenco Ecaterina

și Cazacenco Liliana, precum și a nulității alegerilor cu excluderea din buletinul de

vot a concurentei electorale și înlocuirea consiliului electoral; desfășurarea agitației

electorale în ziua alegerilor și în ziua premergătoare acesteia; coruperea alegătorilor;

declararea nulității alegerilor locale la funcția de primar în satul Cimișeni, raionul

Criuleni în cadrul turului II al scrutinului electoral din data de 28 iunie 2015. (f.d. 42-

49, vol. II)

În cadrul judecării pricinii în instanța de fond, reclamantul Ghenadie Rabei a

depus cerere de completare și concretizare a acțiunii indicând că, în cadrul

dezbaterilor judiciare pe cauza de examinare a contestației asupra procesului-verbal

cu privire la rezultatele alegerilor la funcția de primar în satul Cimișeni, raionul

Criuleni și anume în urma cercetării listelor electorale au fost depistate și alte fraude

electorale.

Susține reclamantul că, în lista electorală de bază, pentru 15 persoane care și-au

exprimat dreptul la vot, a fost aplicată semnătură identică pentru a câte două sau trei

persoane. Semnăturile alegatorilor depuse la primirea buletinului de vot în primul tur

diferă de semnătura depusă la primirea buletinului de vot în al doilea tur, ceea ce la

fel duce la concluzia că în turul al doilea au votat alte persoane decât în turul întâi și

decât persoana scrisă în lista electorală.

Menționează reclamantul că, confecționarea buletinelor de identitate a

alegătorilor cu suportul concurentului electoral Valentina Pisarenco, care a organizat

deplasarea persoanelor date la serviciul documentare a populației și a achitat serviciile

pentru aceștia, demonstrează influența directă asupra persoanelor cu drept de vot în

vederea exercitării dreptului la vot în favoarea celui care a transportat și achitat

serviciile perfectării buletinului de identitate, fapt interzis prin normele Codului

electoral.

Solicită reclamantul constatarea încălcărilor din partea candidatului Pisarenco

Valentina și a Comisiei Electorale Centrale de Circumscripție nr. 12/12 care au

influențat rezultatele alegerilor; recunoașterea nulității a 25 de voturi ale alegătorilor

care și-au exprimat votul la domiciliu pentru care au votat rudele acestora: Tiholaz

Fiodor, Cotoman Elena, Sturza Maria, Nacu Onisim, Crăciun Pavel, Greapca Natalia,

Corcodel Gheorghe, Cotoman Ana, Prinos Varvara, Nacu Varvara, Cazac Hartina,

Corcodel Maria, Ursu Alexandra, Spinei Anatolie, Scutelnic Evghenia, Cristea

2

Alexandra, Cazacenco Liliana, Dicusar Nina, Dicusar Sergiu, Pisarenco Ecaterina,

Dicu Agafia, Cazacenco Liuba, Magurean Domnica, Punga Marina, Panfil Leonid,

Sturza Marina, Rabei Elena; recunoașterea nulității a 2 voturi ale alegătorilor

Pisarenco Ecaterina și Cazacenco Liliana care au votat fără lipsa de discernământ și

cu ajutorul altor persoane; recunoașterea nulității a 30 de voturi pentru care în lista

electorală figurează aceiași semnătură pentru primirea a două buletine de vot, numele

cărora a fost indicat în procesul-verbal al ședinței de judecată; desfășurarea agitației

electorale în ziua alegerilor și în ziua premergătoare acesteia; coruperea a 13 alegători

– Cotoman Constantin, Rabei Gheorghe, Țaran Pavel, Cotoman Rodica, Panfil

Leonid, Sidorenco Victor, Cazacenco Vitalie, Miron Fiodor, Gaigău Ilie, Cricol

Dumitru, Dodon Adriana, Țaran Anatolie, Adoivțev V.; declararea nulității alegerilor

locale la funcția de primar al satului Cimișeni, raionul Criuleni în cadrul turului II al

scrutinului electoral din 28 iunie 2015. (f.d. 91-94, vol. II)

Prin hotărârea din 20 iulie 2015 a Judecătoriei Criuleni s-a respins, ca fiind

neîntemeiată, acțiunea înaintată de Ghenadie Rabei; s-a confirmat legalitatea

alegerilor locale generale la funcția de primar în circumscripția electorală Cimișeni

nr. 12/5 în cadrul turului II al scrutinului electoral din 28 iunie 2015; s-a validat

mandatul primarului satului Cimișeni, raionul Criuleni, Pisarenco Valentina din

partea Partidului Liberal Democrat din Moldova.

