2r-1099/16 — recunoașterea dreptului de proprietate

Prima instanță: V. F. Hrapacov. dosarul nr. 2r-1099/16 Instanța de apel: G. P. Colev, Șt. T. Starciuc, A. I. Curdov. D E C I Z I E 28 decembrie 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență Președintele ședinței, judecătorul Mihai Poalelungi Judecătorii Tatiana Vieru Oleg Sternioală examinând recursurile declarate de către reprezentantul recurentului Societății cu Răspundere Limitată „Ghiozelinca”, Gheorghii Stamatov, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Irinei Cîrmîzî împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Ghiozelinca” cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate, împotriva încheierii Curții de Apel Comrat din 20 octombrie 2016, prin care nu s-a dat curs cererii de apel depuse de către Societatea cu Răspundere Limitată „Ghiozelinca” și i s-a acordat un termen de 15 zile din momentul recepționării încheierii, pentru înlăturarea neajunsurilor stabilite; împotriva încheierii Curții de Apel Comrat din 17 noiembrie 2016, prin care a fost restituit apelul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Ghiozelinca”, c o n s t a t ă La 10 august 2015, reclamanta Irina Cîrmîzî a depus cerere de chemare în judecată împotriva S.R.L.

„Ghiozelinca” cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate. Cere reclamanta Irina Cîrmîzî recunoașterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil, cu suprafața de 143, 3 m.p., etajul 1, nivelul 2, cu nr. cadastral 9601214105.01.003, din clădirea cu suprafața totală de 207, 7 m.p., situată în mun. Comrat, str. Pobeda nr. 119, ce aparține cu drept de proprietate comună pe cote- părți Irinei Cîrmîzî, Sergiu Zelenschi, Silviei Zelenscaia și S.R.L. „Ghiozelinca”. Ulterior, la 24 martie 2016, reprezentantul reclamantei Irina Cîrmîzî, R. Colodeev, a depus cerere de concretizare a cerințelor cu privire la indicarea statutului terților Sergiu Zelenschi și Silvia Zelenscaia ca fiind coproprietari ai bunului imobil cu suprafața totală de 207, 7 m.p., situată în mun.

Comrat, str. Pobeda nr. 119, cerând atragerea acestora în calitate de intervenienți accesorii. Prin hotărârea Judecătoriei Comrat din 23 iunie 2016, acțiunea a fost admisă. Prin încheierea Curții de Apel Comrat din 20 octombrie 2016, nu s-a dat curs cererii de apel depuse de către S.R.L. „Ghiozelinca”, fiindu-i acordat apelantului, un termen de 15 zile din ziua primirii prezentei încheieri, pentru achitarea taxei de stat stabilite. S-a comunicat apelantului că, cauza civilă se numește spre examinare pentru data de 17 noiembrie 2016, ora 16:00, iar în caz dacă nu va lichida neajunsurile menționate în termenul stabilit, cererea de apel nu va fi considerată depusă și va fi restituită. Prin încheierea Curții de Apel Comrat din 17 noiembrie 2016, a fost restituită cererea de apel declarată de către S.R.L.

„Ghiozelinca”, cu actele anexate. La 11 noiembrie 2016, reprezentantul recurentului S.R.L. „Ghiozelinca”, Gheorghii Stamatov, a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Comrat din 20 octombrie 2016, cerând admiterea recursului, casarea încheierii recurate cu trimiterea cauzei la rejudecare, suspendarea procesului pînă la judecarea cauzei penale ce are legătură cu procesul civil în cauză. La 29 noiembrie 2016, reprezentantul recurentului S.R.L. „Ghiozelinca”, Gheorghii Stamatov, a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Comrat din 17 noiembrie 2016, invocînd aceleași cerințe ca și cele indicate în recursul menționat supra din 11 noiembrie 2016. Invocă reprezentantul recurentului că, nu este împotriva plății taxei de stat indicate de către instanța de apel, dar consideră că, inițial trebuie să fie examinat dosarul penal ce vizează litigiul în cauză și numai după aceasta va plăti taxa de stat cerută de către instanța de apel.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile neîntemeiate și care urmează a fi respinse cu menținerea încheierilor recurate a instanței de apel din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea.

Din materialele dosarului urmează că, la 10 august 2015, reclamanta Irina Cîrmîzî a depus cerere de chemare în judecată împotriva S.R.L. „Ghiozelinca” cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate. Prin hotărârea Judecătoriei Comrat din 23 iunie 2016, acțiunea a fost admisă. Prin încheierea Curții de Apel Comrat din 20 octombrie 2016, nu s-a dat curs cererii de apel depuse de către S.R.L. „Ghiozelinca”, fiindu-i acordat apelantului, un termen de 15 zile din ziua primirii prezentei încheieri, pentru achitarea taxei de stat stabilite. S-a comunicat apelantului că, cauza civilă se numește spre examinare pentru data de 17 noiembrie 2016, ora 16:00, iar în caz dacă nu va lichida neajunsurile menționate în termenul stabilit, cererea de apel nu va fi considerată depusă și va fi restituită.

