2rh-277/16 — cu privire la declararea nulă a contractului de vînzare - cumpărare

2rh-277/16 — cu privire la declararea nulă a contractului de vînzare - cumpărare (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță: V. Buhnaci dosarul nr. 2rh-6/17

instanța de apel: V. Pruteanu, L. Popova, A. Gavrilița

Instanța de recurs: A. Cobăneanu, I. Druță, N. Craiu

ÎNCHEIERE

11 ianuarie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Ion Druță

Nicolae Craiu

examinând cererea de revizuire declarată de Raisa Colceac

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Ninei Dumitrașcu și

Ionel Dumitrașcu împotriva Raisei Colceac și Igor Croitor cu privire la declararea

nulă a contractului de vânzare-cumpărare al apartamentului și obligarea Oficiului

Cadastral Teritorial Chișinău de a radia înscrisul din Registrul bunurilor imobile și

la cererea reconvențională a Tatianei Postolatii, Raisei Colceac și Igor

Croitor împotriva Ninei Dumitrașcu și Ionel Dumitrașcu cu privire la declararea

nulă a tranzacției de înstrăinare a apartamentului, anularea certificatul de

proprietate, recunoașterea dreptului de proprietate asupra apartamentului,

recunoașterea ca cumpărăt de bună credință, obligarea efectuării înscrierii în

Registrul bunurilor imobile

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 21 septembrie 2016, prin

care a fost declarat inadmisibil recursul declarate de Raisa Colceac

constată:

La 25 martie 2011, Nina Dumitrașcu și Ionel Dumitrașcu au depus cerere de

chemare în judecată împotriva Raisei Colceac și Igor Croitor, intervenient

accesoriu Marina Vizant cu privire la declararea nulă a contractului de vânzare-

cumpărare a apartamentului și obligarea Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău de

a radia înregistrarea contractului din Registrul bunurilor imobile.

În motivarea acțiunii au invocat că la 19 septembrie 2007, între Boris

Colceac și Raisa Colceac în calitate de vânzători și Igor Croitor în calitate de

cumpărător a fost încheiat contractul de vânzare - cumpărare al apartamentului

nr. 79 din bd. Cuza-Vodă, 40, mun. Chișinău, înregistrat la notarul Mariana Vizant.

Menționează că conform certificatului nr. 16 din 12 septembrie 2003,

eliberat de CCL-91, apartamentul nr. 79 din bd. Cuza-Vodă, 40, mun. Chișinău

1

aparținea cu drept de proprietate Ninei Dumitrașcu, Victoriei Dumitrașcu, Olgăi

Grosu, Raisei Colceac și lui Boris Colceac.

Susțin că ulterior, Tatiana Postolatii, Boris Colceac și Raisa Colceac au

depus o cerere de chemare în judecată împotriva Ninei Dumitrașcu și

Ionel Dumitrașcu cu privire la rezilierea tranzacțiilor de înstrăinare a

apartamentului nr. 79 din bd. Cuza-Vodă, 40 mun. Chișinău și recunoașterea

dreptului de proprietate asupra apartamentului. Prin hotărârea Judecătoriei

Botanica, mun. Chișinău, nr. 2-1808/05 din 17 octombrie 2005, a fost recunoscut

după Boris Colceac și Raisa Colceac dreptul de proprietate al apartamentului nr. 79

din bd.. Cuza Vodă, 40, mun. Chișinău.

Afirmă că hotărârea Judecătoriei Botanica nr. 2-1808/05 din

17 octombrie 2005, care a stat la baza încheierii contractului de vânzare-cumpărare

din 19 septembrie 2007, a fost anulată prin decizia Curții de Apel Chișinău din

04 decembrie 2007.

Susțin că în cazul în care a fost anulată hotărârea în baza căreia

Raisa Colceac și Boris Colceac au devenit proprietari ai apartamentului, este lovit

de nulitate și contractul de vânzare-cumpărare din 19 septembrie 2007.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor 195, 217, 220, 315-316 Cod

civil, art. 81, 166-167 CPC.

