2r-1090/16 — încasarea datoriei și cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea datoriei şi cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- temeiurile declarării revizuirii
2r-1090/16 — încasarea datoriei și cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Prima instanță, Judecătoria Ungheni: V. Stratulat dosarul nr. 2r-1090/16
Instanța de apel, Curtea de Apel Bălți:
Iu. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi
D E C I Z I E
21 decembrie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu
Judecătorii Iurie Bejenaru, Mariana Pitic
examinînd, fără înștiințarea participanților la proces, recursul declarat de către
Burlacu Maria,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ciuperca Andrei
împotriva lui Burlacu Veaceslav cu privire la încasarea datoriei și cheltuielilor de
judecată,
împotriva încheierii Curții de Apel Bălți din 01 noiembrie 2016, prin care a fost
respinsă cererea Mariei Burlacu de revizuire a deciziei Curții de Apel Bălți din 28 iunie
2016,
c o n s t a t ă
La 10 septembrie 2015, Ciuperca Andrei a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Burlacu Veaceslav cu privire la încasarea datoriei în sumă de 7900 euro și
a cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că la 12 iulie 2013 i-a împrumutat
pârâtului suma de 5000 Euro cu termenul de rambursare 11 iulie 2015, iar la 02
septembrie 2014, i-a împrumutat suma de 2900 lei cu termenul de rambursare 02
septembrie 2015, însă Burlacu Veaceslav nu și-a onorat obligațiile asumate și nu a
restituit împrumutul acordat.
În scopul asigurării acțiunii, Ciuperca Andrei a solicitat aplicarea sechestrului pe
bunurile imobile și mobile care aparțin cu drept de proprietate lui Burlacu Veaceslav, în
limita valorii acțiunii.
Prin încheierea Judecătoriei Ungheni din 11 septembrie 2015, a fost admisă
cererea de asigurare a acțiunii și aplicat sechestru asupra bunurilor imobile și imobile
care aparțin cu drept de proprietate lui Burlacu Veaceslav, în limita valorii acțiunii.
Prin decizia Curții de Apel Bălți din 28 iunie 2016, a fost respins recursul
declarat de către Burlacu Veaceslav și menținută încheierea Judecătoriei Ungheni din 11
septembrie 2015.
1
La 16 august 2016, Burlacu Maria a depus cerere de revizuire împotriva deciziei
Curții de Apel Bălți din 28 iunie 2016, solicitând admiterea cererii de revizuire în
temeiul art. 449 lit. c) CPC, casarea deciziei Curții de Apel Bălți din 28 iunie 2016 și
emiterea unei noi decizii de casare a încheierii Judecătoriei Ungheni din 11 septembrie
2015 în partea aplicării sechestrului pe bunurile mobile.
În motivarea cererii, Burlacu Maria a invocat că prin aplicarea sechestrului pe
bunurile mobile ce aparțin cu drept de proprietate lui Burlacu Veaceslav, i-au fost lezate
drepturile și interesele, fiind aplicat sechestru inclusiv și pe bunurile sale, adică bunurile
mobile dobândite împreună cu soțul Burlacu Veaceslav în timpul căsătoriei, dânsa
nefiind atrasă în procesul dat.
Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 01 noiembrie 2016, a fost respinsă
cererea Mariei Burlacu de revizuire a deciziei Curții de Apel Bălți din 28 iunie 2016.
La 11 noiembrie 2016, în termenul prevăzut de art. 425 CPC, Burlacu Maria a
declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Bălți din 01 noiembrie 2016,
solicitând casarea încheierii și restituirea pricinii spre rejudecare.
În susținerea recursului, recurenta a indicat că prin respingerea cererii de
revizuire i-au fost lezate drepturile și interesele, deoarece sechestru a fost aplicat
inclusiv și pe bunurile sale, adică bunurile mobile dobândite împreună cu soțul Burlacu
Veaceslav în timpul căsătoriei, dânsa nefiind atrasă în procesul dat.
La 12 decembrie 2016, în adresa intimaților Burlacu Veaceslav și Ciuperca
Andrei a fost expediată spre cunoștință copia recursului declarat de către Burlacu Maria
cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței la recurs.
Intimații nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referință
în termenul stabilit.
Prin prisma art. 426 alin. (3) CPC, recursul se examinează fără înștiințarea
participanților la proces.
Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii
recurate, din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce examinează
recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea.
În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de
revizuire, instanța poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind
inadmisibilă.
Potrivit art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de
persoanele menționate la art. 447, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile
consemnate la art. 449 și anexîndu-se probele ce le confirmă.
În conformitate cu art. 449 lit. c) CPC, revizuirea se declară în cazul în care
instanța a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în
proces.
Se reține că, atunci când se invocă temeiul prevăzut de art. 449 lit. c) CPC,
instanța de judecată urmează să constate dacă persoana care nu a fost implicată în
proces este subiect al raportului material litigios. În acest sens urmează a fi prezentate
probe pertinente și concludente, iar instanța urmează să constate dacă prin hotărârea
supusă revizuirii, persoanei implicate în proces, i-au fost încălcate aceste drepturi.
2
Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme
de Justiție consideră că Curtea de Apel Bălți corect a respins cererea de revizuire, or,
prin încheierea Judecătoriei Ungheni din 11 septembrie 2015, a fost aplicat sechestru
doar asupra bunurilor imobile și mobile ce aparțin cu drept de proprietate lui Burlacu
Veaceslav, nu și asupra bunurilor Mariei Burlacu.
Nu poate fi reținut argumentul recurentei Burlacu Maria precum că prin aplicarea
sechestrului pe bunurile mobile ale lui Burlacu Veaceslav i-a fost lezat dreptul de
proprietate asupra bunurilor mobile ce le deține cu drept de proprietate comună în
devălmășie cu soțul, deoarece prin încheierea Judecătoriei Ungheni din 11 septembrie
2015 a fost aplicat sechestru doar asupra cotei-părți ale lui Burlacu Veaceslav din
dreptul de proprietate asupra bunurilor, nefiind afectate drepturile și interesele
recurentei-revizuente. Iar în caz dacă întru executarea încheierii menționate vor fi
sechestrate și bunurile ce aparțin revizuentei, ultima este în drept să conteste acțiunile
executorului judecătoresc.
În acest context, instanța de recurs evidențiază că procedura de revizuire prevăzută
de art. art. 449-453 CPC servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției
care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6 paragraf 1 din
Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților
Fundamentale, fiind respectat principiul securității raporturilor juridice, care semnifică,
potrivit jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, între altele,
că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu urmează a fi rediscutată. Excepție de la acest
principiu poate fi doar cazul când reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor
fundamentale și obligatorii (speța de referință Brumărescu c. României, hotărârea Curții
Europene a Drepturilor Omului din 28 octombrie 1999).
Aceeași regulă a fost reiterată de Curtea de la Strasbourg în speța Roșca c.
Moldovei, hotărârea din 22 martie 2005, definitivă din 22 iunie 2006, unde s-a subliniat
expres că dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe de judecată independentă și
imparțială, garantat de art. 6 paragraf 1 din Convenție, urmează a fi interpretat prin
prisma Preambulului Convenției, care enunță preeminența principiului supremației
dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante. Unul dintre
elementele fundamentale a preeminenței este principiul stabilității raporturilor juridice,
care înseamnă că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată. Totodată,
principiul securității raporturilor juridice presupune respectul față de principiul lucrului
judecat, care constituie principiul executării hotărârilor definitive.
Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata,
adică caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești, acest principiu cere ca nici o
parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar
cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența
instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile
judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu
trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu
privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest
principiu este justificată doar datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare.
În această ordine de idei, având în vedere normele legale naționale și
raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, instanța de recurs
reține că o eventuală admitere a cererii de revizuire depuse de revizuenta Burlacu Maria,
3
în lipsa unor temeiuri legale, ar însemna încălcarea principiului securității raporturilor
juridice și a drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil garantate de art. 6 paragraf
1 din CEDO.
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea recurată
este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de către recurentă sunt neîntemeiate,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către Burlacu Maria și a menține
încheierea Curții de Apel Bălți din 01 noiembrie 2016.
În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție,
d e c i d e:
Se respinge recursul declarat de către Burlacu Maria.
Se menține încheierea Curții de Apel Bălți din 01 noiembrie 2016, în pricina
civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ciuperca Andrei împotriva lui Burlacu
Veaceslav cu privire la încasarea datoriei și cheltuielilor de judecată.
Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.
Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu
Judecătorii Iurie Bejenaru
Mariana Pitic
4