La 23 iulie 2015, Rabei Ghenadie a declarat recurs împotriva hotărârii instanței

de fond din 20 iulie 2015, solicitând admiterea cererii de recurs, casarea hotărârii

primei instanțe cu pronunțarea unei decizii de admitere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 30 iulie 2015 a Curții de Apel Chișinău s-a respins, din lipsă de

temei, recursul declarat de către Ghenadie Rabei și s-a menținut hotărârea din 20 iulie

2015 a Judecătoriei Criuleni.

La 19 iulie 2016, Rabei Ghenadie a depus cerere de revizuire împotriva deciziei

din 30 iulie 2015 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea hotărârilor

judecătorești cu remiterea pricinii la rejudecare.

Prin încheierea din 08 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Rabei Ghenadie împotriva deciziei din 30

iulie 2015 a Curții de Apel Chișinău.

La 21 decembrie 2016 Rabei Ghenadie a declarat recurs împotriva încheierii din

08 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea hotărârilor

judecătorești cu remiterea pricinii la rejudecare.

În motivarea recursului s-a invocat că, soluția adoptată de instanța de apel este

una contrară legii, deoarece instanța a examinat cauza în mod arbitrar și nu a luat în

considerare argumentele și probele prezentate de către recurent, iar deși, cererea de

revizuire a întrunit condițiile expres stabilite de lege pentru revizuirea procesului,

instanța a declarat-o inadmisibilă.

Indică recurentul că, după intrarea în vigoare a hotărârilor privind fraudele

electorale admise de către Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Cimișeni,

raionul Criuleni a sesizat Comisia Electoral Centrală, Procuratura Generală,

Procuratura Criuleni.

Prin ordonanța Procurorului Criuleni, a fost dispusă începerea urmăririi penale

conform indicilor de infracțiune prevăzută la art. 1811 Cod Penal.

3

De asemenea, asupra ilegalității exprimării votului la domiciliu de către 59 de

persoane și falsificării semnăturilor din listele electorale, la data de 25.08.2015, a

sesizat Inspectoratul al Poliției Criuleni. Prin ordonanța din 13 noiembrie 2015 s-a

constatat că la data de 28 iunie 2015 persoane necunoscute având scopul falsificării

prin orice mijloace a rezultatelor votării, aflându-se în secția de votare 12/12 din satul

Cimișeni, raionul Criuleni, au falsificat și au permis falsificarea semnăturilor și

dreptul de vot al alegătorilor care au solicitat votarea la domiciliu, în legătură cu care,

a fost dispusă pornirea urmăririi penale pe faptul falsificării rezultatelor votării,

infracțiune prevăzută de art. 182 alin. (2) Cod Penal.

Precizează recurentul că, aceste ilegalități au fost confirmate de raportul de

expertiză nr. 223 din 06 iunie 2016, care i-a fost adus la cunoștință la data de 29 iunie

2016.

Afirmă reclamantul că, raportul de expertiză executat în cadrul urmăririi penale

este o probă nouă, care relevă circumstanțele și faptele esențiale ale pricinii, din

considerentul că ilegalitatea celor 59 de voturi a putut duce în mod cert la influențarea

rezultatelor alegerilor, circumstanțe care nu au putut și nici nu puteau fi cunoscute în

absența unei expertize judiciare grafoscopice dispuse în cadrul unui proces penal.

Consideră recurentul că, Curtea de Apel Chișinău prin încheierea contestată a

adoptat o soluție greșită, bazându-se pe concluzii vădit neîntemeiate și contrare

normelor de drept.

La 26 decembrie 2016 avocatul Corina Stratan, în interesele lui Rabei Ghenadie,

a declarat recurs împotriva încheierii din 08 decembrie 2016 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând casarea acesteia cu remiterea pricinii la rejudecare.