Solicită admiterea acțiunii, declararea nulă a contractului de vânzare-

cumpărare nr. 6970, din 19 septembrie 2007, al apartamentului nr. 79, din

bd. Cuza-Vodă, 40, mun. Chișinău, obligarea Oficiului Cadastral Teritorial

mun. Chișinău de a radia înregistrarea contractului de vânzare-cumpărare din

Registrul bunurilor imobile.

La 28 iunie 2011, Tatiana Postolatii, Raisa Colceac și Igor Croitor au depus

cerere reconvențională împotriva lui Ionel Dumitrașcu, Ninei Dumitrașcu,

intervenienți accesorii Victoria Dumitrașcu, Olga Grosu și Oficiul Cadastral

Teritorial Chișinău cu privire la declararea nulă a tranzacției de înstrăinare a

apartamentului, anularea certificatului de proprietate, recunoașterea dreptului de

proprietate asupra apartamentului, recunoașterea ca cumpărător de bună credință,

obligarea efectuării înscrierii în Registrul bunurilor imobile

În motivarea cererii reconvenționale au invocat că în anul 1976,

Boris Colceac și Raisa Colceac au devenit membri al CCL- 91, mun. Chișinău,

ulterior fiind înregistrate și fiicele Tatiana și Nina.

Indică că în anul 1984, până la momentul când a fost achitată integral costul

apartamentului, Boris Colceac și Raisa Colceac au transmis fiicei,

Tatiana Postolatii, cotele-părți din apartament, deoarece ea la acel moment era

căsătorită și avea un copil, cu scopul ca Tatiana Postolatii să-și poată îmbunătăți

condițiile de trai.

Relevă că în același an, Nina Colceac s-a căsătorit cu Ionel Dumitrașcu și a

plecat cu traiul la soțul său în apartamentul nr. 28, din bd. Traian, 21/1,

mun. Chișinău.

Remarcă că în anul 1991, la CCL s-a eliberat apartamentul nr. 96, din

bd. Cuza - Vodă, nr. 40, mun. Chișinău compus din 2 odăi, care i-a fost repartizat

2

familiei Postolatii formată din 4 membri, și anume Tatiana Postolatii, soțul și doi

fii.

Susțin că cota pentru apartamentul dat, Tatiana Postolatii a achitat-o din

sursele familiei sale, deoarece părinții săi nu aveau surse financiare pentru a plăti

această cotă.

Afirmă că Tatiana Postolatii a avut o înțelegere cu părinții ca după ce va

primi apartamentul să-l înstrăineze în favoarea părinților săi, deoarece acesta de

fapt a fost apartamentul părinților, cota pentru apartament a fost plătită de ei încă în

anul 1991, iar înstrăinarea apartamentului pe numele fiicei Tatiana purtând un

caracter formal, pentru îmbunătățirea situației locative.

Indică că după ce Tatiana Postolatii a primit apartamentul nr. 96, în

apartamentul nr. 79 viza de reședință aveau 5 persoane și anume, Boris Colceac,

Raisa Colceac, Nina Dumitrașcu cu doi copii.

Subliniază că Nina Dumitrașcu cu o fiică prelungeau să trăiască la soțul său,

la adresa din bd. Traian, 21/1, ap. 28, mun. Chișinău, a doua fiică, Olga, locuia cu

bunicii Boris Colceac și Raisa Colceac, iar în anul 2001, Olga a născut o fiică care

la fel a locuit în apartamentul nr. 79 din bd. Cuza-Vodă, 40, mun. Chișinău.

Afirmă că dorind să-și ajute sora pentru ca aceasta să-și îmbunătățească

condițiile de trai, Tatiana Postolatii, fără acordul părinților Boris Colceac și Raisa

Colceac, a înstrăinat cotele-părți din apartament în favoarea surorii Ninei

Dumitrașcu.

Susțin că nici Tatiana Postolatii, nici părinții ei, Boris Colceac și

Raisa Colceac nu au cunoscut despre faptul că Nina Dumitrașcu a înregistrat la

OCT apartamentul pe numele său, deoarece nu i-au dat acordul.

