2rh-287/16 — rezoluțiunea actului juridic și restituirea mijloacelor bănești

dosarul nr. 2rh-287/16 Î N C H E I E R E 28 decembrie 2016 mun. Chișinău Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul – Valeriu Doagă Judecătorii - Iuliana Oprea, Dumitru Mardari examinând cererea de revizuire depusă de reprezentantul Lilianei Berzoi, avocatul Veaceslav Avramov, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Liliana Berzoi împotriva Elenei Demciuc cu privire la rezoluțiunea actului juridic și restituirea mijloacelor bănești, împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 21 aprilie 2016 c o n s t a t ă La data de 04 decembrie 2013, Liliana Berzoi a depus cerere de chemare în judecată împotriva Elenei Demciuc cu privire la rezoluțiunea actului juridic și restituirea mijloacelor bănești.

În motivarea acțiunii reclamanta a menționat că, în anul 2010, a decis să procure o casă de locuit situată în satul Hîrbovăț, r-nul Anenii Noi, care a fost pusă în vînzare de pârâtă și pentru care urma să achite suma de 9500 de Euro. Susține că, la sfîrșitul anului 2010, a transmis pârâtei suma de 1000 de Euro drept arvună. Afirmă că, în anul 2011, ea împreună cu soțul său au venit în s. Hîrbovăț, raionul Anenii Noi și personal i-a transmis pârâtei restul sumei în mărime de 8500 de Euro, iar ultima i-a promis că, în timpul apropiat va pregăti actele necesare pentru transmiterea dreptului de proprietate asupra imobilului. Relevă că, nu a încheiat nici un contract și nu a scris nici o recipisă, deoarece avea încredere în pârâtă, iar faptul transmiterii mijloacelor bănești poate fi confirmat prin declarațiile martorilor, audiați de organul de urmărire penală.

Mai relevă că, pârâta, prin declarațiile sale, la fel, a confirmat transmiterea și primirea mijloacelor bănești pentru vînzarea imobilului din satul Hîrbovăț, r-nul Anenii Noi. Consideră că, la caz, se întrunesc toate elementele contractului de vînzare- cumpărare, realizat prin manifestarea acordului de voință între ambele părți pentru vînzarea-cumpărarea imobilului. Menționează că, pârâta a refuzat să înregistreze contractul de vînzare-cumpărare în modul prevăzut de lege și să perfecteze actele necesare. 1 Solicită rezoluțiunea actului juridic, restituirea mijloacelor bănești în mărime de 9500 de Euro, deoarece în anul 2010, imobilul din satul Hîrbovăț, r-nul Anenii Noi s-a devalorizat, starea acestuia s-a înrăutățit și prețul de piață s-a micșorat, încasarea de la pârâtă a taxei de stat în sumă de 3706 lei și a cheltuielilor de judecată, ce vor fi suportate.

Prin hotărârea Judecătoriei Anenii Noi din 26 februarie 2015 s-a admis parțial acțiunea și s-au încasat de la Elena Demciuc în beneficiul Lilianei Berzoi suma de 9500 de Euro și taxa de stat în sumă de 3706 lei. În rest s-a respins acțiunea ca neîntemeiată. Prima instanță, încasînd de la Elena Demciuc în beneficiul Lilianei Berzoi suma de 9500 de Euro, și-a argumentat concluzia prin faptul că, pârâta a confirmat faptul recepționării de la reclamantă a mijloacelor bănești în mărime de 9500 de Euro, în scopul vinderii imobilului din satul Hîrbovăț, r-nul Anenii Noi. Totodată, prima instanță, respingînd pretenția cu privire la rezoluțiunea actului juridic, și-a argumentat concluzia prin faptul că, între părți nu a fost încheiat un contract de vînzare-cumpărare.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 08 decembrie 2015 s-a admis apelul declarat de Elena Demciuc, s-a casat hotărârea primei instanțe și s-a emis o nouă hotărâre, prin care s-a respins acțiunea ca neîntemeiată. Instanța de apel și-a argumentat soluția prin faptul că, pentru aplicarea instituției rezoluțiunii, este necesar ca să existe un contract încheiat între părți în temeiul legii, însă intimata nu a probat existența contractului de vînzare-cumpărare a imobilului, iar ținând cont de faptul că, apelanta a recunoscut primirea banilor de la intimată pentru încheierea contractului de vânzare-cumpărare a imobilului, în cazul refuzului acesteia de a-și îndeplini obligațiile sale, intimata dispune de posibilitatea de a înainta în instanță o acțiune în modul prevăzut de lege pentru apărarea drepturilor sale.

La data de 08 februarie 2016, reprezentantul Lilianei Berzoi, avocatul Veaceslav Avramov a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărîrii primei instanțe cu restituirea pricinii spre rejudecare în primă instanță. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 21 aprilie 2016 recursul declarat de reprezentantul Lilianei Berzoi, avocatul Veaceslav Avramov s-a considerat inadmisibil. La data de 02 august 2016 reprezentantul Lilianei Berzoi, avocatul Veaceslav Avramov a depus la instanța de apel cerere de revizuire împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 21 aprilie 2016, solicitând admiterea cererii de revizuire, casarea actelor judecătorești pronunțate în prezenta pricină cu rejudecarea pricinii.

