2rh-20/17 — înlăturarea obstacolelor și demolarea constructiei

2rh-20/17 — înlăturarea obstacolelor și demolarea constructiei (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosar nr.2rh-20/17

Prima instanță (judecătoria Anenii Noi ) R.Popescu-Balta

Instanța de apel (Curtea de Apel Chișinău) N.Cernat, L.Bulgac, A.Pahopol

Instanța de recurs (Curtea de Supremă de Justiție) V. Doagă , I. Oprea, D. Mardari

Î N C H E I E R E

mun. Chișinău

18 ianuarie 2017

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, Valeriu Doagă

judecători Iuliana Oprea

Dumitru Mardari

examinând cererea de revizuire declarată de către Casimova Liudmila

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 20 ianuarie 2016 adoptată în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Liudmila Casimova împotriva

lui Miropolischi Anatoli și Miropoliscaia Ecaterina privind înlăturarea obstacolelor,

încasarea prejudiciului material și moral și cererea reconvențională înaintată de

Miropolischi Anatoli și Miropoliscaia Ecaterina împotriva Ludmilei Casimova

privind demolarea construcției,

a c o n s t a t a t:

La 23 iulie 2013 Casimova Liudmila s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva lui Miropolischi Anatoli solicitând înlăturarea obstacolelor prin

tăierea copacului de nuc, copacului de cireș și îndepărtarea pietrelor la o distanță de

doi metri de gardul Liudmilei Casimova.

În motivarea pretențiilor formulate a indicat că, vecinul său Miropolischi

Alexandru, de pe str. Miciurin, 30, deja de șase ani se află în orașul Moscova

Federația Rusă, iar de gospodăria acestuia are grijă tatăl, Miropolischi Anatoli.

De 13 ani la distanța de 2,6 metri de a fundamentul casei ei, de la hotarul

terenului mai puțin de 2 metri crește un copac nuc, de la care permanent cad frunze și

nuci în jurul căruia sunt aruncate pietre la înălțimea de pînă la 3 metri.

La fel, susține că lîngă o anexă a casei sale crește un copac de cireș, iar acesta

îi creează impedimente în folosirea anexei sale. În timp de ploaie și vânt, lovește

acoperișul ei, iar frunzele nimeresc în scurgere și în fiecare toamnă este nevoită să

curețe canalizarea. Din cauza acestor copaci, în casă persistă un miros de mucegai.

De 5 ani, se află în stare de stres, că în orice moment din cauza copacilor poate să

cadă colțul casei.

Consideră că, în calitate de proprietar al bunului imobil este în drept să ceară

1

îndepărtarea pietrelor de la gardul dintre vecini și tăierea copacilor care cresc lîngă

hotarul dintre vecini, deoarece acestea îi pun în pericol atât casa de locuit cît și o

anexă a casei și îi creează obstacole în folosirea acestora.

Prin hotărârea judecătoriei Anenii-Noi din 12 noiembrie 2013 s-a admis parțial

acțiunea înaintată de Casimova Liudmila.

S-a obligat Miropolischi Anatoli să taie copacul de nuc și copacul de cireș, să

îndepărteze pietrele la o distanță de doi metri, care se află în apropierea gardului

Liudmilei Casimova.

S-a încasat de la Miropolischi Anatoli în beneficiul statului taxa de stat în

mărime de 150 lei( una sută cinci zeci).

Prin încheierea Curții de Apel Bender din 03 aprilie 2014 s-a repus în termenul

de declarare a apelului cererea de apel depusă de Miropolischi Anatoli.

Prin decizia Curții de Apel Bender din 03 aprilie 2014, s-a admis apelul

declarat de Miropolischi Anatoli, s-a casat hotărârea judecătoriei Anenii-noi din 12

noiembrie 2013 și s-a restituit pricina spre rejudecare în primă instanță în alt complet

de judecată.

În cadrul rejudecării pricinii reclamanta Casimova Liudmila prin cerere de

concretizare și-a extins pretențiile și către Ecaterina Miropoliscaia solicitând

înlăturarea obstacolelor prin tăierea copacului de nuc, copacului de cireș și

îndepărtarea pietrelor la o distanță de doi metri de gardul Liudmilei Casimova,

încasarea prejudiciul material în mărime de 1920 lei și a prejudiciului moral în

mărime de 2520 lei.

La 24 septembrie 2014 Miropolischi Anatoli și Miropoliscaia Ecaterina au

înaintat cerere reconvențională împotriva Liudmilei Casimova prin care au solicitat

demolarea șopronului situat pe teritoriul Liudmilei Casimova și care iese de pe linia

de hotar și ajunge și pe teritoriul lui Miropolischi Anatoli și Miropoliscaia Ecaterina.

