2ra-2156/16 — evacuarea din imobil

2ra-2156/16 — evacuarea din imobil (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 2ra-2156/16

Prima instanță: Judecătoria Ciocana mun. Chișinău (jud. A. Malîi)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Traciuc, M. Anton, I. Cotruță)

DECIZIE

14 decembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței Tatiana Vieru

Judecătorii: Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

Mariana Pitic

Oleg Sternioală

examinând recursul declarat de Croitor Stella împotriva deciziei din 26 noiembrie

2015 a Curții de Apel Chișinău,

adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Ministerul

Finanțelor al Republicii Moldova împotriva lui Iaroslav Croitor, intervenient accesoriu

Croitor Stella cu privire la evacuare, fără acordarea altui spațiu locativ,

c o n s t a t ă :

La 31 ianuarie 2013 Ministerul Finanțelor al RM a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Iaroslav Croitor cu privire la evacuare fără acordarea altui spațiu

locativ.

În motivarea acțiunii s-a invocat că, conform pct. 1 din procesul - verbal al ședinței

Colegiului Ministerului Finanțelor al RM nr. 15/4 din 28 iulie 1997 s-a decis

redistribuirea camerelor din căminul nr. 2 al Ministerului Finanțelor al RM, situat în

mun. Chișinău, str. P. Zadnipru, 4/3, pentru colaboratorii ministerului, organelor din

subordine și CA „Asito” SA.

Susține că, prin procesul - verbal menționat a fost decisă redistribuirea unor

camere în vederea asigurării cu spațiul locativ a salariaților CA „Asito” SA, inclusiv a

camerei nr. 805.

Afirmă că, prin ordinul de repartiție nr. 630 din 26 ianuarie 1998 pârâtului i-a fost

repartizată pentru locuit camera nr. 805 din căminul nr. 2 ce aparține Ministerului

Finanțelor al RM, situat în mun. Chișinău, str. Petru Zadnipru, 4/3.

Indică că, din conținutul ordinului de repartiție rezultă că pârâtul a avut, la

momentul eliberării ordinului menționat calitate de salariat al CA „Asito” SA.

Menționează că, conform procesului - verbal nr. 3/4 din 23 martie 2010, Colegiul

Ministerului Finanțelor al RM a decis excluderea din pct. l (care prevede distribuirea

camerelor din cămin) al procesului - verbal nr. 15/4 din 28 iulie 1997 a sintagmei

1

„Companiei pe acțiuni de asigurare „Asito” camerele 208, 209, 211, 304, 310, 702,

705, 709. 711, 712, 805, 809”.

Afirmă că, în urma adoptării deciziei Colegiului Ministerului Finanțelor al RM de

a exclude dreptul salariaților CA „Asito” SA de a locui în căminul nr. 2 cu scopul de a

asigura cu spațiul locativ angajații săi, Ministerul Finanțelor al RM a remis în adresa

pârâtului scrisoarea nr. 19-09/975 din 13 iunie 2011 privind preavizarea despre faptul

rezilierii raporturilor de locațiune în privința camerei nr. 805 după expirarea termenului

de 3 luni din momentul recepționării acestei scrisori, care a fost recepționată de către

Iaroslav Croitor la 14 iunie 2011, însă careva măsuri nu au fost întreprinse de către

ultimul.

Solicită admiterea acțiunii, evacuarea lui Iaroslav Croitor împreună cu membrii

familiei sale din camera nr. 805 a căminului nr. 2 al Ministerului Finanțelor al RM,

situat în mun. Chișinău, str. Petru Zadnipru, 4/3, fără acordarea altui spațiu locativ.

Prin hotărârea din 04 octombrie 2013 a Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău a fost

respinsă acțiunea integral.

Prin decizia din 19 februarie 2014 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul

declarat de Ministerul Finanțelor al RM, casată integral hotărârea primei instanțe și

emisă o nouă hotărâre de admitere a acțiunii; s-a evacuat Iaroslav Croitor împreună cu

membrii familiei din camera nr. 805 a căminului nr. 2 al Ministerului Finanțelor al RM,

situat în mun. Chișinău, str. Petru Zadnipru, 4/3, fără acordarea altui spațiu locativ.

Prin încheierea din 08 mai 2014 a Curții Supreme de Justiție s-a considerat

inadmisibil recursul declarat de Iaroslav Croitor.

