2r-1089/16 — repararea prejudiciului material și moral cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti
- Temei legal
- temeiurile declarării revizuirii
2r-1089/16 — repararea prejudiciului material și moral cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Prima instanță, Judecătoria Ciocana mun. Chișinău: I. Chironeț dosarul nr. 2r-1089/16
Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău:
A. Panov, N. Cernat, A. Minciuna
D E C I Z I E
21 decembrie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu
Judecătorii Iurie Bejenaru, Mariana Pitic
examinînd, fără înștiințarea participanților la proces, recursul declarat de către
Beglița Simion,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Beglița Simion împotriva
Societății pe Acțiuni „Introscop” cu privire la repararea prejudiciului material și moral
cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii
judecătorești,
împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 05 octombrie 2016, prin care a
fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire a deciziei Curții de Apel
Chișinău din 14 martie 2016 depusă de către Beglița Simion,
c o n s t a t ă
La 27 noiembrie 2015, Beglița Simion a depus cerere de chemare în judecată
împotriva SA „Introscop”, solicitând repararea prejudiciului material cauzat prin
încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești pentru
anul 1994 în mărime de 8092,51 lei, pentru anul 1995 – 10811,12 lei, pentru anul 1996
– 1395,22 lei, în urma deposedării de bunul imobil – 242500 lei, cât și a prejudiciului
moral în mărime de 500000 lei.
Prin încheierea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 02 decembrie 2015, nu s-a
dat curs cererii de chemare în judecată, fiind comunicat reclamantului despre necesitatea
de a prezenta înscrisurile anexate la cererea de chemare în judecată certificate în modul
stabilit de lege și de a prezenta documente care confirmă circumstanțele pe care își
întemeiază pretențiile și copiile de pe aceste acte pentru pârât, certificate în modul
stabilit de lege, în termen de 10 zile de la data recepționării încheierii. Totodată, i-a fost
explicat lui Beglița Simion că în caz dacă nu va lichida neajunsurile menționate în
termenul stabilit, cererea de chemare în judecată nu va fi considerată depusă și împreună
cu actele anexate va fi restituită.
1
Prin încheierea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 22 decembrie 2015, a
fost restituită cererea de chemare în judecată depusă de către Beglița Simion cu toate
înscrisurile anexate la aceasta, pe motiv că ultimul nu s-a conformat indicațiilor
obligatorii stabilite prin încheierea din 02 decembrie 2015, iar în interiorul termenului
fixat nu a comunicat careva motive întemeiate despre imposibilitatea lichidării
neajunsurilor din cererea de apel. Reclamantului i-a fost explicat că restituirea cererii de
chemare în judecată nu exclude posibilitatea adresării repetate în judecată cu aceeași
acțiune, împotriva aceluiași pârât, cu același obiect și aceleași temeiuri.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 martie 2016, a fost respins recursul
declarat de către Beglița Simion și menținute încheierile Judecătoriei Ciocana mun.
Chișinău din 02 decembrie 2015 și 22 decembrie 2015.
La 23 iunie 2016, Beglița Simion a depus cerere de revizuire împotriva deciziei
Curții de Apel Chișinău din 14 martie 2016, solicitând admiterea cererii de revizuire în
temeiul art. 449 lit. b) CPC, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 martie 2016
și încheierilor Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 02 decembrie 2015 și 22
decembrie 2015 cu remiterea pricinii spre judecare în prima instanță.
În motivarea cererii, Beglița Simion a invocat că după emiterea deciziei
contestate i-au devenit cunoscute circumstanțe ale pricinii care nu au fost și nu au putut
fi cunoscute anterior, și anume dovezi ce demonstrează faptul că la 14 decembrie 2015,
revizuentul s-a adresat către Oficiul Teritorial Chișinău cu cerere de acordare a
asistenței juridice garantate de stat, motiv din care a solicitat primei instanțe prelungirea
termenului acordat pentru lichidarea neajunsurilor. Însă, prin încheierea din 22
decembrie 2015 Judecătoria Ciocana mun. Chișinău neîntemeiat a restituit cererea de
chemare în judecată, care a fost menținută ilegal prin decizia Curții de Apel Chișinău
din 14 martie 2016.
Consideră revizuentul că circumstanțele nominalizate influențează esențial
concluzia instanțelor de judecată, deoarece dânsul nu s-a încadrat în termenul acordat de
către Judecătoria Ciocana mun. Chișinău pentru lichidarea neajunsurilor cererii de
chemare în judecată, din motivul adresării cu cerere de acordare a asistenței juridice
garantate de stat.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 05 octombrie 2016, a fost respinsă ca
fiind inadmisibilă cererea de revizuire a deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 martie
2016, depusă de către Beglița Simion.
La 18 noiembrie 2016, Beglița Simion a declarat recurs împotriva încheierii
Curții de Apel Chișinău din 05 octombrie 2016, solicitând casarea încheierii și
restituirea pricinii spre rejudecare.
În susținerea recursului, recurentul a indicat că cererea de revizuire a fost
examinată de către același judecător raportor Panov Ana, care a examinat și recursul
împotriva încheierilor Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 02 decembrie 2015 și 22
decembrie 2015, ceea ce contravine prevederilor normelor de drept procedural, la caz
judecătorul fiind obligat să declare abținere de la examinarea cererii de revizuire.
Consideră Beglița Simion că a prezentat Curții de Apel Chișinău probe pertinente
și concludente ce servesc drept temei de revizuire a deciziei din 14 martie 2016.
În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva
încheierii este de 15 zile de la pronunțarea ei.
