ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 21.12.2016

2r-1090/16 — încasarea datoriei și cheltuielilor de judecată

HOTĂRÂRE
21.12.2016
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
încasarea datoriei şi cheltuielilor de judecată
Temei legal
temeiurile declarării revizuirii
Citează această cauză
2r-1090/16 — încasarea datoriei și cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Prima instanță, Judecătoria Ungheni: V. Stratulat dosarul nr. 2r-1090/16

Instanța de apel, Curtea de Apel Bălți:

Iu. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi

21 decembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Iurie Bejenaru, Mariana Pitic

examinînd, fără înștiințarea participanților la proces, recursul declarat de către

Burlacu Maria,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ciuperca Andrei

împotriva lui Burlacu Veaceslav cu privire la încasarea datoriei și cheltuielilor de

judecată,

împotriva încheierii Curții de Apel Bălți din 01 noiembrie 2016, prin care a fost

respinsă cererea Mariei Burlacu de revizuire a deciziei Curții de Apel Bălți din 28 iunie

2016,

c o n s t a t ă

La 10 septembrie 2015, Ciuperca Andrei a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Burlacu Veaceslav cu privire la încasarea datoriei în sumă de 7900 euro și

a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că la 12 iulie 2013 i-a împrumutat

pârâtului suma de 5000 Euro cu termenul de rambursare 11 iulie 2015, iar la 02

septembrie 2014, i-a împrumutat suma de 2900 lei cu termenul de rambursare 02

septembrie 2015, însă Burlacu Veaceslav nu și-a onorat obligațiile asumate și nu a

restituit împrumutul acordat.

În scopul asigurării acțiunii, Ciuperca Andrei a solicitat aplicarea sechestrului pe

bunurile imobile și mobile care aparțin cu drept de proprietate lui Burlacu Veaceslav, în

limita valorii acțiunii.

Prin încheierea Judecătoriei Ungheni din 11 septembrie 2015, a fost admisă

cererea de asigurare a acțiunii și aplicat sechestru asupra bunurilor imobile și imobile

care aparțin cu drept de proprietate lui Burlacu Veaceslav, în limita valorii acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 28 iunie 2016, a fost respins recursul

declarat de către Burlacu Veaceslav și menținută încheierea Judecătoriei Ungheni din 11

septembrie 2015.

1

La 16 august 2016, Burlacu Maria a depus cerere de revizuire împotriva deciziei

Curții de Apel Bălți din 28 iunie 2016, solicitând admiterea cererii de revizuire în

temeiul art. 449 lit. c) CPC, casarea deciziei Curții de Apel Bălți din 28 iunie 2016 și

emiterea unei noi decizii de casare a încheierii Judecătoriei Ungheni din 11 septembrie

2015 în partea aplicării sechestrului pe bunurile mobile.

În motivarea cererii, Burlacu Maria a invocat că prin aplicarea sechestrului pe

bunurile mobile ce aparțin cu drept de proprietate lui Burlacu Veaceslav, i-au fost lezate

drepturile și interesele, fiind aplicat sechestru inclusiv și pe bunurile sale, adică bunurile

mobile dobândite împreună cu soțul Burlacu Veaceslav în timpul căsătoriei, dânsa

nefiind atrasă în procesul dat.

Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 01 noiembrie 2016, a fost respinsă

cererea Mariei Burlacu de revizuire a deciziei Curții de Apel Bălți din 28 iunie 2016.

La 11 noiembrie 2016, în termenul prevăzut de art. 425 CPC, Burlacu Maria a

declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Bălți din 01 noiembrie 2016,

solicitând casarea încheierii și restituirea pricinii spre rejudecare.

În susținerea recursului, recurenta a indicat că prin respingerea cererii de

revizuire i-au fost lezate drepturile și interesele, deoarece sechestru a fost aplicat

inclusiv și pe bunurile sale, adică bunurile mobile dobândite împreună cu soțul Burlacu

Veaceslav în timpul căsătoriei, dânsa nefiind atrasă în procesul dat.

La 12 decembrie 2016, în adresa intimaților Burlacu Veaceslav și Ciuperca

Andrei a fost expediată spre cunoștință copia recursului declarat de către Burlacu Maria

cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței la recurs.

Intimații nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referință

în termenul stabilit.

Prin prisma art. 426 alin. (3) CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii

recurate, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce examinează

recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de

revizuire, instanța poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind

inadmisibilă.

Potrivit art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de

persoanele menționate la art. 447, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile

consemnate la art. 449 și anexîndu-se probele ce le confirmă.

În conformitate cu art. 449 lit. c) CPC, revizuirea se declară în cazul în care

instanța a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în

proces.

Se reține că, atunci când se invocă temeiul prevăzut de art. 449 lit. c) CPC,

instanța de judecată urmează să constate dacă persoana care nu a fost implicată în

proces este subiect al raportului material litigios. În acest sens urmează a fi prezentate

probe pertinente și concludente, iar instanța urmează să constate dacă prin hotărârea

supusă revizuirii, persoanei implicate în proces, i-au fost încălcate aceste drepturi.