În motivarea recursului s-a invocat că, încheierea contestată este adoptată contrar

legii. De asemenea a menționat că, criticile, probele și temeiurile pe baza cărora s-a

depus cerere de revizuire sunt certe și argumentate în strictă conformitate cu

prevederile normelor de drept procedural, fapt însă ignorat de către instanța de

judecată.

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunțarea ei.

Curtea de Apel Chișinău a adoptat încheierea la data de 08 decembrie 2016, iar

recursul a fost declarat de Rabei Ghenadie la data de 21 decembrie 2016.

Astfel, instanța de recurs consideră că recursul declarat de Rabei Ghenadie la

data de 21 decembrie 2016, este în termen.

Examinând materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de Rabei

Ghenadie neîntemeiat și care urmează a fi respins, cu menținerea încheierii din 08

decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 426 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără

participarea părților.

În conformitate cu prevederile art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța

de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

4

Colegiul reține că din materialele pricinii rezultă că prin hotărârea din 20 iulie

2015, Judecătoriei Criuleni a respins, ca fiind neîntemeiată, acțiunea înaintată de

Ghenadie Rabei și a confirmat legalitatea alegerilor locale generale la funcția de

primar în circumscripția electorală Cimișeni nr. 12/5 în cadrul turului II al scrutinului

electoral din 28 iunie 2015; s-a validat mandatul primarului satului Cimișeni, raionul

Criuleni, Pisarenco Valentina din partea Partidului Liberal Democrat din Moldova.

Prin decizia din 30 iulie 2015 a Curții de Apel Chișinău s-a respins, din lipsă de

temei, recursul declarat de către Ghenadie Rabei și s-a menținut hotărârea din 20 iulie

2015 a Judecătoriei Criuleni.

Prin încheierea din 08 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Rabei Ghenadie împotriva deciziei din 30

iulie 2015 a Curții de Apel Chișinău.

Considerând ilegală încheierea din 08 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău,

Rabei Ghenadie a contestat-o cu recurs, invocând că instanța de judecată nu s-a expus

asupra circumstanțelor, faptelor esențiale și probelor ce confirmau că circumstanțele

invocate în cererea de revizuire au devenit cunoscute după pronunțarea deciziei,

expunându-se în general asupra temeiurilor de revizuire prevăzute de art. 449 lit. b)

Cod de procedură civilă, însă fără a le verifica.

La acest capitol, Colegiul remarcă că din încheierea contestată rezultă că

circumstanțele invocate în cererea de revizuire ca fiind circumstanțe noi au fost

supuse aprecierii de către instanță prin prisma prevederilor art. 449 lit. b) Cod de

procedură civilă în raport cu circumstanțele pricinii.

Prin urmare, Colegiul constată că instanța de judecată la examinarea cererii de

revizuire, a constatat că circumstanțele invocate de Rabei Ghenadie nu cad sub

incidența art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, or, aceste circumstanțele invocate

nu întrunesc condițiile cerute de lege.

Astfel, Colegiul consideră irelevant argumentul recurentului precum că instanța

de revizuire, respingând cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă, nu s-a expus asupra

temeiurilor de revizuire, deoarece instanța a constatat că temeiul invocat nu cade sub

incidența celor prevăzute de lege.

Mai mult ca atât, instanța a motivat soluția sa indicând că raportul de expertiză

din 06.06.2016 întocmit de Centru de Expertiză Independentă „Cexin” la care face

referință revizuentul nu poate fi considerat ca circumstanță nouă, deoarece în cadrul

judecării pricinii în instanța de fond, la 17.06.2016, Ghenadie Rabei a solicitat

numirea unei expertize grafoscopice, pentru a demonstra falsificarea semnăturilor în

lipsa alegătorilor, însă instanța de judecată, prin încheierea protocolară a respins

demersul privind efectuarea unei expertize grafoscopice (f.d. 101, vol. II), iar ulterior,

la depunerea recursului Rabei Ghenadie nu a invocat ilegalitatea încheierii de

respingere a solicitării de numire a expertizei grafologice.

Astfel, Rabei Ghenadie nu a întreprins toate măsurile necesare și nu a utilizat

toate posibilitățile legale pentru a afla circumstanțele care acum sunt invocate ca fiind

noi și necunoscute.

