3ra-1826/16 — obligarea examinării contestației în fond

3ra-1826/16 — obligarea examinării contestației în fond (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

prima instanță: V. Negru dosarul nr. 3ra-1826/16

D E C I Z I E

08 decembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Ion Druță

Nicolae Craiu

Tamara Chișca-Doneva

examinând recursul declarat de către Litvinenco Sergiu, reprezentant cu drept

de vot consultativ în Comisia Electorală Centrală al concurentului electoral Maia

Sandu,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Litvinenco Sergiu

reprezentant cu drept de vot consultativ în Comisia Electorală Centrală al

concurentului electoral Maia Sandu împotriva Comisiei Electorale Centrale cu

privire la constatarea ilegalității refuzului de a examina contestația și obligarea

examinării contestației,

împotriva hotărîrii Curții de Apel Chișinău din 03 decembrie 2016 prin care

acțiunea a fost respinsă,

c o n s t a t ă:

La 21 noiembrie 2016, ora 15:50, Litvinenco Sergiu reprezentant cu drept de

vot consultativ în Comisia Electorală Centrală al concurentului electoral Maia Sandu

a depus cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei Electorale Centrale cu

privire la constatarea ilegalității refuzului de a examina contestația și obligarea

examinării contestației.

În motivarea cererii a invocat că la data de 16 noiembrie 2016 a depus o

contestație la Comisia Electorală Centrală, înregistrată cu nr. CEC 10/51, în care a

înserat mai multe încălcări ale Codului electoral.

Iar la data de 18 noiembrie 2016 Comisia Electorală Centrală, sub semnătura

Președintelui acesteia, a restituit contestația nr. CEC 10/51 din motivul că nu este

specificat ce acțiuni și/sau inacțiuni ale concurentului electoral și/sau ale organului

electoral se contestă.

Indică reclamantul că prin răspunsul oferit, Comisia Electorală Centrală, fără

a intra în fondul celor învederate în contestație, a decis să nu examineze contestația

dintr-un motiv pur formal și iluzoriu și anume neindicarea în titlul contestației cine

este subiectul faptelor enunțate.

Consideră că răspunsul Comisiei Electorale Centrale este unul ilegal, iar în

acest sens menționează că în contestația depusă la Comisia Electorală Centrală, a

reclamat mai multe acțiuni de încălcare a Codului electoral, care au fost

săvîrșite/admise fie de concurentul electoral Igor Dodon, fie de alți subiecți prevăzuți

în textul art.65 alin.(1) din Codul electoral.

Spre exemplu, în cazul suprimării dreptului de vot al cetățenilor țării

domiciliați peste hotare, ceea ce reprezintă o încălcare a art. 38 din Constituție și art.2

alin. (3) din Codul electoral, este vorba de un șir de instituții ce și-au îndeplinit

necorespunzător sarcinile și atribuțiile inclusiv: birourile electorale, Consiliul

electoral de circumscripție Chișinău, CEC, MAEIE, Guvernul.

Susține că potrivit art. 1 din Codul electoral, Comisia Electorală Centrală, este

organ de stat independent înființat pentru realizarea politicii electorale în scopul unei

bune desfășurări a alegerilor.

Astfel, în măsura în care se reclamă încălcarea prevederilor Codului electoral,

anume Comisia Electorală Centrală este îndreptățită să dea aprecieri acestor încălcări,

or, în cazul în care, per a contrario, încălcările Codului electoral nu se examinează și

nu se soluționează, nu se poate, de principiu, vorbi de o bună desfășurare a alegerilor

-competența Comisiei Electorale Centrale prin prisma art. 1 din Codul electoral.

Relatează reclamantul că acțiunile/inacțiunile de încălcare a Codului Electoral

se circumscriu atît sensului literar al noțiunii de „fraudă”, înșelăciune, act de reaua-

credință săvârșit de cineva, de obicei pentru a realiza un profit material de pe urma

drepturilor altuia cît și semnificației noțiunii de „fraudă electorală” unanim

recunoscute orice acțiune ilegală care are loc înaintea, în timpul sau după încheierea

votării ori în timpul numărării voturilor și încheierii proceselor-verbale și care are ca

rezultat denaturarea voinței alegătorilor și crearea de avantaje concretizate prin

mandate în plus pentru un competitor electoral.