Prin încheierea din 06 august 2014 a Curții Supreme de Justiție s-a admis cererea

de revizuire depusă de Stella Croitor, s-a casat încheierea din 08 mai 2014 a Curții

Supreme de Justiție, decizia din 19 februarie 2014 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 04 octombrie 2013 a Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău, cu restituirea

pricinii la rejudecare la Judecătoria Ciocana mun. Chișinău, de un alt complet de

judecată.

Prin încheierea protocolară din 20 noiembrie 2014 a Judecătoriei Ciocana mun.

Chișinău s-a atras în calitate de intervenient accesoriu Croitor Stella.

Prin hotărârea din 02 aprilie 2015 a Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău s-a

respins acțiunea ca neîntemeiată.

Prin decizia din 26 noiembrie 2015 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

declarat de Ministerul Finanțelor al RM, s-a casat hotărârea primei instanțe și s-a emis

o nouă hotărâre de admitere a acțiunii, s-a evacuat Iaroslav Croitor împreună cu

membrii familiei din camera nr. 805 a căminului nr. 2 al Ministerului Finanțelor al RM,

situat în mun. Chișinău, str. Petru Zadnipru, 4/3, fără acordarea altui spațiu locativ.

Prin încheierea din 18 mai 2016 a Curții Supreme de Justiție s-a considerat

inadmisibil recursul declarat de Iaroslav Croitor.

La data de 19 iulie 2016 Croitor Stella a declarat recurs împotriva deciziei din 26

noiembrie 2015 a Curții de Apel Chișinău solicitând casarea acesteia cu menținerea

hotărârii din 02 aprilie 2015 a Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău.

În motivarea recursului s-a invocat că, decizia contestată este neîntemeiată și

pasibilă de a fi casată, deoarece instanța de apel eronat a aplicat normele de drept

material și anume nu a aplicat legea care trebuia a fi aplicată. Mai mult, pricina a fost

2

judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și

ora ședinței de judecată.

Menționează recurenta că, instanța de apel eronat a aplicat legea și anume a

prevederile art. 905 alin. (1) Cod civil, conform cărora rezilierea contractului de

locațiune încheiat fără termen poate avea loc la cererea oricărei din părți cu un preaviz

de 3 luni pentru imobile și o lună pentru bunurile mobile, dacă în contract nu este

prevăzut altfel, deoarece în speță sunt stabilite raporturi juridice locative reglementate

și de Codul cu privire la locațiune, adoptat la 03.06.1983.

Declară recurenta că, prevederile art. 113 alin. (2) în coroborare cu prevederile

art. 110 din Codul cu privire la locațiune enumeră motivele și persoanele care pot fi

evacuate din cămine fără acordarea altui spațiu locativ, precum și persoanele care pot

fi evacuate numai în condițiile acordării unei alte încăperi de locuit, în acestea din urmă

se regăsesc și persoanele concediate în legătură cu reducerea numărului de lucrători.

Respectiv, soțul acesteia putea fi evacuat doar cu acordarea altui spațiu locativ. Mai

mult, conform pct. 5 din contractul de locațiune din 28.01.1998, părțile au prevăzut

obligația lui Croitor Iaroslav de a elibera locuința în termen de o lună din momentul

emiterii ordinului de concediere a sa, doar în cazul eliberării din propria inițiativă, fără

motive întemeiate.

Precizează recurenta că, nu a participat la examinarea pricinii în instanța de apel,

nefiind citată legal și necunoscând data, ora și locul ședinței de judecată, Deci, prin

neparticiparea acesteia la examinarea pricinii i s-a încălcat accesul liber la justiție, drept

fundamental al persoanei prevăzut de art. 6 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor

Omului și Libertăților Fundamentale.

Conform art. 434 Cod de procedură civilă, recursul împotriva deciziei se depune

în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale.

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 26 noiembrie 2016. Conform

materialelor pricinii, decizia instanței de apel a fost expediată participanților la proces

conform scrisorii de însoțire nedatată, însă date despre recepționarea acesteia lipsesc.