Argumentul recurentului precum că încheierea contestată este adoptată în

contradicție cu normele de drept procedural, de asemenea, nu și-a găsit confirmare,

or, din textul acesteia nu se disting careva abateri de la normele de drept procedural.

Însăși argumentele aduse în recurs nu constituie decât o relatare a circumstanțelor

5

pricinii care au fost examinate de către Curtea de Apel Chișinău, fără a fi invocate

careva încălcări admise de instanța judecătorească la adoptarea actului judecătoresc

contestat.

Mai mult, CtEDO reiterează că, deși articolul 6 § 1 obligă instanțele să își

motiveze hotărârile, acesta nu poate fi interpretat ca impunând un răspuns detaliat

pentru fiecare argument (Van de Hurk împotriva Țărilor de Jos, 19 aprilie 1994, pct.

61, seria A nr. 288). Instanțele trebuie să răspundă la argumentele esențiale ale

părților, dar măsura în care se aplică această obligație poate varia în funcție de natura

hotărârii și, prin urmare, trebuie apreciată în baza circumstanțelor cauzei (Hiro Balani

împotriva Spaniei, 9 decembrie 1994, pct. 27).

La caz, argumentele invocate de Rabei Ghenadie în cererea de revizuire nu

necesită un răspuns special, în condițiile cînd careva circumstanțe noi prin prisma art.

449 lit. b) Cod de procedură civilă nu au fost invocate.

În consecință, Colegiul consideră nefondate argumentele recurentului precum că

instanța de apel la examinarea cererii de revizuire nu a dat apreciere tuturor motivelor

invocate în cerere, or, din textul încheierii contestate se distinge ipoteza instanței de

judecată precum că circumstanțele, faptele invocate de Rabei Ghenadie nu cad sub

incidența art. 449 lit.b) Cod de procedură civilă și prin urmare nu pot influența soluția

instanție de judecată.

Astfel, Colegiul apreciază ca fiind justă constatarea instanței de revizuire precum

că admiterea cererii de revizuire ar contravine principiului securității raporturilor

juridice, or, procedura de revizuire prevăzută de art. art. 449-453 Cod de procedură

civilă servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care urmează a fi

aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană

pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, fiind respectat

principiul securității raporturilor juridice care înseamnă, conform jurisprudenței

Curții Europene pentru Drepturile Omului, între altele, că o soluție definitivă al

oricărui litigiu nu trebuie rediscutată, ca excepție de la acest principiu este doar cazul

cînd reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și

obligatorii (cazul Brumărescu contra României nr. 28342/95; cazul Roșca contra

Moldovei nr. 6276/02).

În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că admiterea cererii de revizuire depusă de Rabei

Ghenadie ar însemna încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a

drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil, garantate de art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale.

În concluzie se constată că încheierea contestată de către Rabei Ghenadie este

întemeiată și adoptată cu respectarea cadrului legal și urmează a fi menținută, iar

argumentele invocate de către recurent nu sunt justificate și nu pot fi apreciate ca

probante întru admiterea recursului.

Cu referire la recursul declarat de către avocatul Stratan Corina, în interesele lui

Rabei Ghenadie, împotriva încheierii din 08 decembrie 2016 a Curții de Apel

Chișinău, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție îl va respinge ca tardiv, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunțarea ei.

6

Din materialele pricinii rezultă că la data de 26 decembrie 2016 avocatul Stratan

Corina, în interesele lui Rabei Ghenadie, a declarat recurs împotriva încheierii din 08

decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău.

Colegiul notează că încheierea din 08 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău

a fost pronunțată în cadrul ședinței de judecată din 08 decembrie 2016, la care a

participat și avocatul Stratan Corina, reprezentând interesele lui Rabei Ghenadie. (f.d.

20)

În conformitate cu art. 110 Cod de procedură civilă, termenul de procedură este

intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Totodată, Colegiul precizează că intervalul de timp stabilit de lege în cadrul

căruia părțile sunt în drept să declare recurs este de 15 zile din momentul pronunțării

încheierii sau primirii încheierii integrale.

În conformitate cu art. 111 alin. (3) Cod de procedură civilă, termenul de

procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei

calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură sau producerii

evenimentului ori momentului care a condiționat începutul lui.