Prin încheierea Curții de Apel Comrat din 17 noiembrie 2016, a fost restituită cererea de apel declarată de către S.R.L. „Ghiozelinca”, cu actele anexate. La 11 noiembrie 2016, reprezentantul recurentului S.R.L. „Ghiozelinca”, Gheorghii Stamatov, a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Comrat din 20 octombrie 2016, cerând admiterea recursului, casarea încheierii recurate cu trimiterea cauzei la rejudecare, suspendarea procesului pînă la judecarea cauzei penale ce are legătură cu procesul civil în cauză. La 29 noiembrie 2016, reprezentantul recurentului S.R.L.

„Ghiozelinca”, Gheorghii Stamatov, a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Comrat din 17 noiembrie 2016, invocînd aceleași cerințe ca și cele indicate în recursul menționat supra din 11 noiembrie 2016. Cu referire la cele enunțate, Colegiul reiterează prevederile art. 369 alin. (1) lit. a) CPC, care indică că, instanța de apel restituie printr-o încheiere cererea dacă apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă. În conformitate cu art. 368 CPC, dacă cererea de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat, instanța de apel dispune printr-o încheiere să nu se dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

Dacă apelantul îndeplinește în termen indicațiile din încheierea judecătorească, apelul se consideră depus la data prezentării inițiale. Încheierea instanței de apel de a nu se da curs cererii poate fi atacată cu recurs. Respectiv, Colegiul indică obligativitatea impusă de prezenta normă persoanelor fizice sau juridice de a prezenta la depunerea cererii de apel, dovadă de plată a taxei de stat, în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condițiile legii. Colegiul apreciază că, instanța de apel în mod întemeiat a restituit recurentului-apelant cererea de apel, dat fiind faptul că prin prisma art. 364 alin. (1) CPC cererea de apel se depune în scris la instanța judecătorească a cărei hotărâre se atacă, cu plata taxei de stat.

Astfel recurentul-apelant, fiind înștiințat că în cazul nedepunerii în termen a dovezii de achitare a taxei de stat, cererea va fi restituită, nu a prezentat dovada de plată a taxei de stat. În conformitate cu art. 83 CPC, taxa de stat reprezintă o sumă care se percepe, în temeiul legii, de către instanța judecătorească în beneficiul statului de la persoanele în ale căror interese se exercită actele procedurale de judecare a pricinii civile sau cărora li se eliberează copii de pe documente din dosar. Astfel, reieșind din prevederile art. 86 alin. (1) CPC al RM, judecătorul sau instanța judecătorească este în drept să decidă amânarea sau eșalonarea plății taxei de stat pentru una sau pentru ambele părți, ținând cont de situația lor materială.

Analizând prevederile normei descrise în raport cu materialele cauzei, instanța de recurs constată că instanța de apel s-a conformat întru totul cerințelor legale și i-a acordat recurentului-apelant termen pentru înlăturarea neajunsurilor menționate. În conformitate cu art. 85 alin. (4) CPC, în funcție de situația materială și de probele prezentate în acest sens, persoana fizică sau juridică este scutită de către judecător (de către instanța judecătorească) de plata taxei de stat sau plata unei părți a ei. În acest sens, indică instanța de recurs, reprezentantul recurentului S.R.L. „Ghiozelinca”, Gheorghii Stamatov, nu a cerut instanței de apel amânarea ori scutirea totală sau parțială de la plata taxei de stat.

În această ordine de idei, Colegiul reține că argumentele invocate în cererea de recurs de către reprezentantul recurentului S.R.L. „Ghiozelinca”, Gheorghii Stamatov, indică direct la eschivarea neîntemeiată de la îndeplinirea actelor de procedură, în măsura stabilită de normele de drept procedural și nu pot fi acceptate de către instanța de recurs în vederea casării actului judecătoresc contestat. Cu atît mai mult, indică instanța de recurs, nu poate fi reținut argumentul invocat de către reprezentantul recurentului cu privire la faptul că, ar fi necesară pentru început, obligarea la examinarea cauzei penale și numai după aceea, el ar fi gata să plătească taxa de stat, cerută de către instanța de judecată, deoarece argumentul în cauză contravine legii și nu poate fi pus la baza hotărîrii în cauză.

Este de menționat că, și Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relatat în practica sa constantă că, „dreptul la o instanță” nu este un drept absolut. Or, interesele unei bune administrări a justiției, pot să justifice impunerea unei restricții de natură financiară în accesul unei persoane la o instanță (Tolstoy-Miloslavsky împotriva Regatului Unit, Kreuz vs Polonia). Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierile contestate sunt întemeiate și legale, iar argumentele invocate de către reprezentantul recurentului sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge recursurile declarate de către reprezentantul recurentului S.R.L.

„Ghiozelinca”, Gheorghii Stamatov, ca neîntemeiate și de a menține încheierile Curții de Apel Comrat din 20 octombrie 2016 și 17 noiembrie 2016. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e Se resping recursurile declarate de către reprezentantul recurentului Societății cu Răspundere Limitată „Ghiozelinca”, Gheorghii Stamatov. Se mențin încheierile Curții de Apel Comrat din 20 octombrie 2016 și 17 noiembrie 2016, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Irinei Cîrmîzî împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Ghiozelinca” cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate. Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, Mihai Poalelungi judecătorul judecătorii Tatiana Vieru Oleg Sternioală