Prin urmare, este de părerea că analizarea fraudelor electorale, chiar dacă

acestea ar fi presupuse, reieșind din prevederile art.22 alin.(1) lit. q) din Codul

Electoral, reprezintă apanajul exclusiv al Comisiei Electorale Centrale.

În drept își întemeiază cerințele în baza art. art. 15 alin. (1), art. 66-68 din

Codul electoral, art. 1, art. 2, art. 8 alin. (4), art. 19, art. 25 alin. (1) lit. b), art. 26 alin.

(1) lit. a) și lit. c) din Legea contenciosului administrativ.

Solicită constatarea ilegalității refuzului Comisiei Electorale Centrale de a

examina contestația nr. CEC 10/51 din 16 noiembrie 2016, și obligarea Comisiei

Electorale Centrale de a examina contestația respectivă.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 24 noiembrie 2016, acțiunea a fost

scoasă de pe rol.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 02 decembrie 2016, a fost admis

recursul declarat de Serghei Litvinenco, reprezentantul cu drept de vot consultativ în

Comisia Electorală Centrală al concurentului electoral Maia Sandu, casată încheierea

Curții de Apel Chișinău din 24 noiembrie 2016 și restituită pricina pentru examinare

la Curtea de Apel Chișinău.

Prin hotărîrea Curții de Apel Chișinău din 03 decembrie 2016, acțiunea a fost

respinsă ca neîntemeiată.

La 06 decembrie 2016, ora 16:54 Litvinenco Sergiu, reprezentat cu drept de

vot consultativ în Comisia Electorală Centrală al concurentului electoral Maia Sandu

a declarat recurs împotriva hotărîrii primei instanțe, solicitînd admiterea recursului,

casarea hotărîrii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărî cu privire la constatarea

ilegalității refuzului Comisiei Electorale Centrale de a examina contestația nr. CEC

10/51 din 16 noiembrie 2016 și obligarea Comisiei Electorale Centrale de a examina

contestația respectivă.

În motivarea recursului a invocat că hotărîrea primei instanțe este ilegală și a

menționat că examinarea încălcărilor Codului electoral inserate în textul contestației

de către organul electoral central este obligatorie în lumina competenței acestuia

statuate la art. 22 alin.(1) lit. q) din Codul electoral, potrivit căruia Comisa Electorală

Centrală analizează fraudele electorale, inclusiv cele presupuse, din alegerile trecute,

curente sau viitoare și ia măsuri pentru prevenirea lor.

Afirmă reclamantul că Comisia Electorală Centrală, a decis că este legal să nu

se examineze contestația dintr-un motiv pur formal, iluzoriu și, de altfel, inexistent în

textul art.65 alin.(1l) din Codul electoral - neindicarea în titlul contestației cine este

subiectul faptelor enunțate, iar acest fapt a fost acceptat de către instanță.

Or, atît Comisia Electorală Centrală prin referință, cît și instanța de judecată

prin hotărire, au specificat în mod expres că cele enunțate în contestație „[...] urmau a

fi soluționate de către autorități, precum instanța de judecată, Consiliul electoral,

Consiliul Coordonator al Audiovizualului, Inspectoratul General al Poliției [...]”, prin

aceasta recunoscînd că subiecții contestației, chiar dacă nu sunt indicați expres, sunt

identificabili în baza celor reclamate în textul contestației. Prin urmare, nu se poate

reține că contestația nu ar viza subiecții prevăzuți la art. 65 alin. (1) din Codul

electoral, întrucît din textul acesteia este foarte clar cine sunt subiecții ale căror

acțiuni/inacțiuni sunt sesizate, unicul „neajuns” fiind acela că numele lor nu este

indicat expres în titlul contestației.

Insistă că la caz este evident că un asemenea motiv nu este relevant pentru a

concluziona inadmisibilitatea contestației prin prisma art.65 alin.(1) din Codul

electoral.

Sau, în situația în care ar admite că Comisia Electorală Centrală nu este

competentă să analizeze încălcările Codului electoral, care formează obiectul

contestației, aceasta urma să aplice art. 66 alin.(5) din Codul electoral, care prevede

că în cazul în care examinarea nu ține de competența organului electoral respectiv,

contestația, precum și materialele anexate la ea urmează a fi transmise spre examinare

conform competenței, în mod urgent, în cel mult 2 zile calendaristice de la data

recepționară.

Însă, contrar acestei prevederi legale cu caracter prohibitiv, Comisia Electorală

Centrală a preferat să aplice Regulamentul privind procedura de examinare și

soluționare a contestațiilor de către organele electorale în perioada electorală care

este un act normativ inferior Codului electoral.