Remarcă că potrivit bonului de repartiție din 14 iulie 1977, anume

Boris Colceac a fost instalat pentru a locui în apartamentul nr. 79, compus din trei

odăi ce aparține CCL 91, acesta fiind atribuit pentru familia compusă din

4 persoane, Boris Colceac, Raisa Colceac și fiicele Tatiana și Nina.

Precizează că conform datelor OCT, până la înregistrarea apartamentului pe

numele lui Igor Croitor, apartamentul nr.79 din bd. Cuza Vodă 40, mun. Chișinău

era înregistrat pe numele Ninei Dumitrașcu și Ionel Dumitrașcu, în baza

certificatului CCL-91 din 12 septembrie 2003 și în apartament erau înregistrați

Victoria Dumitrașcu, Olga Grosu, Boris Colceac și Raisa Colceac, însă la OCT

conform extrasului proprietari au fost indicați doar Ionel Dumitrașcu și

Nina Dumitrașcu.

Mai indică că conform certificatului din 01 noiembrie 2004, în apartamentul

litigios viza de reședință o aveau Boris Colceac, Raisa Colceac, Nina Dumitrașcu

(Onișco) și două nepoate Olga și Victoria. Relevă că Nina Dumitrașcu (Onișco) din

1984 nu mai locuiește în acest apartament, ci pe altă adresă. Astfel, invocă că

există o serie de neconcordanțe între certificate și extrasul Oficiului Cadastral

Teritorial.

Menționează că prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău cu

nr. 2-1818/05 din 17 octombrie 2005, a fost recunoscută nulă reoformarea actelor

de înstrăinare a apartamentului încheiat dintre Tatiana Postolatii și

Nina Dumitrașcu și certificatul cu drept de proprietate nr. 16 din 12 septembrie

3

2003 al apartamentului nr. 79 din bd. Cuza Vodă, 40, mun. Chișinău pe numele

Ninei Dumitrașcu și Ionel Dumitrașcu. A fost recunoscută nulă tranzacția

înstrăinare a apartamentului nr. 79 din bd. Cuza Vodă, 40, încheiată între

Tatiana Postolatii și Nina Dumitrașcu și s-a dispus recunoașterea după

Boris Colceac și Raisa Colceac al dreptului de proprietate al apartamentului nr. 79

din bd. Cuza Vodă, 40, mun. Chișinău.

Astfel, menționează că la 19 septembrie 2007, între Boris Colceac,

Raisa Colceac și Igor Croitor a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare

nr. 6979, al apartamentului nr. 79 din bd. Cuza-Vodă, 40, mun. Chișinău. La

momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare careva interdicții, sechestre

asupra apartamentului vândut nu erau aplicate.

Precizează că Igor Croitor cunoștea că Boris Colceac și Raisa Colceac

locuiesc și sânt proprietari de fapt și de drept ai apartamentului.

În context, relevă că contractul de vânzare-cumpărare încheiat, conținea

elemente ale contractului de întreținere pe viață, evidențiind că la 14 martie 2010,

Boris Colceac a decedat, iar toate cheltuielile de înmormântare au fost suportate de

către Igor Croitor, careva ajutor din partea fiicei Ninei Dumitrașcu nu a primit.

De asemenea, susțin că Raisa Colceac continuă să locuiască în acest

apartament, iar Igor Croitor continuă să o îngrijească și să o întrețină, asigurând-o

cu alimentație și medicamentele necesare, pe când fiica Nina Dumitrașcu nu o

vizitează și nu-i acordă o careva întreținere.

În acest fel, consideră că acțiunile lui Igor Croitor urmează a fi recunoscute

de bună credință, deoarece a devenit proprietar asupra apartamentului în condiții

legale.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 221 alin. (2), 331 alin. (1)

și (2), art. 166-167, 172-173 CPC.