2
Materialele dosarului atestă că copia încheierii motivate a Curții de Apel
Chișinău din 05 octombrie 2016 a fost expediată în adresa părților la 22 octombrie
2016, potrivit scrisorii de însoțire nr. 29076-4 (f.d. 135), Beglița Simion indicând în
cererea de recurs că a recepționat copia încheierii recurate la 05 noiembrie 2016.
În circumstanțele relevate, recursul declarat de către Beglița Simion la 18
noiembrie 2016 se consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege.
La 09 decembrie 2016, în adresa intimatei SA „Introscop” a fost expediată spre
cunoștință copia recursului declarat de către Beglița Simion cu înștiințarea despre
necesitatea depunerii referinței la recurs.
Intimata nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință în
termenul stabilit.
Prin prisma art. 426 alin. (3) CPC, recursul se examinează fără înștiințarea
participanților la proces.
Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii
recurate, din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce examinează
recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea.
În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de
revizuire, instanța poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind
inadmisibilă.
Potrivit art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de
persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile
consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.
În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au
devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu
au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile
pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție reține că în cazul când se invocă temeiul de revizuire – devenirea cunoscută a
unor circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi
cunoscute revizuentului, este important ca circumstanțele sau faptele date existente
obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe
concludente. Esențial este ca revizuentul să nu fi știut anterior pronunțării hotărârii a
cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe (sau fapte) și nici să nu fi avut
posibilitatea de a le cunoaște, dar să fi existat până la momentul pronunțării hotărârii și
care să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă. De
asemenea, este absolut necesar ca circumstanțele și faptele respective să fie
fundamentale și obligatorii pentru a justifica retractarea unei hotărâri judecătorești
rămase irevocabile.
La cazul prezentei spețe, instanța de recurs constată că motivul invocat de către
Beglița Simion în susținerea cererii de revizuire precum că la 14 decembrie 2015, s-a
adresat către Oficiul Teritorial Chișinău cu cerere de acordare a asistenței juridice
garantate de stat, din care considerent nu s-a încadrat în termenul acordat de către
Judecătoria Ciocana mun. Chișinău pentru lichidarea neajunsurilor cererii de chemare în
3
judecată, nu constituie temei concludent de admitere a cererii de revizuire și
reexaminare a cauzei în fond, or, circumstanțele date i-au fost cunoscute lui Beglița
Simion în timpul judecării recursului împotriva încheierii Judecătoriei Ciocana mun.
Chișinău din 22 decembrie 2015, prin urmare nu se încadrează în temeiul prevăzut de
art. 449 lit. b) CPC.
Nu poate fi reținut argumentul recurentului Beglița Simion, precum că judecătorul
Panov Ana nu era în drept să examineze cererea de revizuire, urmând să declare
abținere de la examinarea cererii de revizuire, deoarece potrivit art. 448 alin. (2) CPC,
cererea de revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost
menținută, modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de
instanța care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.
Astfel, la examinarea cererii de revizuire urmează să participe același complet de
judecată care a participat la examinarea pricinii în ordine de recurs, și anume: Panov
Ana, Moraru Maria și Anatolie Minciuna, însă dat fiind faptul că judecătorul Moraru
Maria a fost numită pentru examinarea pricinilor privind declararea insolvabilității
potrivit dispoziției Președintelui nr. 6 din 19 februarie 2016, la examinarea cererii de
revizuire a participat următorul complet de judecată: Panov Ana, Cernat Nina și
Minciuna Anatolie.
În acest context, instanța de recurs evidențiază că procedura de revizuire prevăzută
de art. art. 449-453 CPC servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției
care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6 paragraf 1 din
Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților
Fundamentale, fiind respectat principiul securității raporturilor juridice, care semnifică,
potrivit jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, între altele,
că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu urmează a fi rediscutată. Excepție de la acest
principiu poate fi doar cazul când reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor
fundamentale și obligatorii (speța de referință Brumărescu c. României, hotărârea Curții
Europene a Drepturilor Omului din 28 octombrie 1999).
Aceeași regulă a fost reiterată de Curtea de la Strasbourg în speța Roșca c.
Moldovei, hotărârea din 22 martie 2005, definitivă din 22 iunie 2006, unde s-a subliniat
expres că dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe de judecată independentă și
imparțială, garantat de art. 6 paragraf 1 din Convenție, urmează a fi interpretat prin
prisma Preambulului Convenției, care enunță preeminența principiului supremației
dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante. Unul dintre
elementele fundamentale a preeminenței este principiul stabilității raporturilor juridice,
care înseamnă că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată. Totodată,
principiul securității raporturilor juridice presupune respectul față de principiul lucrului
judecat, care constituie principiul executării hotărârilor definitive.
Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata,
adică caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești, acest principiu cere ca nici o
parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar
cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența
instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile
judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu
trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu
4
privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest
principiu este justificată doar datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare.
În această ordine de idei, având în vedere normele legale naționale și
raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, instanța de recurs
reține că o eventuală admitere a cererii de revizuire depuse de revizuentul Beglița
Simion, în lipsa unor temeiuri legale, ar însemna încălcarea principiului securității
raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil garantate de
art. 6 paragraf 1 din CEDO.
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea recurată
este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către Beglița Simion și a menține
încheierea Curții de Apel Chișinău din 05 octombrie 2016.
În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție,
d e c i d e:
Se respinge recursul declarat de către Beglița Simion.
Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 05 octombrie 2016, în pricina
civilă la cererea de chemare în judecată a lui Beglița Simion împotriva Societății pe
Acțiuni „Introscop” cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin
încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.
Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.
Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu
Judecătorii Iurie Bejenaru
Mariana Pitic
5