Mai susține recurentul că, în speță suntem în prezența unei prevederi din

Regulamentul privind procedura de examinare și soluționare a contestațiilor de către

organele electorale în perioada electorală, aprobat prin hotărîrea CEC nr. 3353 din 20

iulie 2010, care contravine art. 66 alin. (5) din Codul electoral.

Astfel, indică că în timp ce Regulamentul prevede că în cazul în care obiectul

contestației depuse nu constituie contestarea unor acțiuni/inacțiuni ale concurenților

electorali sau acțiuni/inacțiuni, precum și hotărîri ale organelor electorale, aceasta nu

se examinează și se restituie depunătorului, art. 66 alin. (5) din Codul electoral

stabilește că în cazul în care examinarea nu ține de competența organului electoral

respectiv, contestația, precum și materialele anexate la ea urmează a fi transmise spre

examinare conform competenței, în mod urgent, în cel mult 2 zile calendaristice de la

data recepționării.

Prin urmare, consideră că întrucît legea are putere superioară în raport cu un act

infralegal, atît Comisia Electorală Centrală, cît și instanța de judecată, urmau să

aplice prevederile legii, pe cînd contrar acestui deziderat, ambele entități au preferat

să aplice prevederile actului normativ inferior.

Mai invocă că în condițiile în care anume teza a doua din alineatul patru al

pct.3 din Regulamentul privind procedura de examinare și soluționare a contestațiilor

de către organele electorale în perioada electorală, aprobat prin Hotărîrea Comisiei

Electorale Centrale nr. 3353 din 20 iulie 2010, a fost luată ca bază pentru respingerea

de către Curtea de Apel Chișinău a cererii de chemare în judecată, solicită, în

conformitate cu art. 13 din Legea contenciosului administrativ nr.793/2000, ridicarea

excepției de ilegalitate a reglementării respective în vederea exercitării controlului

judecătoresc al legalității acesteia.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 08 decembrie 2016 a fost

respinsă cererea lui Litvinenco Sergiu, reprezentat cu drept de vot consultativ în

Comisia Electorală Centrală al concurentului electoral Maia Sandu privind ridicarea

excepției de ilegalitate a reglementării menționate.

Avînd în susținere prevederile art. 68 alin. (6) Cod electoral, care stabilesc că

împotriva hotărârii instanței de judecată poate fi depus un recurs în termen de 3 zile

de la pronunțare, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat acestei

norme și a declarat recursul împotriva hotărârii din 03 decembrie 2016, la 06

decembrie 2016, în termen.

Conform prevederilor art. 68 alin. (7) Cod electoral, recursul se examinează în

termen de 3 zile de la primirea dosarului în cauză.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile recursului, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea hotărârii primei

instanțe din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs.

După cum denotă actele cauzei, la data de 16 noiembrie 2016 reprezentantul cu

drept de vot consultativ al concurentului electoral Maia Sandu în Comisia Electorală

Centrală, Sergiu Litvinenco a depus o Contestație la Comisia Electorală Centrală cu

privire la încălcările Codului electoral admise în turul II al alegerilor prezidențiale.

Însă contestația a fost restituită fără a fi examinată, fapt confirmat prin

scrisoarea nr. CEC-8/728 din 18 noiembrie 2016, ca fiind depusă contrar prevederilor

art.65 alin.(1) Cod electoral (f.d. 5).

Nefiind de acord cu acțiunile Comisiei Electorale Centrale în sensul relatat,

reprezentantul cu drept de vot consultativ al concurentului electoral Maia Sandu în

Comisia Electorală Centrală, Sergiu Litvinenco le-a contestat în instanță prin prezenta

cerere.

Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză prima instanță a ajuns la concluzia

netemeiniciei contestației și respingerii acesteia ca fiind neîntemeiată.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră că soluția adoptată de prima instanță este întemeiată, rezultată

din interpretarea și aplicarea corectă a normelor de drept material și procedural, cu

examinarea obiectivă a circumstanțelor pricinii, fapt ce impune menținerea acesteia.