În motivarea ei au indicat că potrivit actului de constatare nr. 23761 întocmit

de Oficiul Cadastral Teritorial Anenii Noi din 09 octombrie 2014, în urma

identificării bunului, s-a constatat că parametrii trenului cu nr. cadastral 10012140083

str. Miciurin, 30, ce aparține Ecaterina Miropoliscaia, nu corespund pe segmentele de

hotar 2-3,3-4,4-5,5-6, iar aceasta este din cauza modificării samavolnice a hotarelor

terenului adiacente 10012140084 str. Miciurin, 32- Ludmila Casimova.

Menționează că prin decizia Primăriei Anenii Noi nr.341 din 03 iulie 2014 s-a

constatat că șopronul ce aparține Liudmilei Casimova, este construit pe hotarul ce

desparte gospodăriile acestora și parțial trece pe terenul pârâtei, ceea ce constituie

încălcarea normelor de construcție.

La 08 decembrie 2014 Casimova Liudmila prin cerere de concretizare a

pretențiilor a solicitat ca pietrele aflate la hotar dintre vecini să fie înlăturate definit

la o distanță de trei metri, iar copacul de nuc să fie scos din rădăcini. A susținut și

pretențiile înaintate anterior.

Prin hotărârea judecătoriei Anenii-Noi din 18 martie 2015 cererea de chemare

în judecată înaintată de către Casimova Liudmila s-a respins.

Cererea reconvențională înaintată de Miropolischi Anatoli și Miropoliscaia

Ecaterina împotriva Liudmilei Casimova, s-a respins.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 15 septembrie 2015 s-au respins

cererile de apel depuse de Casimova Liudmila, Miropolischi Anatoli și Miropoliscaia

2

Ecaterina și s-a menținut hotărîrea judecătoriei Anenii-Noi din 18 martie 2015.

La 09 noiembrie 2015, Casimova Liudmila a declarat recurs împotriva

hotărîrilor judecătorești, cerînd casarea acestora și emiterea unei noi decizii prin care

să fie admisă acțiunea inițială și respinsă acțiunea reconvențională înaintată de

Miropolischi Anatoli și Miropoliscaia Ecaterina.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 20 ianuarie 2016, s-a declarat

inadmisibil recursul Liudmilei Casimova.

La 16 decembrie 2016 Casimova Liudmila a depus cerere de revizuire

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 20 ianuarie 2016, solicitând

casarea acesteia și emiterea unei noi decizii prin care să fie admisă acțiunea înaintată

de către revizuent.

În motivarea cererii de revizuire a indicat că au devenit cunoscute unele

circumstanțe și fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nici nu putea fi cunoscute

revizuentului în cadrul judecării pricinii.

Susține că la 13 octombrie 2016 a recepționat răspunsul Serviciului de Stat

pentru verificarea și expertizarea proiectelor și construcțiilor al Ministerului

Dezvoltării Regionale și Construcțiilor în care este indicat că din punct de vedere

ingineresc, sarcinile suplimentare aplicate în vecinătatea fundațiilor clădirilor,

majorează presiunea activă pe pereții subsolului sau a infrastructurii mai jos de cota

parterului și majorează eforturile de calcul asupra tălpii fundației, în dependență de

proprietăților fizic-mecanice ale terenului de fondație, distanța pînă la sarcină, iar ca

rezultat se majorează tensiunea în corpul fundației. Saturația terenului de fundași cu

apă poate fi cauza unei țesături suplimentare a terenului de fundației și ca consecință

sporirea deformărilor verticale a zonei de tasare a fundației.

Astfel. cauza deteriorării casei sale este presiunea asupra terenului grămezii de

pietre și resturi de beton armat cu greutatea de aproximativ 21 tone, pe care intimații

le-au descoperit în apropierea peretelui casei sale și sub acțiunea copacilor de nuc și

de cireș care cresc la o distanță de 2,5-2,6 metri și un metru de la fundația casei sale,

rădăcinile cărora influențează negativ asupra fundației.

Consideră revizuentul că, a prezentat suficiente probe în admiterea cererii de

revizuire. Redeschiderea procesului este necesară deoarece aceasta îi poate acorda

posibilitatea examinării corecte a cauzei.

În drept revizuentul își întemeiază cererea de revizuire în baza prevederilor

art.449 lit.b) din Codul de procedură civilă.