Recursul declarat la data de 19 iulie 2016 se consideră a fi declarat în termen.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul este

considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs

și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a

administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, prezentele recursuri se

examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului prin prisma argumentelor invocate în recurs și a

materialelor din dosar, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care urmează a fi admis cu

casarea parțială a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu emiterea

unei noi hotărâri de respingere a acțiunii în partea evacuării membrilor familiei lui

Croitor Iaroslav din odaia nr. 805 a căminului nr. 2 al Ministerului Finanțelor al RM,

situat în mun. Chișinău, str. Petru Zadnipru, 4/3, din următoarele considerente.

3

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanța, după ce judecă recursul,

este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia instanței de apel

și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre.

Instanța de recurs reține că instanțele inferioare au examinat prezenta cauză prin

prisma art. art. 110-113 Codul cu privire la locuințe și nu au apreciat corespunzător

circumstanțele pricinii și anume care confirmă existența temeiurilor de evacuare a

Stellei Croitor din imobilul litigios.

La capitolul dat, Colegiul menționează că, reclamantul Ministerul Finanțelor a

înaintat pretenții împotriva lui Croitor Iaroslav solicitând evacuarea acestuia, împreună

cu membrii familiei sale din odaia nr. 805 a căminului nr. 2 al Ministerului Finanțelor

al RM, situat în mun. Chișinău, str. Petru Zadnipru, 4/3, fără acordarea altui spațiu

locativ.

În calitate de pârât, în acțiunea înaintată, a fost indicat doar Croitor Iaroslav.

Dar, cerințele au fost îndreptate și împotriva membrilor familiei pârâtului, fără

însă a se indica expres cine sunt persoanele, în afară de pârâtul Croitor Iaroslav, a căror

evacuare se solicită.

Respectiv, în speță, calitatea de pârât a deținut-o doar Croitor Iaroslav.

Totodată, Colegiul reține că, datorită remiterii cauzei de către Curtea Supremă de

Justiție la rejudecare în prima instanță, prin încheierea protocolară din 20 noiembrie

2014 a Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău s-a atras în calitate de intervenient

accesoriu Croitor Stella, soția lui Croitor Iaroslav.

Din materialele cauzei rezultă că familia lui Croitor Iaroslav este compusă din:

Croitor Iaroslav, Croitor Stella – soția, Croitor Miroslav – fiul, a.n. 15 noiembrie 2009,

Croitor Ilaria – fiica, a.n. 20 martie 2015. (f.d. 93, 94, 167)

Pe parcursul judecării cauzei, reclamantul nu și-a modificat acțiunea și Croitor

Stella, după cum a obținut calitatea procesuală de intervenient accesoriu prin încheierea

din 20 noiembrie 2014 a Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău, a păstrat această calitate

până în prezent.

Alți membri majori ai familiei lui Croitor Iaroslav de către instanța de judecată nu

au fost identificați și în proces nu au fost atrași.

Colegiul menționează că, intervenientul accesoriu este participantul la proces care

intervine sau se atrage într-un proces civil de partea reclamantului sau pârâtului pentru

a-și apăra interesele, fără a avea pretenții proprii asupra obiectului litigiului. Prin

intermediul instituției intervenției accesorii se asigură realizarea dreptului la apărare

judiciară a terțelor persoane, ale căror interese ar putea fi afectate prin hotărârea

pronunțată. Participând la procesul civil de partea reclamantului sau pârâtului,

intervenientul accesoriu contribuie la apărarea drepturilor părții respective în proces.

Din cele menționate se distinge că, intervenientul accesoriu este un participant la

proces și nu parte în proces și respectiv face parte din categoria participanților la proces

și nu a părților.

Această concluzie rezultă și din prevederile art. art. 55, 59 CPC, care expres

enumeră atât participanții, cât și părțile în proces.

Nu doar denumirea intervenientului accesoriu distinge această categorie de

persoane, dar există și alte câteva particularități care delimitează intervenienții

accesorii de ceilalți participanți la proces, în special de coreclamanți și copârâți.

4

Astfel, specific calității procesuale de intervenient sunt următoarele caracteristici:

intervenientul accesoriu nu înaintează pretenții proprii asupra obiectului litigiului,

intervenientul accesoriu participă în proces de partea reclamantului sau pârâtului,

intervenienții accesorii nu sunt autorități publice care depun concluzii în proces (art.74

CPC) și persoane responsabile de executarea hotărârii.

Cea mai importantă particularitate ce caracterizează intervenientul accesoriu este

că intervenientul accesoriu nu este subiect prezumat al raportului material juridic

litigios.