Solicită admiterea acțiunii reconvenționale, declararea nulă a tranzacției de

înstrăinare a apartamentului nr. 79 din bd. Cuza-Vodă, 40, mun. Chișinău, încheiat

între Tatiana Postolatii și Nina Dumitrașcu, a recunoaște nul certificatul eliberat de

CCL-91, nr. 16 din 12 septembrie 2003 privind dreptul de proprietate al

apartamentului nr. 79 din bd. Cuza Vodă, 40, mun. Chișinău, pe numele

Ninei Dumitrașcu și Ionel Dumitrașcu, recunoașterea dreptului de proprietate a

Raisei Colceac asupra apartamentului nr. 79 din bd. Cuza Vodă, 40,

mun. Chișinău, recunoașterea lui Igor Croitor în calitate de cumpărător de bună

credință al apartamentului nr. 79 din bd. Cuza Vodă, 40, mun. Chișinău, cu

obligarea OCT Chișinău să efectueze modificările necesare și încasarea tuturor

cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din

27 septembrie 2011, a fost refuzat în primirea acțiunii reconvenționale.

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 10 noiembrie 2011,

acțiunea Ninei Dumitrașcu și Ionel Dumitrașcu a fost admisă. A fost declarat nul

contractul de vânzare-cumpărare nr. 6970, din 19 septembrie 2009 al

apartamentului nr. 79 din bd. Cuza-Vodă 40, mun. Chișinău, încheiat între

Boris Colceac, Raisa Colceac și Igor Croitor.

4

A fost încasat din contul Raisei Colceac și Igor Croitor, în mod solidar, în

beneficiul Ninei Dumitrașcu și Ionel Dumitrașcu, taxa de stat în sumă de 150 lei.

A fost încasat din contul Raisei Colceac și Igor Croitor, în mod solidar, în

bugetul de stat taxa de stat în valoare de 10663,98 lei.

A fost menționat că hotărârea servește pentru Organul Cadastral Teritorial

Chișinău drept temei de a radia înregistrarea contractului de vânzare-cumpărare nr.

6970 din 19 septembrie 2007 din Regibd.ul bunurilor imobile, precum și a

dreptului de proprietate a lui Igor Croitor asupra apartamentului nr. 79, din bd.

Cuza-Vodă, nr. 40, mun. Chișinău.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 mai 2012, a fost admis apelul

declarat de către Tatiana Postolatii, Igor Croitor și Raisa Colciac, casată hotărârea

Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 10 noiembrie 2011 și încheierea

Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 27 septembrie 2011, fiind emisă o nouă

decizie sub formă de încheiere prin care a fost primită în procedură acțiunea

reconvențională împreună cu acțiunea inițială, pricina fiind restituită spre

rejudecare în prima instanță, în alt complet de judecători.

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 27 februarie 2014

acțiunea inițială a fost admisă integral și a fost declarat nul contractul de vânzare

cumpărare nr. 6970 din 19 septembrie 2007, în privința apartamentului nr. 79, din

bd. Cuza-Vodă, 40, mun. Chișinău, încheiat între Raisa Colceac și Boris Colceac

cu Igor Croitor.

A fost încasat în mod solidar din contul Raisei Colceac și Igor Croitor în

beneficiul Ninei Dumitrașcu și Ionel Dumitrașcu cheltuielile de judecată legate de

plata taxei stat în sumă de 150 lei.

A fost încasat în mod solidar din contul Raisei Colceac și Igor Croitor în

beneficiul statului diferența taxei de stat în sumă de 10663,98 lei.

A fost radiat din Registrul bunurilor imobile înregistrarea dreptului de

proprietate a lui Igor Croitor asupra apartamentului nr. 79, bd. Cuza-Vodă, 40,

mun. Chișinău, înregistrat în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 6970 din

19 septembrie 2007.

