2ra-2651/16 — repararea prejudiciului material și moral

2ra-2651/16 — repararea prejudiciului material și moral (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

prima instanță: I. Dadu dosarul nr.2ra-2651/16

instanța de apel: N. Budai, N. Simciuc, V. Efros

D E C I Z I E

14 decembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul: Iulia Sîrcu

Judecătorii : Tamara Chișca-Doneva, Ion Druță,

Nicolae Craiu, Iurie Bejenaru

examinând recursul declarat de către Viorica Bagrin,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Vioricăi Bagrin

împotriva lui Dumitru Cîrjeleanu cu privire la repararea prejudiciului material și

moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 iunie 2016, prin care a fost

respins apelul declarat de către Viorica Bagrin și menținută hotărârea Judecătoriei

Hîncești din 15 martie 2016, prin care acțiunea a fost admisă parțial,

c o n s t a t ă:

La 25 septembrie 2015, Viorica Bagrin a depus o cerere de chemare în

judecată împotriva lui Dumitru Cîrjeleanu cu privire la repararea prejudiciului

material și moral.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, drept temei pentru depunerea

cererii de chemare în judecată au servit prevederile art. 45 Codul contravențional

ce statuează că, dacă prin contravenție a fost cauzat un prejudiciu, persoana

prejudiciată este în drept să-și valorifice pretențiile civile în procedură civilă.

Menționează că, la 03 iunie 2015 deplasându-se pe trotuarul de pe str. 31

August, or. Hâncești, ajungând în apropierea imobilului cu nr. 55, fiind însoțită de

copilul - fiica în vârstă de 4 ani, fără a admite acțiuni provocatoare, a fost mușcată

de un câine, proprietarul căruia este pârâtul. Nerespectarea regulilor de întreținere a

câinelui de către pârât a dus la faptul evadării din ogradă, astfel fiind agresată.

Explică că, în rezultatul agresivității câinelui, a suferit fizic și psihic.

Comunică că, fiica sa, fiind martor ocular al suferințelor ei, prin faptul că a

văzut mâna însângerată, la fel a fost traumată psihic.

Consideră că, acțiunile ilicite ale pârâtului se încadrează în prevederile art.

1411 Codul civil, coroborate cu prevederile art. 1398 Codul civil.

Menționează că, răspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale revine

întotdeauna, conform art. 1411 Codul civil, persoanei care are paza juridică a

animalului în momentul cauzării prejudiciului. Deci, rezultă că paza juridică se

1

prezumă că aparține proprietarului animalului care a cauzat prejudiciul, până la

proba contrară.

Comunică că, vinovăția pârâtului se demonstrează prin faptul întocmirii

procesului-verbal, în temeiul art. 158 alin. (1) Codul contravențional, prin care

ultimul a fost sancționat.

Argumentează că, conform pct. 9 lit. g) din Regulile de întreținere a câinilor

în localitățile Republicii Moldova, aprobat prin Ordinul nr. 426 din 27 octombrie

2000, emis de Ministerul Mediului și Amenajării Teritoriului - proprietarul este

obligat de a recupera daunele aduse de câinele propriu.

Susține că, răspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale este obiectivă,

fără vinovăție, fiind fundamentată pe obligația de garanție a așa zisului

„comportament” al animalului, care are ca suport riscul de activitate introdus în

societate prin aproprierea și folosirea de animale.

Cauzarea prejudiciului se demonstrează prin probele anexate la materialele

dosarului, înscrisurile ce confirmă efectuarea investigațiilor, cura de tratament,

inclusiv cicatricea de pe mină, înscrisurile din fișa de ambulatoriu, investigațiile și

tratamentul oferit copilului de către psiholog.

Totodată, consideră că nu este necesar de a fi demonstrat faptul că animalul

se află în paza juridică a unei alte persoane, dovada contrară poate și trebuie făcută

de către cel în sarcina căruia operează prezumția de pază juridică a animalului.

