2ra-100/16 — Anularea deciziilor şi recunoaşterea dreptului de proprietate

prima instanţă: L.Barbos dosarul nr. 2ra-100/16 instanţa de apel: A.Panov, M.Moraru, A.Nogai ÎNCHEIERE 20 ianuarie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Oleg Sternioală, Valentina Clevadî examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Brăiescu Gheorghe, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Brăiescu Gheorghe împotriva Consiliului local Cigîrleni raionul Ialoveni privind anularea deciziilor şi recunoaşterea dreptului de proprietate, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 16 septembrie 2015, prin care s- a respins apelul declarat de Brăiescu Gheorghe şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Ialoveni din 30 aprilie 2015, c o n s t a t ă La 10 aprilie 2014 Brăiescu Gheorghe s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului local Cigîrleni raionul Ialoveni privind anularea deciziilor şi recunoaşterea dreptului de proprietate.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la 01.03.2000 conform deciziei Consiliului local Cigîrleni, a primit un teren agricol cu numărul cadastral 23161020269, suprafaţa de 0,2674 ha, cu preţul 11870 lei, din care 0,17 ha în arendă şi 0,0974 ha, conform art. 82 Cod Funciar. De acest teren s-a folosit ca proprietar real pînă în prezent, anual achitînd toate impozitele. Menţionează că, prin decizia nr.05/05 din 24.10.2013 cu privire la scoaterea la licitaţie publică a unor terenuri agricole, terenul său a fost scos la licitaţie, despre acest act juridic luînd cunoştinţă în martie 2014. În temeiul deciziei nr. 01/08 din 07.03.2014 cu privire la rezultatele licitaţiei privind vînzarea-cumpărarea unor terenuri agricole a Consiliului local Cigirleni, terenul său a fost ilegal înstrăinat lui Paraschiv Leonid.

1 La 17.03.2014, a depus la Consiliul local Cigîrleni o cerere prealabilă în vederea anulării actului juridic nominalizat, însă răspuns nu a primit. Indică reclamantul că, actele juridice care confirmă că în anul 2000 luna martie, a primit terenul agricol, s-au pierdut şi nu s-au păstrat nici la arhiva raională, iar probele care confirmă că el este proprietarul real al terenului nominalizat, sunt decizia Consiliului local Cigîrleni, care nu s-a păstrat, precum şi faptul că terenul se află în posesia sa de 14 ani şi a achitat toate impozitele funciare. Solicită reclamantul, declararea nulă a deciziilor Consiliului local Cigîrleni cu nr. 05/05 din 24.10.2013 şi nr. 01/08 din 07.03.2014 ca fiind emise cu încălcarea legislaţiei în vigoare şi recunoaşterea dreptului de proprietate asupra terenului cu nr. cadastral 23161020272, suprafaţa de 0,2674 ha, cu preţul normativ de 11870 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Ialoveni din 30 aprilie 2015 cerinţa lui Brăiescu Gheorghe împotriva Consiliului local Cigîrleni raionul Ialoveni privind anularea deciziilor Consiliul local Cigîrleni cu nr. 05/05 din 24.10.2013 şi nr. 01/08 din 07.03.2014 a fost respinsă ca tardivă, iar cerinţa privind recunoaşterea dreptului de proprietate asupra terenului cu nr. cadastral 23161020272, suprafaţa de 0,2674 ha, cu preţul normativ de 11870 lei, a fost respinsă ca neîntemeiată. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, Brăiescu Gheorghe a contestat-o cu apel.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 16 septembrie 2015 s-a respins apelul declarat de Brăiescu Gheorghe şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Ialoveni din 30 aprilie 2015. La 12 noiembrie 2015 Brăiescu Gheorghe a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri prin care cerinţele înaintate să fie admise integral. În susţinerea recursului s-a invocat dezacordul cu hotărîrile contestate, considerîndu-le neîntemeiate şi ilegale, prin faptul că au fost aplicate şi interpretate în mod eronat normele de drept material. Susţine recurentul că, în anul 2006 Primăria Cigîrleni a încheiat contractul de arendă cu el pentru terenul de 0, 18 ha, anual achitînd preţul arendei şi toate impozitele pe acest pămînt, însă Primăria a încălcat procedura de retragere a terenului din folosinţa sa.

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul declarat de către Brăiescu Gheorghe, urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. 2 În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Alin. (4) al articolului menţionat prevede că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Brăiescu Gheorghe este declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Instanţa de recurs reţine că argumentele invocate de către recurent în cererea de recurs poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanţei de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

Colegiul reiterează şi faptul că conform articolului 13 din Convenţia Europeană recursul trebuie să fie unul "efectiv", atît în practică, cît şi în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretenţiile care pot fi considerate ca fiind „serioase şi 3 legitime" conform Convenţiei (a se vedea Mitropolia Basarabiei şi alţii vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). Astfel, reieşind din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Brăiescu Gheorghe, ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Brăiescu Gheorghe, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Oleg Sternioală Valentina Clevadî 4