În motivarea cererii de revizuire a invocat art. 449 lit. b) și c) din Codul de procedură civilă și a menționat că, i-au devenit cunoscute fapte și circumstanțe noi care la momentul examinării pricinii nu au fost cunoscute reclamantei și anume că bunul imobil litigios s-a aflat și în prezent se află sub sechestru, astfel eventualul contract de vînzare-cumpărare ce urma a fi încheiat între părți nu putea fi încheiat de Elena Demciuc în mod autentic. Susține că motivul real de eschivare de la autentificarea contractului de vînzare- cumpărare invocat în speță a devenit cunoscut la 02 noiembrie 2015 cînd s-a constatat că bunul imobil se afla sub sechestru din anul 2012, respectiv nici o tranzacție civilă nu putea avea loc.

2 De asemenea invocă faptul că, instanța a soluționat pricina civilă în fond fără a-l antrena în proces pe soțul pîrîtei, Igor Demciuc. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 22 noiembrie 2016 s-a strămutat cererea de revizuire depusă de Liliana Berzoi împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 08 decembrie 2015 la Curtea Supremă de Justiție pentru examinare conform competenței. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, cererea de revizuire este inadmisibilă din următoarele motive. Potrivit art. 448 alin. (4) din Codul de procedură civilă, cererile de revizuire împotriva deciziilor curților de apel în privința cărora Curtea Supremă de Justiție s-a pronunțat printr-o decizie asupra inadmisibilității se examinează de Curtea Supremă de Justiție.

Colegiul menționează că, art. 449 din Codul de procedură civilă prevede expres și exhaustiv temeiurile pentru declararea cererii de revizuire. În conformitate cu art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Potrivit lit. c) din același articol, revizuirea se declară în cazul în care instanța a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces.

Colegiul relevă că, circumstanțele nou - descoperite, sunt totalitatea de fapte juridice (obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile, care au o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile, totodată, avînd putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu au fost și nici nu au putut fi cunoscute revizuentului anterior, dar existau pînă la momentul pronunțării hotărîrii și au fost descoperite după ce hotărîrea judecătorească a devenit irevocabilă. Astfel, Colegiul conchide că pentru a invoca temeiul indicat de revizuent este necesar ca circumstanța nouă să îndeplinească o condiție esențială să existe anterior pronunțării hotărîrii, dar revizuentului să-i devină cunoscută ulterior.

Analizînd cererea de revizuire, Colegiul constată că, revizuentul a prezentat în suportul acesteia extrasul din registrul bunurilor imobile care confirmă în viziunea revizuentului fapte și circumstanțe noi ce nu puteau fi cunoscute la momentul examinării pricinii însă Colegiul evidențiază în contrapunerea afirmaților titularului revizuirii dispozițiile art. 496 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă care prevăd că, în registrul bunurilor imobile sînt descrise imobilele și sînt indicate drepturile reale care au ca obiect aceste bunuri. Orice persoană interesată poate lua cunoștință de registrul bunurilor imobile. Pornind de la aceste raționamente Colegiul reține că, revizuentul nu era în imposibilitate să i-a cunoștință de faptele și circumstanțele menționate în cererea de revizuire la momentul examinării pricinii.

Cît privește temeiul de revizuire invocat de revizuent ce vizează art. 449 lit. c) din Codul de procedură civilă, Colegiul consideră necesar de a remarca faptul că, respectivul temei poate fi invocat de persoana care consideră că prin hotărîrea a cărei 3 revizuire se solicită i-au fost afectate drepturile sale legitime, totodată din conținutul extrasului din registrul bunurilor rezultă că, unicul proprietar al bunului litigios este Elena Demciuc în baza certificatului de moștenitor testamentar, prin urmare alegațiile revizuentului poartă un caracter declarativ. La caz, Colegiul consideră relevantă jurisprudența CtEDO la examinarea cauzelor, în care Înalta Curte a reiterat că, dreptul la o instanță, garantat de art. 6 par. 1 din Convenție presupune respectarea principiului preeminenței dreptului.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare a cauzei.

O abatere de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară prin circumstanțele unui caracter esențial și imperios (Josan v. Moldova, nr. 37431/02, § 25; Brumărescu v. România, nr.28342/95, §61; Ryabykh v. Rusia, nr.52854/99, §52,). Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de reprezentantul Lilianei Berzoi, avocatul Veaceslav Avramov ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de reprezentantul Lilianei Berzoi, avocatul Veaceslav Avramov, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Liliana Berzoi împotriva Elenei Demciuc cu privire la rezoluțiunea actului juridic și restituirea mijloacelor bănești. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea Dumitru Mardari 4