Menționează că, în cazul în care repararea prejudiciului se face prin

echivalent bănesc, despăgubirea trebuie stabilită nu prin apreciere, ci în raport cu

prejudiciul suferit de persoana vătămată. Cuantumul reparației prin echivalent

bănesc trebuie stabilit în raport cu valoarea daunei la data pronunțării hotărârii

judecătorești, deoarece numai astfel se asigură persoanei vătămate posibilitatea de

a-și restabili, la prețul zilei, situația patrimonială pe care o avea înainte de

prejudiciere.

Prin urmare, Viorica Bagrin solicită repararea prejudiciului material în sumă

de 1563, 06 lei și încasarea din contul pârâtului a sumei de 50000 lei cu titlu de

prejudiciu moral și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 3000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Hîncești din 15 martie 2016 acțiunea a fost

admisă parțial. A fost încasat din contul lui Dumitru Cîrjeleanu în beneficiul

Vioricăi Bagrin suma de 1263,05 lei cu titlu de prejudiciu material, iar în restul

sumei de 300 lei pretenția a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. A fost încasat din

contul lui Dumitru Cîrjeleanu în beneficiul Vioricăi Bagrin suma de 500 lei, cu

titlu de prejudiciu moral, iar în restul sumei de 45500 lei pretenția a fost respinsă

ca fiind neîntemeiată. A fost încasat din contul lui Dumitru Cîrjeleanu în beneficiul

Vioricăi Bagrin cheltuielile de asistență juridică în sumă de 1500 lei, iar în restul

sumei de 1500 lei cererea a fost respinsă, precum și a fost încasat în beneficiul

statului taxa de stat în sumă de 250 lei.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 23 martie 2016, avocatul

stagiar Stanislav Maican în interesele Vioricăi Bagrin a declarat apel, solicitând

admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de

admitere integrală a acțiunii.

2

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 30 iunie 2016 a fost respins apelul

declarat de către Viorica Bagrin prin intermediul avocatului Stanislav Maican și a

fost menținută hotărârea Judecătoriei Hîncești din 15 martie 2016.

La 08 septembrie 2016, Viorica Bagrin a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, cerînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a

acțiunii.

Recurenta, Viorica Bagrin, în motivarea recursului a indicat că instanța de

apel abuziv și arbitrar a interpretat normele legale în ceea ce privește admiterea

parțială a cerințelor privind repararea prejudiciul moral și diminuarea cheltuielilor

de asistență juridică.

La 14 noiembrie 2016, Dumitru Cîrjeleanu a depus referință solicitând

declararea recursului ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art.434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei redactate.

Din actele pricinii nu rezultă data recepționării de către părți a deciziei

motivate a Curții de Apel Chișinău din 30 iunie 2016, și prin urmare instanța de

recurs consideră recursul declarat de către Viorica Bagrin la 08 septembrie 2016

depus în termenul prevăzut de lege.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul

recursului.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Codul de procedură civilă, judecând

recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele

invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii

atacate, fără a administra noi dovezi.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care

urmează a fi admis cu casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe

în partea admiterii parțiale a pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral

cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri, de admitere parțială a pretenției cu

privire la repararea prejudiciului moral, în rest decizia instanței de apel și hotărârea

primei instanțe de menținut din următoarele considerente.

În conformitate cu art.445 alin.(1) lit.b) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre.

După cum rezultă din materialul probator al cauzei, la data de 03 iunie 2015

Viorica Bagrin și fiica sa în vârstă de 4 ani, deplasându-se pe trotuarul de pe str. 31

August, or. Hâncești, ajungând în apropierea imobilului cu nr. 55, recurenta a fost

atacată și mușcată de cânele, care aparține lui Dumitru Cîrjeleanu.

Drept urmare, Viorica Bagrin s-a tratat ambulatoriu suportând prejudiciu

material pentru procurarea medicamentelor în tratarea rănilor, solicitând repararea

prejudiciului material și moral suportat în urma leziunilor corporale cauzate la data

de 03 iunie 2015 de câinele lui Dumitru Cîrjeleanu.