A fost respinsă ca fiind tardivă și neîntemeiată acțiunea reconvențională a

Tatianei Postolatii, Raisei Colceac, Igor Croitor împotriva lui Ionel Dumitrașcu și

Nina Dumitrașcu, intervenienți accesorii Victoria Dumitrașcu, Olga Grosu, OCT

Chișinău.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 27 ianuarie 2016, a fost respins

apelul declarat de Tatiana Postolatii, Raisa Colceac și Igor Croitor și menținută

hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 27 februarie 2014.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 21 septembrie 2016, a fost

considerat inadmisibil recursul declarat de Raisa Colceac

La 16 noiembrie 2016, Raisa Colceac a depus cerere de revizuire împotriva

încheierii Curții Supreme de Justiție din 21 septembrie 2016, solicitând admiterea

acesteia, casarea încheierii recurate și examinarea recursului depus de ea.

În motivarea cererii de revizuire a indicat că instanțele ierarhic inferioare nu

au cercetat minuțios toate aspectele, circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei

respective.

5

În acest sens, evidențiază că conform datelor OCT până la înregistrarea

apartamentului nr. 79 din bd. Cuza Vodă, 40, mun. Chișinău după Igor Croitor a

fost înregistrat după Nina Dumitrașcu și Ionel Dumitrașcu, în baza certificatului

CCL-91 din 12 septembrie 2003. Conform certificatului în apartament erau

înregistrați Victoria Dumitrașcu, Olga Grosu, Boris Colceac, Raisa Colceac, iar

potrivit extrasului eliberat de OCT ca proprietari a apartamentului au fost indicați

doar Ionel Dumitrașcu și Nina Dumitrașcu.

Iar, potrivit certificatului din 01 noiembrie 2004, în apartamentul litigios

viza de reședință o aveau Boris Colceac, Raisa Colceac, Nina Dumitrașcu

(Onișco), două nepoate Olga și Victoria.

Astfel, Nina Dumitrașcu (Onișco) nu mai locuiește în acest apartament, din

anul 1984.

În opinia Raisei Colceac există o serie de neconcordanțe între certificatele

eliberate de către CCL 91 și extrasul OCT, care nu au fost elucidate în prima

instanță.

Menționează că în cadrul procesului de judecată a fost constatat faptul că a

existat o tranzacție de înstrăinare a apartamentului nr. 79 din bd. Cuza Vodă 40,

încheiată între Tatiana Postolatii și Nina Dumitrașcu.

Astfel, consideră că motivarea hotărârii instanței de fond pe faptul că nu a

fost probată existența unui act de înstrăinare a apartamentului nr. 79 din

bd. Cuza Vodă, 40 încheiată între Tatiana Postolatii și Nina Dumitrașcu este

neîntemeiat, denotând caracterul superficial și neobiectiv manifestat de către

instanța de fond.

Consideră că instanța de fond nu a intrat în esența detaliilor circumstanțelor

de fapt, și anume a existat sau nu un act de înstrăinare a apartamentului nr. 79 din

bd. Cuza Vodă, 40 încheiată între Postolatii Tatiana și Dumitrașcu Nina.

Argumentează că nu au fost constatate și elucidate pe deplin prin hotărârea

primei instanțe și decizia instanței de apel circumstanțe importante pentru

soluționarea pricinii, fiind adoptate cu încălcarea normelor de drept material.

Susține că prima instanță pe parcursul examinării cauzei, precum și la

pronunțarea hotărârii nu a aplicat și interpretat corect norma legală prevăzută de

art. 387 lit. (c) CPC, nu a intrat în esența circumstanțelor de fapt care permit

constatarea, cu certitudine, a faptului că Igor Croitor este un cumpărător de

bună credință și nu avea cum să cunoască despre faptul că apartamentul dat era în

litigiu.

Explică în acest sens că la momentul încheieri contractului de

vânzare-cumpărare careva interdicții, sechestre asupra apartamentului vândut nu

erau aplicate, fapt care a fost confirmat și de către notarul care a întocmit și

autentificat contractul de vânzare-cumpărare.

Notează că Igor Croitor cunoștea că Boris Colceac și Raisa Colceac locuiesc

și sunt proprietari de fapt și de drept ai apartamentului, fiica Tatiana Postolatii era

plecată peste hotare, iar cu fiică Nina Dumitrașcu erau în relații ostile.