În conformitate cu art. 59 CPC, parte în proces (reclamant sau pârât) poate fi orice

persoană fizică sau juridică prezumată, la momentul intentării procesului, ca subiect al

raportului material litigios.

În această ordine de idei, Colegiul reține că intervenienții accesorii nu sunt

subiecți prezumați al raportului material litigios, ceea ce presupune lipsa drepturilor și

obligațiilor reciproce prezumate între reclamant și intervenientul accesoriu de partea

pârâtului.

În conformitate cu art.67 CPC, persoana interesată într-un proces pornit între alte

persoane poate interveni în el alături de reclamant sau de pârât până la închiderea

dezbaterilor judiciare în prima instanță dacă hotărârea pronunțată ar putea să

influențeze drepturile sau obligațiile lui față de una din părți.

Rezumând cele menționate, Colegiul relevă că, intervenientul accesoriu de partea

pârâtului nu este parte în proces, ci participant; nu este prezumat a fi subiect al

raportului material litigios, ci este interesat într-un proces deja pornit; nu are drepturi

și obligații reciproce prezumate cu reclamantul.

Tot aici, Colegiul indică că, un proces civil poate fi pornit, în procedură

contencioasă, în baza unei acțiuni introduse în instanța judecată.

Orice acțiune civilă constă din trei elemente: obiect, temei și părți.

Părțile sunt elementul care personalizează acțiunile civile și care permite

identificarea acestora, temeiul acțiunii îl constituie circumstanțele de fapt și de drept

invocate de către reclamant pentru justificarea propriei pretenții, iar obiectul acțiunii îl

constituie limitele judecății și îl formează pretenția formulată de către reclamant

împotriva pârâtului, adresată instanței de judecată în scopul apărării propriilor drepturi.

Din cele indicate supra rezultă că, un proces civil, în procedură contencioasă,

poate fi pornit prin înaintarea unei acțiuni în instanța de judecată, de către reclamant,

indicându-se temeiul acțiunii și pretenția înaintată față de pârât.

Este important de menționat că există câteva tipuri de acțiuni, care se diferențiază

prin scopul juridic urmărit de către reclamant și efectele juridice care decurg din

hotărârea judecătorească și anume: acțiuni în constatare – prin care reclamantul solicită

instanței să constate un drept al său ori inexistența dreptului pârâtului; acțiuni în

constituire de drepturi – sting raporturi ori situații juridice preexistente și le înlocuiesc;

acțiuni în realizarea dreptului – prin intermediul cărora reclamantul care se pretinde

titularul unui drept subiectiv, solicită instanței să-l oblige pe pârât la respectarea

dreptului.

În speță, suntem în prezența unei acțiuni în realizarea dreptului, deoarece

reclamantul a solicitat evacuarea pârâtului, indicând că dispune de dreptul de posesie

asupra spațiului locativ, a pretins ca restabilirea dreptului să se facă prin restituirea

bunului și solicitarea adresată instanței consta în forțarea pârâtului la anumite acțiuni.

5

În contextul dat, se constată că la examinarea prezentei pricini obiectul a fost

evacuarea din imobil a lui Croitor Iaroslav cu membrii familiei și fără acordarea

spațiului locativ, iar ca părți în proces a fost indicat reclamantul – Ministerul Finanțelor

și pârâtul – Croitor Iaroslav, iar Croitor Stella unicul membru major al familiei lui

Croitor Iaroslav a fost atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu.

Coroborând cele expuse supra, Colegiul decelează că, fiind dedus judecății în

felul în care s-a redat, litigiul urma să fie judecat de către instanța de judecată cu

adoptarea unei hotărâri judecătorești prin care, instanța să se pronunțe asupra efectelor

juridice în privința lui Croitor Iaroslav ca fiind pârât și omițând a pune pe seama Stellei

Croitor membrul familiei lui Croitor Iaroslav obligații improprii calității procesuale pe

care a deținut-o.

Dar, instanțele judecătorești s-au pronunțat și asupra drepturilor Stellei Croitor,

care în cauza respectivă a fost atrasă doar ca intervenient accesoriu.