În conformitate cu pct. 3 a Regulamentului privind procedura de examinare și

soluționare a contestațiilor de către organele electorale în perioada electorală, aprobat

prin hotărîrea Comisiei electorale Centrale nr. 3353 din 20 iulie 2010 (modificat și

completat prin hotărîrile Comisiei Electorale Centrale nr.3568 din 05 octombrie

2010, nr.34 din 08 aprilie 2011, nr.146 din 30 august 2016), în cauzele electorale

examinate de către organele electorale, în calitate de parte a unei contestații poate

apărea alegătorul, concurentul electoral sau organul electoral ale cărui

acțiuni/inacțiuni și hotărîri se contestă, după caz, participanții la referendum.

Alegătorul depune contestații în mod personal sau prin intermediul reprezentantului

legal.

La fel, în cazul în care obiectul contestației depuse nu reprezintă contestarea

unor acțiuni/inacțiuni ale concurenților electorali sau acțiuni/inacțiuni, precum și

hotărîri ale organelor electorale, aceasta nu se examinează și se restituie

depunătorului ca fiind depusă contrar prevederilor art. 65 alin. (1) din Codul

electoral.

Or, art. 65 alin.(1) din Codul electoral expres indică că, alegătorii și

concurenții electorali pot contesta acțiunile/inacțiunile și hotărîrile consiliilor și

birourilor electorale și acțiunile/inacțiunile concurenților electorali. Depunerea cererii

în instanța de judecată trebuie precedată de contestarea prealabilă în organul electoral

ierarhic superior organului al cărui act se contestă, cu excepția contestațiilor ce se

referă la exercitarea dreptului la vot sau la administrarea alegerilor depuse la biroul

electoral în ziua alegerilor.

Analizînd aceste condiții în raport de situația din cauză, este de reținut că

Comisia Electorală Centrală întemeiat a restituit fără examinare contestația,

înregistrată la Comisie sub nr. CEC-10/51 din 16 noiembrie 2016, deoarece, aceasta

într-adevăr reprezintă un rezumat a viziunilor contestatarului asupra mai multor

evenimente derulate în campania electorală care, însă, nu au legătură cauzală între ele

și care la rîndul lor urmau a fi soluționate de către autorități, precum instanța de

judecată, Consiliul electoral, Consiliul Coordonator al Audiovizualului, Inspectoratul

General al Poliției, în cazul în care, evenimentele ar fi fost contestate, cu respectarea

procedurii și termenelor corespunzătoare.

Pe de altă parte, cu toate că din conținutul contestației rezultă că solicitările

contestatarului țin de competența instanțelor de judecată sau a Procuraturii Generale,

însă Comisia Electorală Centrală nu poate să dispună, după cum insistă recurentul,

transmiterea acestora pentru examinare conform competenței, aceasta fiind

prerogativa și dreptul exclusiv al contestatarului.

Sub un alt aspect, instanța de recurs constată că în conținutul solicitărilor

invocate în contestație nu se reflectă clar anume care acțiuni și/sau inacțiuni ale

concurentului electoral și/sau organului electoral se contestă (f.d. 6-18), fapt care în

plus justifică acțiunile Comisiei Electorale Centrale de restituire fără examinare a

contestației, deoarece aceasta nu corespunde exigențelor legale prevăzute de art.65

alin. (1) Cod electoral.

În așa mod, argumentele invocate de recurent, în susținerea poziției sale, nu pot

fi reținute de către instanța de recurs, deoarece se combat cu cele invocate mai sus.

Față de cele ce preced, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că hotărârea primei instanțe este legală

și întemeiată, fiind adoptată în limitele competenței sale, cu aplicarea corectă a legii

materiale care guvernează raportul juridic litigios, iar în cadrul judecării pricinii au

fost create condiții obiective participanților la proces, pentru realizarea drepturilor

sale procedurale.

În circumstanțele relevate și având în vedere faptul că hotărârea primei instanțe

este întemeiată și legală, iar criticele formulate în recurs nejustificate, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a respinge recursul și de a menține hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

decide:

Se respinge recursul declarat de către Litvinenco Sergiu, reprezentant cu drept

de vot consultativ în Comisia Electorală Centrală al concurentului electoral Maia

Sandu.

Se menține hotărârea Curții de Apel Chișinău din 03 decembrie 2016 în pricina

civilă la cererea de chemare în judecată a lui Litvinenco Sergiu reprezentant cu drept

de vot consultativ în Comisia Electorală Centrală al concurentului electoral Maia

Sandu împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la constatarea ilegalității

refuzului de a examina contestația și obligarea examinării contestației.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președinte, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Ion Druță

Nicolae Craiu

Tamara Chișca-Doneva