3r-304/16 — contestarea actului administrativ

3r-304/16 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

prima instanță: V. Pruteanu, L. Popova și A. Gavrilița nr. 3r-304/16

D E C I Z I E

30 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele,

Judecătorul: Valeriu Doagă

Judecătorii: Iuliana Oprea și Sveatoslav Moldovan

examinând recursul declarat de Maia Sandu, în pricina civilă la contestația Maiei

Sandu împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la contestarea actului

administrativ, împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 25 noiembrie 2016, prin

care a fost încetat procesul

c o n s t a t ă

La 21 noiembrie 2016 Sandu Maia și reprezentantul acesteia Litvinenco Sergiu

au depus cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei Electorale Centrale cu

privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea cererii de chemare în judecată Sandu Maia și reprezentantul

Litvinenco Sergiu au indicat că prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 581 din

18 noiembrie 2016 s-a aprobat procesul-verbal privind totalizarea rezultatelor celui de-

al doilea scrutin al alegerilor Președintelui Republicii Moldova din 13 noiembrie 2016,

fiind declarat ales ca Președinte concurentul electoral Dodon Igor.

Prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 582 din 18 noiembrie 2016 s-a

aprobat Raportul cu privire la rezultatele alegerilor pentru funcția de Președinte al

Republicii Moldova din 30 octombrie 2016, care este parte-integrantă a hotărârii și

care nu a fost publicat până în prezent.

Având în vedere că campania electorală pentru alegerile din 30 octombrie 2016,

îndeosebi pentru turul II, dar și alegerile din 13 noiembrie 2016 s-au desfășurat cu

încălcarea prevederilor Codului electoral, califică hotărârile Comisiei Electorale

Centrale neîntemeiate.

În cadrul turului II al alegerilor prezidențiale, autoritățile statului au suprimat

dreptul de vot al cetățenilor Republicii Moldova domiciliați peste hotarele țării în

număr de 500 000 persoane.

Conform datelor publice oferite de Ministerul Afacerilor Externe și Integrării

Europene, peste hotarele țării locuiesc 805 509 cetățeni, însă numărul real al acestora

este mai mare, în special în Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, având

în vedere că această țară nu intră în zona Shengen.

Conform prevederilor legale, Comisia Electorală Centrală stabilește la

propunerea Guvernului în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe și Integrării

Europene și cu alte autorități ale administrației publice centrale organizarea secțiilor de

votare din străinătate.

Comisia Electorală Centrală a asigurat deschiderea a doar 100 secții de votare

ceea ce constituie exprimarea votului de către cel mult 300 000 cetățeni, fapt ce din

start indică că mai mult de 500 000 cetățeni au fost lipsiți de dreptul de vot, fiind

,,victime potențiale” sau ,,victime indirecte” în sensul jurisprudenței CEDO.

Dreptul la vot este un drept constituțional și îngrădirea acestuia este

inacceptabilă.

1

Conform informației oferite de asociația ,,PromoLex”, în 18 secții de votare din

străinătate s-au epuizat buletinele de vot până la închiderea regulamentară a secțiilor de

votare, fapt ce a condus la depunerea de 3 961 de contestații din partea cetățenilor care

s-au prezentat la secțiile de votare, însă nu au reușit să voteze din cauza epuizării

buletinelor de vot.

La secția de votare nr. 1/359 din Mestre Italia, conform declarației publice a

asociației ,,Gente Moldova” din 16 noiembrie 2016, după epuizarea la ora 19.45 a

buletinelor de vot, peste 1 000 de persoane nu au reușit să voteze.

Comisia Electorală Centrală a luat act de cele 3 961 contestații și le-a remis spre

examinare Curții Constituționale.

Imposibilitatea cetățenilor Republicii Moldova de a exercita dreptul de vot din

lipsa buletinelor de vot sau din lipsa de organizare a autorităților publice demonstrează

vicierea procesului electoral și încălcarea art. 38 din Constituție, art. 2 alin. (3) Codul

electoral.

La 13 noiembrie 2016 s-au înregistrat o multitudine de cazuri de transportare

organizată a alegătorilor cu domiciliul în stânga Nistrului către secțiile de votare din

perimetrul râului Nistru, astfel de cazuri fiind semnalate în raionul Florești, satul

Sănătăuca, secția de votare 18/58, orașul Rezina, secția de votare nr. 26/42, raionul

Ștefan Vodă, satul Răscăieți, secția de votare nr. 32/24, raionul Dubăsari, satul Cocieri,

secțiile de votare nr. 15/1 și nr. 15/2, raionul Dubăsari, satul Molovata Nouă, secția de

votare nr. 15/10, raionul Dubăsari, satul Doroțcaia, secția de votare 15/6, raionul

Anenii Noi, satul Varnița, secțiile de votare 4/41 și 4/42, raionul Căușeni, satul

Hagimus, secția de votare 10/32, raionul Căușeni, satul Copanca, secția de votare

10/22, raionul Căușeni, satul Fîrlădeni, secția de votare nr. 10/26.