În aceste ordine de idei, Colegiul relevă că, pretențiile se înaintează împotriva

pârâtului, însă, deoarece Stella Croitor are calitate de intervenient accesoriu, instanța

de judecată nu este în drept de a dispune evacuarea acesteia din odaia nr. 805 a

căminului nr. 2 al Ministerului Finanțelor al RM, situat în mun. Chișinău, str. Petru

Zadnipru, 4/3, fără acordarea altui spațiu locativ, în condițiile când nu au fost înaintate

pretenții de către reclamant împotriva Stellei Croitor.

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție, analizând sub toate aspectele speța, constată că Croitor Stella nu

este parte a raportului material litigios, în contextul pretențiilor înaintate, deoarece în

speță Croitor Stella are calitate de intervenient accesoriu, respectiv cerința

reclamantului privind evacuarea acesteia din imobilul litigios urmează a fi respinsă ca

neîntemeiată.

În astfel de circumstanțe, instanța de apel nu era în drept de a dispune admiterea

acțiunii în partea evacuării Stellei Croitor, care are calitate de intervenient accesoriu.

Or, prin această ipoteză instanța de judecată a depășit limitele acțiunii înaintate.

Tot aici, Colegiul remarcă că instanța de fond a respins cerința Ministerului

Finanțelor privind evacuarea membrilor familiei lui Croitor Iaroslav pe motivul că

acțiunea este neîntemeiată, dar cerința dată urma a fi respinsă pe faptul că membrii

familiei lui Croitor Iaroslav nu au fost atrași în proces în calitate de pârâți.

Prin urmare, Colegiul reține că hotărârea instanței de judecată urmează să fie

motivată și să conțină aprecierea de fapt și de drept, iar soluția să corespundă

circumstanțelor cauzei, ceea ce instanța de apel nu a făcut, astfel încălcându-se dreptul

participanților implicați în proces.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului în care Curtea

condamnă Statele pentru încălcarea art. 6 din Convenție, nemotivarea hotărârilor de

către instanțele de judecată aduce atingere echității procesului (Tejedor Garcia vs

Spania, hotărârea din 16 decembrie 1997, §31; Vasilescu vs România hotărârea din

08 iunie 2006).

Din interpretarea art. 6§1 al CtEDO, pronunțarea de către instanțele judecătorești

a unor hotărâri motivate constituie una dintre garanțiile dreptului fundamental la un

proces echitabil și acesta presupune obligațiunea instanței judecătorești de a se expune

în hotărârile contestate asupra tuturor cerințelor acțiunii, precum și argumentelor

invocate de către părți întru, respectiv, admiterea sau respingerea acestora.

6

Astfel, prin prisma egalității armelor statuat de art. 6 al Convenției pentru apărarea

drepturilor omului și a libertăților fundamentale, un element al principiului echității

este contradictorialitatea între părțile în proces, care impune ca fiecare parte să prezinte

probe care le consideră temei al pretențiilor sale.

Aici, instanța de recurs indică că instanța de apel incorect a admis cererea în partea

evacuării Stellei Croitor ca fiind membru familiei lui Croitor Iaroslav.

În vederea eliminării încălcărilor date, Colegiul constată despre necesitatea

corectării omisiunii date prin casarea parțială a hotărârilor instanțelor inferioare în

partea dispunerii evacuării membrilor familiei lui Croitor Iaroslav din imobilul litigios

din considerentele indicate supra.

În conformitate cu art. art. 445 alin.(1) lit. b), 445, alin.(3) Cod de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție,

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de către Croitor Stella.

Se casează decizia din 26 noiembrie 2015 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea

din 02 aprilie 2015 a Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău în partea admiterii acțiuni

înaintate de Ministerul Finanțelor privind evacuarea membrilor familiei lui Croitor

Iaroslav din odaia nr. 805 a căminului nr. 2 al Ministerului Finanțelor al RM, situat în

mun. Chișinău, str. Petru Zadnipru, 4/3, fără acordarea altui spațiu locativ și în această

parte se pronunță o nouă hotărâre prin care:

- se respinge cererea Ministerului Finanțelor privind evacuarea membrilor familiei

lui Croitor Iaroslav din odaia nr. 805 a căminului nr. 2 al Ministerului Finanțelor al

RM, situat în mun. Chișinău, str. Petru Zadnipru, 4/3.

În rest, decizia din 26 noiembrie 2015 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din

02 aprilie 2015 a Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău se mențin.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței Tatiana Vieru

Judecătorii: Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

Mariana Pitic

Oleg Sternioală

7