S-a mai stabilit că, în baza procesului verbal cu privire la contravenție

administrativă și deciziei de sancționare a intimatului Dumitru Cîrjeleanu, din 08

3

iunie 2015, acesta a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute

la art. 158 alin. (1) Cod contravențional, încălcarea regulilor de întreținere a

câinilor, pisicilor și a altor animale aprobate din Decizia administrației publice

locale.

Prin hotărârea Judecătoriei Hîncești din 06 iunie 2015, instanța de judecată,

examinând materialele procedurii contravenționale prezentate, cum sunt procesul

verbal cu privire la contravenție din 08 iunie2015; actul de control nr.0048164 din

08 iunie 2015; plângerea cet. Bagrin Viorica, procesul-verbal de audiere a victimei

din 08 iunie 2015; declarațiile contravenientului Cîrjeleanu Dumitru - prin care

ultimul recunoaște contravenția imputată; decizia Consiliului Orășenesc Hîncești

nr.22/01 din 28 februarie 2012 cu privire la încălcarea regulilor de întreținere a

cânilor, pisicilor și altor animale, audiind opinia agentului constatator și

declarațiile contravenientului și anume recunoașterea vinei, raportând datele

stabilite în cadrul cercetării judecătorești la normele de drept aplicabile cazului, a

ajuns la concluzia, că Dumitru Cîrjeleanu este vinovat de comiterea contravenției

prevăzute în art. 158 alin. (1) Codul contravențional.

Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, prima instanță a ajuns la

concluzia temeiniciei parțiale a acțiunii, dispunând încasarea din contul lui

Dumitru Cîrjeleanu în beneficiul Vioricăi Bagrin a prejudiciului material în sumă

de 1263,05 lei și prejudiciul moral în sumă de 500 lei, precum și cheltuielile de

asistență juridică în mărime de 1500 lei, soluție care a fost menținută și de instanța

de apel.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu

legislația în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, consideră că atât

instanța de apel cât și prima instanță au aplicat eronat normele de drept material în

partea admiterii parțiale a pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral, în

rest hotărârile instanțelor le consideră întemeiate.

Instanța de recurs constată că instanțele ierarhic inferioare corect au stabilit

că în urma mușcăturilor câinelui lui Dumitru Cîrjeleanu, Viorica Bagrin a avut

necesitate de îngrijire medicală și a urmat tratament medicamentos, și prin urmare

corect instanțele au ajuns la concluzia încasării din contul lui Dumitru Cîrjeleanu

în beneficiul Vioricăi Bagrin a sumei de 1263,05 lei, cu titlul de prejudiciul

material, ce constituie cheltuielile suportate pentru procurarea medicamentelor și

care se confirmă prin bonurile de plată anexate la materialele cauzei (f.d. 18),

precum și cheltuielile de asistență juridică de 1500 lei, care sunt necesare, reale și

rezonabile și care corespund gradului de complexitate a cauzei.

Însă, în ceea ce ține de cuantumul prejudiciului moral cauzat reclamantei,

instanța de recurs consideră că suma de 500 lei nu corespunde suferințelor fizice și

psihice suportate de Viorica Bagrin, deoarece aceasta a fost atacată și mușcată de

câinele intimatului în prezența fiicei sale cu vârsta de 4 ani.

În susținerea concluziei date, instanța de recurs reține dispozițiile art. 1411

alin. (1) Codul civil, care statuează că, proprietarul unui animal sau persoana care

se servește de animal în timpul serviciului răspunde de prejudiciul cauzat de acesta,

fie că se afla în paza sa, fie că a scăpat de sub pază. Obligația reparației nu apare

dacă prejudiciul a fost cauzat de un animal domestic predestinat activității

4

profesionale, de întreprinzător sau obținerii de mijloace pentru întreținerea

proprietarului, iar proprietarul animalului a asigurat grija cuvenită pentru

supravegherea animalului, sau dacă dauna s-a produs chiar și în cazul manifestării

unei asemenea griji.

Conform art. 1422 alin. (1) și (2) Codul civil, în cazul în care persoanei i s-a

cauzat un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la

drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de

legislație, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la

reparația prejudiciului prin echivalent bănesc. Prejudiciul moral se repară

indiferent de existența și întinderea prejudiciului patrimonial.

