2rh-287/16 — rezoluțiunea actului juridic și restituirea mijloacelor bănești

dosarul nr. 2rh-287/16

Î N C H E I E R E

28 decembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul – Valeriu Doagă

Judecătorii - Iuliana Oprea, Dumitru Mardari

examinând cererea de revizuire depusă de reprezentantul Lilianei Berzoi, avocatul

Veaceslav Avramov,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Liliana Berzoi

împotriva Elenei Demciuc cu privire la rezoluțiunea actului juridic și restituirea

mijloacelor bănești,

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 21 aprilie 2016

c o n s t a t ă

La data de 04 decembrie 2013, Liliana Berzoi a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Elenei Demciuc cu privire la rezoluțiunea actului juridic și restituirea

mijloacelor bănești.

În motivarea acțiunii reclamanta a menționat că, în anul 2010, a decis să procure o

casă de locuit situată în satul Hîrbovăț, r-nul Anenii Noi, care a fost pusă în vînzare de

pârâtă și pentru care urma să achite suma de 9500 de Euro.

Susține că, la sfîrșitul anului 2010, a transmis pârâtei suma de 1000 de Euro drept

arvună.

Afirmă că, în anul 2011, ea împreună cu soțul său au venit în s. Hîrbovăț, raionul

Anenii Noi și personal i-a transmis pârâtei restul sumei în mărime de 8500 de Euro, iar

ultima i-a promis că, în timpul apropiat va pregăti actele necesare pentru transmiterea

dreptului de proprietate asupra imobilului.

Relevă că, nu a încheiat nici un contract și nu a scris nici o recipisă, deoarece avea

încredere în pârâtă, iar faptul transmiterii mijloacelor bănești poate fi confirmat prin

declarațiile martorilor, audiați de organul de urmărire penală.

Mai relevă că, pârâta, prin declarațiile sale, la fel, a confirmat transmiterea și

primirea mijloacelor bănești pentru vînzarea imobilului din satul Hîrbovăț, r-nul Anenii

Noi.

Consideră că, la caz, se întrunesc toate elementele contractului de vînzare-

cumpărare, realizat prin manifestarea acordului de voință între ambele părți pentru

vînzarea-cumpărarea imobilului.

Menționează că, pârâta a refuzat să înregistreze contractul de vînzare-cumpărare în

modul prevăzut de lege și să perfecteze actele necesare.

1

Solicită rezoluțiunea actului juridic, restituirea mijloacelor bănești în mărime de

9500 de Euro, deoarece în anul 2010, imobilul din satul Hîrbovăț, r-nul Anenii Noi s-a

devalorizat, starea acestuia s-a înrăutățit și prețul de piață s-a micșorat, încasarea de la

pârâtă a taxei de stat în sumă de 3706 lei și a cheltuielilor de judecată, ce vor fi

suportate.

Prin hotărârea Judecătoriei Anenii Noi din 26 februarie 2015 s-a admis parțial

acțiunea și s-au încasat de la Elena Demciuc în beneficiul Lilianei Berzoi suma de 9500

de Euro și taxa de stat în sumă de 3706 lei. În rest s-a respins acțiunea ca neîntemeiată.

Prima instanță, încasînd de la Elena Demciuc în beneficiul Lilianei Berzoi suma de

9500 de Euro, și-a argumentat concluzia prin faptul că, pârâta a confirmat faptul

recepționării de la reclamantă a mijloacelor bănești în mărime de 9500 de Euro, în

scopul vinderii imobilului din satul Hîrbovăț, r-nul Anenii Noi.

Totodată, prima instanță, respingînd pretenția cu privire la rezoluțiunea actului

juridic, și-a argumentat concluzia prin faptul că, între părți nu a fost încheiat un contract

de vînzare-cumpărare.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 08 decembrie 2015 s-a admis apelul

declarat de Elena Demciuc, s-a casat hotărârea primei instanțe și s-a emis o nouă

hotărâre, prin care s-a respins acțiunea ca neîntemeiată.

Instanța de apel și-a argumentat soluția prin faptul că, pentru aplicarea instituției

rezoluțiunii, este necesar ca să existe un contract încheiat între părți în temeiul legii, însă

intimata nu a probat existența contractului de vînzare-cumpărare a imobilului, iar ținând

cont de faptul că, apelanta a recunoscut primirea banilor de la intimată pentru încheierea

contractului de vânzare-cumpărare a imobilului, în cazul refuzului acesteia de a-și

îndeplini obligațiile sale, intimata dispune de posibilitatea de a înainta în instanță o

acțiune în modul prevăzut de lege pentru apărarea drepturilor sale.

La data de 08 februarie 2016, reprezentantul Lilianei Berzoi, avocatul Veaceslav

Avramov a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărîrii primei instanțe cu restituirea

pricinii spre rejudecare în primă instanță.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 21 aprilie 2016 recursul declarat de

reprezentantul Lilianei Berzoi, avocatul Veaceslav Avramov s-a considerat inadmisibil.

La data de 02 august 2016 reprezentantul Lilianei Berzoi, avocatul Veaceslav

Avramov a depus la instanța de apel cerere de revizuire împotriva încheierii Curții

Supreme de Justiție din 21 aprilie 2016, solicitând admiterea cererii de revizuire,

casarea actelor judecătorești pronunțate în prezenta pricină cu rejudecarea pricinii.