În atare circumstanțe, pornind de la faptul că încheierea contestată din 08

decembrie 2016 a fost pronunțată în cadrul ședinței de judecată din 08 decembrie

2016, termenul de contestare a acesteia începe să curgă din ziua imediat următoare

pronunțării actului de procedură.

La caz, Colegiul relevă că avocatul Stratan Corin, reprezentând interesele lui

Rabei Ghenadie, a declarat recurs cu depășirea termenului legal de 15 zile de la data

comunicării actului judecătoresc.

În conformitate cu art. 116 alin.(1), (3) Cod de procedură civilă, persoanele care,

din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi

repuse în termen de către instanță. La cererea de repunere în termen se anexează

probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat

actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie

prezentate documentele respective etc.).

Colegiul reiterează că instituția de drept procesual a repunerii în termen

constituie beneficiul acordat de lege titularului unui drept procesual, care din motive

justificate nu și-a putut exercita dreptul în interiorul termenului imperativ, să-și

îndeplinească acest drept și, ulterior, fără ca instanța să-l decadă din exercițiul său sau

să aplice o altă sancțiune prevăzută de lege în caz de nerespectare a termenului.

Repunerea în termen trebuie să fie solicitată de parte, instanța neputînd, în lipsa

unei dispoziții legale exprese, să o pronunțe din oficiu cu încălcarea principiului

dreptului de dispoziție a părților, chiar și în ipoteza în care din ansamblul materialului

probator administrat în dosar ar rezulta că partea a fost împiedicată de un motiv

justificat în a-și îndeplini actul de procedură în termen.

Colegiul remarcă că termenul de contestare poate fi repus, cu examinarea

recursului în fond, doar în cazul dacă persoanele îndreptățite solicită acest lucru și

prezintă probe veridice, ce confirmă imposibilitatea de a fi putut depune recursul în

termen, însă din oficiu termenul nu poate fi restabilit.

În speță, Colegiul relevă că acțiunile avocatului Stratan Corina nu constituie

7

decît o denegare a acestuia de a-și executa obligațiile procedurale în realizarea

drepturilor, rezultînd din prevederile art. 56 alin.(3) și art. 61 alin. (1) Codul de

procedură civilă, care obligă părțile de a se folosi cu bună-credință de drepturile sale

procedurale.

Colegiul precizează că avocatul Stratan Corina, la contestarea încheierii instanței

de apel din 08 decembrie 2016, nu a solicitat repunerea în termen și nu a justificat

omiterea acestuia, ceea ce denotă că nu a dat dovadă de diligență și bună credință în

realizarea drepturilor sale.

Mai mult ca atât, Colegiul menționează că omiterea termenului de contestare a

actului judecătoresc nu este decât o eludare de a beneficia de drepturile sale, garantate

atât de legislația națională, cât și cea internațională. Or, fiind persoană interesată în

examinarea acestei cauze, urma să întreprindă toate măsurile necesare în vederea

contestării în termen a încheierii instanței de revizuire.

Prin urmare, Colegiul reiterează că exercitarea unui drept de către titularul său

nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea

anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror

expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

În consecință, Colegiul conchide că recursul declarat de către avocatul Stratan

Corina, în interesele lui Rabei Ghenadie, urmează a fi respins ca fiind tardiv declarat.

În conformitate cu prevederile art. 427 lit. a), art. 428 Cod de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de către Rabei Ghenadie.

Se respinge recursul declarat de către avocatul Stratan Corina, în interesele lui

Rabei Ghenadie, ca fiind tardiv.

Se menține încheierea din 08 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, adoptată

în cauza civilă intentată la materialele privind confirmarea legalității alegerilor locale

la funcția de primar al satului Cimișeni, raionul Criuleni și validarea mandatului

primarului și la cererea de chemare în judecată a lui Ghenadie Rabei împotriva

Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Cimișeni, intervenient accesoriu

Valentina Pisarenco cu privire la declararea nulității alegerilor locale la funcția de

primar al satului Cimișeni, raionul Criuleni în turul II al scrutinului electoral din 28

iunie 2015.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței Tatiana Vieru

Judecători Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

8