Iar, reieșind din prevederile art. 1423 alin. (1) Codul civil, mărimea

compensației pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de judecată în

funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei

vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o

condiție a răspunderii, și de măsura în care această compensare poate aduce

satisfacție persoanei vătămate. Caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau

fizice le apreciază instanța de judecată, luând în considerare circumstanțele în care

a fost cauzat prejudiciul, precum și statutul social al persoanei vătămate.

Totodată, reieșind din specificul acțiunii, caracterul și gradul suferințelor

psihice cauzate recurentei în rezultatul incidentului, ce a avut loc la data de 03

iunie 2015, instanțele judecătorești greșit au determinat cuantumul compensației

pentru prejudiciul moral cauzat Vioricăi Bagrin în sumă de 500 lei, prejudiciu care

nu corespunde suferințelor pe care le-a suportat dânsa cât și fiica acesteia cu vârsta

de 4 ani, astfel argumentele recurentei în acest sens fiind întemeiate parțial.

Or, unul din criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului moral

este criteriul echității, care exprimă că indemnizația trebuie să prezinte o justă și

integrală despăgubire, iar la determinarea mărimii compensației pentru prejudiciul

moral urmează să fie luat în considerație atât aprecierea subiectivă privind

gravitatea cauzării suferințelor psihice sau fizice persoanei cât și datele obiective

care certifică acest fapt.

Prin urmare, având în vedere principiile compensării echitabile și rezonabile

a prejudiciului moral, suferințele morale și psihice cauzate prin durerea survenită

în urma mușcăturilor câinelui și tratamentului medical suportat, starea de stres și

frustrare cauzată recurentei ca urmare a imposibilității de a avea un regim de viață

normal, nu mai mult de 21 zile, instanța de recurs consideră că cuantumul

prejudiciului moral în mărime de 5 000 lei sumă, în opinia Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, este

considerată ca o compensare ce ar aduce satisfacție echitabilă persoanei vătămate,

la caz a Vioricăi Bagrin, cu atât mai mult că a fost atacată de cânele intimatului în

prezența fiicei cu vârsta numai 4 ani.

Prin urmare, instanța de recurs consideră necesar de a încasa din contul

intimatului Dumitru Cîrjeleanu în beneficiul recurentei Viorica Bagrin a sumei de

5000 lei, cu titlu de prejudiciu moral.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că,

circumstanțele pricinii au fost constatate de către instanțele de judecată ierarhic

inferioare, nefiind necesară verificarea suplimentară a cărora dovezi, Colegiul

5

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de admite recursul declarat de către Viorica Bagrin, a casa

decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe în partea încasării sumei de

500 lei în vederea reparării prejudiciului moral și de a emite în această parte o nouă

hotărâre de admitere parțială a pretenției date cu încasarea de la Dumitru

Cîrjeleanu în beneficiul Vioricăi Bagrin a prejudiciului moral în mărime de 5000

lei. În rest, decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe de menținut.

În conformitate cu art.art. 444, 445 alin. (1) lit. b), art. 445 alin. (3) CPC,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție,

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de către Viorica Bagrin.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 30 iunie 2016 și hotărârea

Judecătoriei Hîncești din 15 martie 2016, în pricina civilă la cererea de chemare în

judecată a Vioricăi Bagrin împotriva lui Dumitru Cîrjeleanu cu privire la repararea

prejudiciului material și moral în partea admiterii parțiale a pretenției cu privire la

repararea prejudiciului moral cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri prin

care:

Se încasează de la Dumitru Cîrjeleanu în beneficiul Vioricăi Bagrin în

vederea reparării prejudiciului moral suma de 5000 (cinci mii) lei.

În rest, decizia Curții de Apel Chișinău din 30 iunie 2016 și hotărârea

Judecătoriei Hîncești din 15 martie 2016 se mențin.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței, judecătorul: Iulia Sîrcu

Judecătorii: Tamara Chișca-Doneva

Nicolae Craiu

Ion Druță

Iurie Bejenaru

6