Referitor la termenul de depunere a cererii de revizuire, instanța constată că

potrivit art. 450 lit.b) cererea de revizuire se depune în termen de 3 luni din ziua în

care persoana interesată a luat cunoștință de circumstanțele sau faptele esențiale ale

pricinii care nu i-au fost și nu puteau să-i fie cunoscute anterior, dar nu mai tîrziu de

5 ani de la data rămânerii irevocabile a hotărîrii, încheierii sau deciziei – în cazul

prevăzut la art.449 lit.b).

Curtea Supremă de Justiție a adoptat încheierea la 20 ianuarie 2016.

Revizuentul a depus cerere de revizuire la 16 decembrie 2016, respectiv

cererea de revizuire a fost depusă în termen.

Potrivit prevederilor art.451 alin.1) Codul de procedură civilă cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicându-se în mod

obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexându-se probele ce le confirmă.

In conformitate cu art. 453 alin.1) lit. a) Codul de procedură civilă după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de

3

revizuire ca fiind inadmisibilă.

Examinînd motivele invocate de revizuent Colegiul ajunge la concluzia că

cererea de revizuire depusă urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă.

Potrivit prevederilor art.449 lit.b) Codul de procedură civilă revizuirea se

declară în cazurile în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte

esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă

acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele

esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Este de menționat că, pentru a invoca prevederile art. 449 Codul de procedură

civilă, este important ca circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire

trebuie să influențeze esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice sau

fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci cînd sînt

determinate pentru judecarea justă a cauzei.

Revizuentul în argumentarea cererii nu indică careva circumstanțe sau probe

care a-r putea fi raportate la temeiurile stabilite de norma procedurală.

În această ordine de idei, Colegiul constată cu certitudine că toate faptele

invocate de revizuent ca circumstanțe pe care nu le-a cunoscut, dar care sunt

determinante pentru revizuirea soluției, erau și/sau puteau fi cunoscute la momentul

examinării și adoptării deciziei revizuirea cărei se solicită, având în vedere că acestea

sunt de fapt un șir de norme legale interpretate de către revizuent în contextul

circumstanțelor de fapt din litigiu.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că argumentele cererii de revizuire nu pot fi raportate la temeiurile

stabilite în art. 449 Codul de procedură civilă.

Revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare, prin intermediul

căreia se poate obține desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și reluarea

judecății în cazurile expres determinate de lege. Motivele de revizuire sunt prevăzute

în mod limitativ în art. 449 din Codul procedură civilă, calea de atac enunțată oferind

posibilitatea retractării unei hotărâri judecătorești definitive care se vădește a fi

greșită în raport de unele împrejurări de fapt survenite după pronunțarea acesteia.

Așadar, revizuirea constituie un remediu procesual important pentru

înlăturarea acelor situații excepționale care au făcut ca o hotărâre judecătorească să

fie viciată chiar în substanța sa.

În cauză, revizuentul a prezentat o probă administrată după examinarea

litigiului, astfel că această probă nu viciază hotărârea emisă anterior probei

administrate și prin urmare Colegiul constată că revizuentul nu a prezentat alte

înscrisuri care să corespundă caracteristicilor cerute de norma de drept indicată și

nici nu a invocat în cererea de revizuire nici un temei de drept prin prisma art. 449

Codul de procedură civilă ce ar justifica retractarea unei hotărâri judecătorești

rămase irevocabile.

Pornind de la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, unul din

aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității

raporturilor juridice, care cere printre altele, că atunci cînd instanțele judecătorești

dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în

discuție (cazul Brumărescu contra României).

Desființarea hotărîrii irevocabile ca urmare a admiterii revizuirii prin

îndepărtarea condiției evocării fondului conduce la probleme majore din perspectiva

securității raporturilor juridice conform jurisprudenței clare, constante și extrem de

4

voluminoase a CtEDO.

Chestiunea revizuirii cauzei datorită unor circumstanțe noi descoperite, a fost

examinată de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele Popov versus

Moldova (nr. 2), (nr. 19960/04, 6 decembrie 2005) și Oferta Plus SRL versus

Moldova (nr. 14385/04,19 decembrie 2006), unde Curtea a constatat o încălcare a

articolului 6 § 1 din cauza unei aplicării necorespunzătoare a procedurii de revizuire.

Pentru temeiurile revizuirii este esențial ca revizuentul să probeze că nu a știut

anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe sau

fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar ele nu pot servi ca

temei de revizuire. Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate

măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a pricinii.