Având în vedere domicilierea cetățenilor menționați pe un teritoriu necontrolat

de autoritățile Republicii Moldova și imposibilitatea concurenților electorali de a le

aduce la cunoștință programele electorale, luate împreună cu acțiunile de transportare

gratuită, se ajunge la concluzia că asupra acestor alegători s-au exercitat presiuni și

consimțământul lor a fost viciat.

Asociația ,,PromeLex” a raportat cel puțin 164 de unități de transport care

transportau organizat alegători.

Există probe că pentru votul acordat, aceștia au fost remunerați, având în vedere

imaginile publicate pe internet și constatările asociației ,,PromoLex”.

Contrar prevederilor legale, mai mulți reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe din

Moldova au intervenit abuziv în procesul de alegere a Președintelui Republicii

Moldova îndemnând enoriașii, prin chemări amenințătoare, prin informații

defăimătoare și care nu corespund adevărului, să voteze pentru candidatul Igor Dodon.

Aici urmează a fi exemplificate: declarația Mitropolitului Chișinăului și al

Întregii Moldove din 27 octombrie 2016, conferința de presă organizată de 4 preoți ai

Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove în frunte cu episcopul de Bălți și Fălești,

Markel, îndemnul călugărului Nicolae de la Mănăstirea Japca.

Candidatul Igor Dodon a ținut să apară public alături de primele fețe bisericești

ale Republicii Moldova, chiar în incinta locașurilor sfinte.

La 02 noiembrie 2016 a adresat Comisiei Electorale Centrale demers prin care a

solicitat deschiderea secțiilor de votare noi în străinătate, având la baza raționamentul

logic bazat pe faptul că există o mare probabilitate că cetățenii din diasporă să se

mobilizeze și să participe într-un număr mai mare în turul II.

Prin răspunsul nr. 8/646 din 05 noiembrie 2016 Comisia Electorală Centrală a

comunicat că conform prevederilor legale, votarea repetată se efectuează în baza

2

acelorași liste electorale, pentru aceeași candidați și cu aceleași consilii și birouri

electorale.

Comisia Electorală Centrală a modificat listele electorale pentru turul II,

deoarece în turul I al alegerilor în listele electorale de bază au fost incluși 2 812 566

alegători, iar în turul II în aceleași liste au fost incluși 2 810 057 alegători.

Conform informației disponibile pe pagina web a Comisiei Electorale Centrale,

numărul persoanelor înscrise în toate secțiile de votare din străinătate constituie 349

persoane pentru turul I și 343 de persoane pentru turul II.

Conform Regulamentului cu privire la înregistrarea prealabilă, aprobat prin

hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 2547 din 21 mai 2014, cetățenii care s-au

înregistrat prealabil sunt incluși în listele electorale de bază ale secțiilor de votare

corespunzătoare. În listele electorale de bază ale secțiilor de votare se includ și

cetățenii luați la evidența consulară a misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare.

Conform datelor oficiale ale Ministerul Afacerilor Externe și Integrării

Europene, în luna august 2016 la evidența consulară temporară și permanentă a

instituțiilor serviciului diplomatic se aflau 29 101 cetățeni ai Republicii Moldova, iar

conform raportului nr. 3 al asociației ,,PromoLex” s-au înregistrat în prealabil 3 569

cetățeni.

Conform paginii oficiale a Întreprinderii de Stat ,,CRIS Registru”, la evidență ca

fiind plecați peste hotare la loc permanent de trai sunt 102 813 persoane, care ar fi

trebuit să se găsească în listele electorale de bază peste hotarele țării.

Au fost constatate multiple cazuri că anumiți cetățeni au votat multiplu sau în

locul altor persoane: în secția de votare nr. 1/314, Montreal, Canada, lui Smuc Ion,

născut la 23 august 1983, după prezentarea pașaportului și introducerea datelor în

Registrul electronic, i s-a comunicat că el votase deja în raionul Ocnița; în secția de

votare din satul Ghidighici, mun. Chișinău în lista electorală la adresa str. Ștefan cel

Mare, 7, pe lângă locuitorii reali a fost înregistrată o persoană care nu avea domiciliul

la adresa respectivă; în lista alegătorilor din satul Grigorăuca, raionul Sîngerei este

inclus Gabriel Arvinte, decedat în 2006 și altele.