A evidențiat că de bătrâni avea grijă doar nepotul Igor Croitor motiv din care

a fost încheiat contractul de vânzare - cumpărare, cu înțelegerea ca Igor Croitor să

îngrijească de Raisa Colceac și Boris Colceac.

6

Menționează că Raisa Colceac continuă să locuiască în apartament, iar Igor

Croitor continuă să o îngrijească.

Astfel, consideră că acțiunile lui Igor Croitor urmau a fi recunoscute de

bună-credință, deoarece a devenit proprietar asupra apartamentului în condiții

legale, iar argumentul instanței de fond, că Igor Croitor este de rea-credință,

deoarece este nepotul soților Colceac și trebuia să cunoască despre litigiul asupra

apartamentului vizat, este absolut eronat, ilegal și neîntemeiat.

Insistă că imobilul respectiv a fost transmis legal în baza unui contract de

vânzare - cumpărare și înregistrat în modul corespunzător la OCT.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire urmează

a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de

persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile

consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

În conformitate cu prevederile art. 449 CPC, revizuirea se declară în cazul în

care:

a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în

legătură cu pricina care se judecă,

b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii

care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a

întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a pricinii,

c) instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au

fost implicate în proces,

e) s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței

judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a

căror revizuire se cere,

e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea

Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de

neconstituționalitate, iar instanța de judecată sau Curtea Supremă de Justiție a

respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau din hotărârea Curții

Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție

sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului,

g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii

Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză

pendinte împotriva Republicii Moldova,

h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie

Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a

drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial,

prin anularea hotărârii pronunțate de o instanță de judecată națională.

În interpretarea corectă a prevederilor legale enunțate, este cert că cererea de

revizuire poate fi declarată doar în temeiurile expres prevăzute în norma dată, care

poartă un caracter exhaustiv și nu pot fi completate.

7

Ca urmare, declararea revizuirii pentru alte temeiuri decât cele prevăzute în

această normă duce la respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă.

La caz, se va remarca că temeiurile invocate în cererea de revizuire de către

Raisa Colceac nu pot fi reținute ca unele prevăzute la art. 449 CPC, în baza căruia

se poate solicita revizuirea hotărârii, ori ultima, în susținerea cererii de revizuire, a

oferit doar împrejurări de țin de fondul cauzei și interpretarea normelor de drept

procedural, argumente care nu constituie temei de revizuire.

Astfel fiind, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție remarcă că admiterea cererii de revizuire, în sensul formulat,

ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o violare a

art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale.

Or, revizuirea este o cale de atac de retractare și nu reformare prin

intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile

și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea

neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității

raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict

determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a

Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca contra

Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea

raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorității lucrului judecat,

care instituie că nicio parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri

definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în cauză.

Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a

corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă

examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanțare de

la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de

circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii.

Din considerentele menționate și având în vedere că cererea de revizuire nu

indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

dispune:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de

Raisa Colceac împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 21 septembrie

2016, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Ninei Dumitrașcu și

Ionel Dumitrașcu împotriva Raisei Colceac și Igor Croitor cu privire la declararea

nulă a contractului de vânzare-cumpărare al apartamentului și obligarea Oficiului

Cadastral Teritorial Chișinău de a radia înregistrarea contractului din Registrul

8

bunurilor imobile și cererea reconvențională a Tatianei Postolatii, Raisei Colceac și

Igor Croitor împotriva Ninei Dumitrașcu și Ionel Dumitrașcu cu privire la

declararea nulă a tranzacției de înstrăinare a apartamentului, anularea certificatul

de proprietate, recunoașterea dreptului de proprietate asupra apartamentului,

recunoașterea cumpărătorului de bună credință, obligarea efectuării înscrierii în

Registrul bunurilor imobile.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Ion Druță

Nicolae Craiu

9