Se impune respectarea principiul res judecata. Soluția definitivă a unei instanțe

judecătorești nu poate fi repusă în discuție ulterior, procesul soluționat definitiv nu

mai poate fi redeschis pentru a se proceda la o nouă examinare a cauzei (CtEDO,

Brumărescu c. României, 1999, para. 61, Roșca c. Moldovei, 2005, para. 24). Acest

principiu instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărîri

definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în cauză.

Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a

corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă

examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat, și simpla

eventualitate de existență a două opinii asupra subiectului nu constituie un temei

pentru reexaminare. O distanțare de la principiul respectiv este justificată doar atunci

cînd este determinată de circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii (a se

vedea Roșca, citat supra, para. 25).

Revizuirea se justifică de regulă, prin aceea că, involuntar instanța a săvârșit

o eroare în legătură cu starea de fapt stabilită în hotărîrea atacată fie în raport cu

materialul existent la data pronunțării, fie în raport cu noile împrejurări, apărute

ulterior după pronunțarea hotărîrii.

Spre deosebire de recurs, care are în vedere în primul rând erorile de drept,

revizuirea vizează îndreptarea erorilor de fapt.

Așadar revizuirea fiind o cale extraordinară de atac, în speță nu sunt

îndeplinite expres prevederile art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă, pentru

admiterea revizuirii.

Prin urmare, dacă nu sînt îndeplinite condițiile de admisibilitate, incluzând și

motivele pe care se întemeiază, cererea de revizuire dedusă judecății este

inadmisibilă în raport cu condițiile textului.

În ceea ce privește motivul de revizuire prevăzut de art.499 lit. b) din Codul de

procedură civilă acesta se referă strict la înscrisuri doveditoare reținute de partea

potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința

părților, ori dacă s-a desființat sau modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a

întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere.

Înscrisul considerat de revizuent ca fiind determinant pentru soluționarea

pricinii îl reprezintă răspunsul Serviciului de Stat pentru verificarea și expertizarea

proiectelor și construcțiilor, ori acest argument, nu poate servi temei de revizuire,

deoarece a fost obținut de către revizuent după examinarea litigiului în fond și nici de

cum nu este o probă care nu putea fi cunoscută revizuentului în timpul judecării

5

cauzei, sau de care depinde nașterea, modificarea sau stingerea drepturilor și

obligațiilor persoanelor. Aici nu trebuie de confundat cu probele noi apărute, care

sunt doar mijloace procedurale noi de administrare a faptelor.

Inadmisibilitatea unei asemenea intervenții de mai multe ori a fost afirmată de

către jurisprudența CEDO. Curtea, a reiterat că, dreptul la o instanță, garantat de art.

6 paragraful 1 din Convenție, presupune respectarea principiului preeminenței

dreptului. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul

securității raporturilor juridice, care cere ca, atunci cînd instanțele judecătorești dau o

aprecierea finală unei chestiuni, constatarea lor nu mai poate fi pusă în discuție

(cauza Brumărescu vs România).

Sub acest aspect, se va menționa și faptul că, admiterea cererii de revizuire în

împrejurările reținute va constitui incontestabil o încălcare a principiului securității

raporturilor juridice (Popov (2) contra Moldovei, E. Duca contra Moldovei ș.a.), prin

urmare aceasta urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă.

CtEDO în cauza Verein gegen Tierfabriken Schweiz (VGT) c. Elveției din 30

iunie 2009 menționează că redeschiderea unei proceduri la nivel național nu este un

scop în sine, aceasta nu este decât un mijloc susceptibil de a fi aplicat în vederea

executării corecte și integrale a hotărârilor Curții. Cu toate acestea, ea ar trebui să

permită, de asemenea, autorităților statului pârât să se conformeze concluziilor și

spiritului hotărârii Curții ce urmează a fi executată, cu respectarea garanțiilor

procedurale ale Convenției. În lumina importanței pe care o reprezintă executarea

hotărârilor sale în sistemul Convenției și a justului echilibru ce urmează a fi respectat

între interesul general și interesele individului în cauză.

Analizînd argumentele invocate de către revizuent în raport cu prevederile art.

449 Codul de procedură civilă, instanța reține că, argumentele invocat de revizuent

nu poate servi drept temei de revizuire și nu se încadrează în prevederile normei

legale.

Din considerentele menționate mai sus, cererea de revizuire depusă de

Casimova Liudmila urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

În conformitate cu prevederile art.270, 453 Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire declarată de Casimova

Liudmila împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 20 ianuarie 2016.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, Valeriu Doagă

judecători

Iuliana Oprea

Dumitru Mardari

6

7