2

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră că Curtea de Apel Bălți corect a respins cererea de revizuire, or,

prin încheierea Judecătoriei Ungheni din 11 septembrie 2015, a fost aplicat sechestru

doar asupra bunurilor imobile și mobile ce aparțin cu drept de proprietate lui Burlacu

Veaceslav, nu și asupra bunurilor Mariei Burlacu.

Nu poate fi reținut argumentul recurentei Burlacu Maria precum că prin aplicarea

sechestrului pe bunurile mobile ale lui Burlacu Veaceslav i-a fost lezat dreptul de

proprietate asupra bunurilor mobile ce le deține cu drept de proprietate comună în

devălmășie cu soțul, deoarece prin încheierea Judecătoriei Ungheni din 11 septembrie

2015 a fost aplicat sechestru doar asupra cotei-părți ale lui Burlacu Veaceslav din

dreptul de proprietate asupra bunurilor, nefiind afectate drepturile și interesele

recurentei-revizuente. Iar în caz dacă întru executarea încheierii menționate vor fi

sechestrate și bunurile ce aparțin revizuentei, ultima este în drept să conteste acțiunile

executorului judecătoresc.

În acest context, instanța de recurs evidențiază că procedura de revizuire prevăzută

de art. art. 449-453 CPC servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției

care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6 paragraf 1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, fiind respectat principiul securității raporturilor juridice, care semnifică,

potrivit jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, între altele,

că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu urmează a fi rediscutată. Excepție de la acest

principiu poate fi doar cazul când reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor

fundamentale și obligatorii (speța de referință Brumărescu c. României, hotărârea Curții

Europene a Drepturilor Omului din 28 octombrie 1999).

Aceeași regulă a fost reiterată de Curtea de la Strasbourg în speța Roșca c.

Moldovei, hotărârea din 22 martie 2005, definitivă din 22 iunie 2006, unde s-a subliniat

expres că dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe de judecată independentă și

imparțială, garantat de art. 6 paragraf 1 din Convenție, urmează a fi interpretat prin

prisma Preambulului Convenției, care enunță preeminența principiului supremației

dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante. Unul dintre

elementele fundamentale a preeminenței este principiul stabilității raporturilor juridice,

care înseamnă că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată. Totodată,

principiul securității raporturilor juridice presupune respectul față de principiul lucrului

judecat, care constituie principiul executării hotărârilor definitive.

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata,

adică caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești, acest principiu cere ca nici o

parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar

cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența

instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile

judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu

trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu

privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest

principiu este justificată doar datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare.

În această ordine de idei, având în vedere normele legale naționale și

raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, instanța de recurs

reține că o eventuală admitere a cererii de revizuire depuse de revizuenta Burlacu Maria,

3

în lipsa unor temeiuri legale, ar însemna încălcarea principiului securității raporturilor

juridice și a drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil garantate de art. 6 paragraf

1 din CEDO.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea recurată

este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de către recurentă sunt neîntemeiate,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către Burlacu Maria și a menține

încheierea Curții de Apel Bălți din 01 noiembrie 2016.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de către Burlacu Maria.

Se menține încheierea Curții de Apel Bălți din 01 noiembrie 2016, în pricina

civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ciuperca Andrei împotriva lui Burlacu

Veaceslav cu privire la încasarea datoriei și cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

4

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2017-06-28
0,98
2r-430/17 — încasarea datoriei
prima instanţă: L. Daşchevici dosarul nr. 2r-430/17 instanţa de apel: I. Grosu, A. Corcenco, A. Ciobanu Î N C H E I E R E 28 iunie 2017 mun. Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în c
CSJ 2018-07-25
0,96
2r-653/18 — incasarea datoriei
Dosarul nr.2r-653/2018 Prima instanță: Judecătoria Ungheni (L.Daşchevici) Instanța de recurs: Curtea de Apel Bălţi (Iu.Grosu, A.Ciobanu, D.Stănilă) Instanța de revizuire: Curtea de Apel Bălţi (N.Chircu, E.Grumeza, S.Procopciuc) D E C I Z I
CSJ 2018-02-14
0,96
2r-125/18 — incasarea datoriei si dobinzii de intirziere.
Prima instanţă, Judecătoria Ungheni: L. Dașchevici Dosarul nr. 2r-125/18 Instanţa de apel, Curtea de Apel Bălți: Iu. Grosu, Ad. Ciobanu, D. Stănilă Î N C H E I E R E 14 februarie 2018 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios
CSJ 2018-10-10
0,95
2ds-44/18 — incasarea datoriei
Dosarul nr.2ds-44/2018 Prima instanță: Judecătoria Ungheni (L. Daşchevici) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălţi (Iu. Grosu, A. Ciobanu, D. Stănilă) Instanţa de recurs: Curtea Supremă de Justiţie (Iu. Sîrcu, G. Stratulat, I. Druţă) Instanț
CSJ 2018-10-17
0,95
2ds-48/18 — incasarea datoriei
sumă de 7900 euro şi compensarea cheltuielilor de judecată. Totodată, în scopul asigurării acțiunii, Andrei Ciuperca a solicitat aplicarea sechestrului pe bunurile imobile și mobile, care aparțin cu drept de proprietate lui Veaceslav Burlac
Sursă