În motivarea cererii de revizuire a invocat art. 449 lit. b) și c) din Codul de

procedură civilă și a menționat că, i-au devenit cunoscute fapte și circumstanțe noi care

la momentul examinării pricinii nu au fost cunoscute reclamantei și anume că bunul

imobil litigios s-a aflat și în prezent se află sub sechestru, astfel eventualul contract de

vînzare-cumpărare ce urma a fi încheiat între părți nu putea fi încheiat de Elena

Demciuc în mod autentic.

Susține că motivul real de eschivare de la autentificarea contractului de vînzare-

cumpărare invocat în speță a devenit cunoscut la 02 noiembrie 2015 cînd s-a constatat

că bunul imobil se afla sub sechestru din anul 2012, respectiv nici o tranzacție civilă nu

putea avea loc.

2

De asemenea invocă faptul că, instanța a soluționat pricina civilă în fond fără a-l

antrena în proces pe soțul pîrîtei, Igor Demciuc.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 22 noiembrie 2016 s-a strămutat

cererea de revizuire depusă de Liliana Berzoi împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău

din 08 decembrie 2015 la Curtea Supremă de Justiție pentru examinare conform

competenței.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, cererea de revizuire este

inadmisibilă din următoarele motive.

Potrivit art. 448 alin. (4) din Codul de procedură civilă, cererile de revizuire

împotriva deciziilor curților de apel în privința cărora Curtea Supremă de Justiție s-a

pronunțat printr-o decizie asupra inadmisibilității se examinează de Curtea Supremă de

Justiție.

Colegiul menționează că, art. 449 din Codul de procedură civilă prevede expres și

exhaustiv temeiurile pentru declararea cererii de revizuire.

În conformitate cu art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, revizuirea se

declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale

pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește

că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a pricinii.

Potrivit lit. c) din același articol, revizuirea se declară în cazul în care instanța a

emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces.

Colegiul relevă că, circumstanțele nou - descoperite, sunt totalitatea de fapte

juridice (obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și

obligațiilor civile, care au o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei

civile, totodată, avînd putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu au

fost și nici nu au putut fi cunoscute revizuentului anterior, dar existau pînă la momentul

pronunțării hotărîrii și au fost descoperite după ce hotărîrea judecătorească a devenit

irevocabilă.

Astfel, Colegiul conchide că pentru a invoca temeiul indicat de revizuent este

necesar ca circumstanța nouă să îndeplinească o condiție esențială să existe anterior

pronunțării hotărîrii, dar revizuentului să-i devină cunoscută ulterior.

Analizînd cererea de revizuire, Colegiul constată că, revizuentul a prezentat în

suportul acesteia extrasul din registrul bunurilor imobile care confirmă în viziunea

revizuentului fapte și circumstanțe noi ce nu puteau fi cunoscute la momentul

examinării pricinii însă Colegiul evidențiază în contrapunerea afirmaților titularului

revizuirii dispozițiile art. 496 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă care prevăd

că, în registrul bunurilor imobile sînt descrise imobilele și sînt indicate drepturile reale

care au ca obiect aceste bunuri. Orice persoană interesată poate lua cunoștință de

registrul bunurilor imobile. Pornind de la aceste raționamente Colegiul reține că,

revizuentul nu era în imposibilitate să i-a cunoștință de faptele și circumstanțele

menționate în cererea de revizuire la momentul examinării pricinii.

Cît privește temeiul de revizuire invocat de revizuent ce vizează art. 449 lit. c) din

Codul de procedură civilă, Colegiul consideră necesar de a remarca faptul că,

respectivul temei poate fi invocat de persoana care consideră că prin hotărîrea a cărei

3

revizuire se solicită i-au fost afectate drepturile sale legitime, totodată din conținutul

extrasului din registrul bunurilor rezultă că, unicul proprietar al bunului litigios este

Elena Demciuc în baza certificatului de moștenitor testamentar, prin urmare alegațiile

revizuentului poartă un caracter declarativ.

La caz, Colegiul consideră relevantă jurisprudența CtEDO la examinarea cauzelor,

în care Înalta Curte a reiterat că, dreptul la o instanță, garantat de art. 6 par. 1 din

Convenție presupune respectarea principiului preeminenței dreptului. Unul din aspectele

fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice,

care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni,

constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție. Acest principiu cere ca nici o parte să

nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile și obligatorii doar cu

scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor

ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și

omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două

opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare a cauzei.

O abatere de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară prin

circumstanțele unui caracter esențial și imperios (Josan v. Moldova, nr. 37431/02, § 25;

Brumărescu v. România, nr.28342/95, §61; Ryabykh v. Rusia, nr.52854/99, §52,).

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de

revizuire depusă de reprezentantul Lilianei Berzoi, avocatul Veaceslav Avramov ca

fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de reprezentantul

Lilianei Berzoi, avocatul Veaceslav Avramov, în pricina civilă la cererea de chemare în

judecată înaintată de Liliana Berzoi împotriva Elenei Demciuc cu privire la rezoluțiunea

actului juridic și restituirea mijloacelor bănești.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Iuliana Oprea

Dumitru Mardari

4