La 28 octombrie 2016 simpatizanții din teritoriu ai concurentului Maia Sandu au

informat despre distribuirea prin satele și orașele țării a pliantelor cu conținut

denigrator.

La 04 noiembrie 2016 agitatorii concurentului electoral Igor Dodon au împărțit

prin sate și orașe ediția specială a ziarului ,,Socialiștii”, în care se conțin informații

defăimătoare și cu caracter calomnios în adresa concurentului electoral Maia Sandu.

În acest ziar eronat este indicat că Maia Sandu ar fi avut o înțelegere mutuală cu

cancelarul federal Angela Merkel vizând acceptarea venirii în Republica Moldova a

refugiaților sirieni după preluarea mandatului de șef de stat.

Organizarea unor alegeri libere și corecte presupune asigurarea unui mediu

informațional și mediatic echidistant, care respectă normele legale și codul deontologic

al jurnalistului.

Din raportul de monitorizare a mass-media în campania electorală pentru

alegerile prezidențiale 2016 realizat de Asociația Presei Independente se desprinde că

Igor Dodon a fost concurentul cel mai favorizat din punctul de vedere al contextului

aparițiilor. Acesta a apărut de 116 ori în lumina pozitivă și de 80 ori în lumina

negativă. Maia Sandu a fost mai mult defavorizată, apărând în lumina negativă de 146

ori și în lumina pozitivă de 103 ori.

Cer Maia Sandu și reprezentantul Sergiu Litvinenco constatarea încălcării

dispozițiilor legale după cum urmează: art. 38 Constituția Republicii Moldova și art. 2

3

alin. (3) Codul electoral în raport cu cei 3961 de cetățeni ai Republicii Moldova

domiciliați peste hotare care nu și-au putut exercita dreptul la vot la alegerile din 13

noiembrie 2016; a principiului votului liber exprimat (art. 7 Codul electoral) în raport

cu cetățenii din stînga Nistrului care fusese transportați în mod organizat; a art. 31 alin.

(4) Constituția Republicii Moldova și art. 15 alin. (2) Legea privind libertatea de

conștiință, de gîndire și de religie nr. 125-XVI din 11 mai 2007 prin implicarea

bisericii în campania electorală; art. 116 alin. (2) Codul electoral în interpretarea

oferită de Comisia Electorală Centrală în sensul în care acesta se aplică la organizarea

turului II al alegerilor prezidențiale; a prevederilor referitoare la înscrierea cetățenilor

Republicii Moldova care s-au înregistrat în prealabil, a celor care au loc permanent de

trai peste hotare, precum și a celor luați la evidență de către instituțiile serviciului

diplomatic și consular în listele electorale de bază din cadrul secțiilor de votare

corespunzătoare; a principiului votului egal consacrat la art. 4 din Codul electoral prin

admiterea votării multiple sau în locul altei persoane în cel puțin 8 cazuri; a art. 64

alin. (4) Codul electoral prin tipărirea și distribuirea pliantelor denigratoare la adresa

concurentului electoral Maia Sandu; a art. 47 alin. (2) Codul electoral prin răspândirea

ziarului ,,Socialiștii” cu conținut denigrator la adresa concurentului electoral Maia

Sandu; a art. 641 Codul electoral și a Regulamentului privind reflectarea campaniei

electorale în mijloacele de informare în masă, fapt care a determinat lipsa

corectitudinii în desfășurarea scrutinului electoral, anularea hotărârilor Comisiei

Electorale Centrale nr. 581 și nr. 582 din 18 noiembrie 2016 (f.d. 4-27).

Prin încheierea Președintelui Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2016 s-a

dispus examinarea pricinii în completul de judecată format din președintele ședinței:

Pruteanu Victor și judecătorii Gavriliță Ana, Popova Ludmila (f.d. 3).

La 25 noiembrie 2016 Maia Sandu a depus cerere de concretizare a pretențiilor

și de prezentare a probelor suplimentare invocând că contestă hotărârile Comisiei

Electorale Centrale nr. 571 și nr. 572 din 18 noiembrie 2016 și solicită antrenarea în

proces în calitate de intervenienți accesorii a cetățenilor Republicii Moldova din

diasporă care nu și-au exercitat dreptul la vot la 13 noiembrie 2016 (f.d. 71-75).

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 25 noiembrie 2016 s-a respins

cererea avocatului Nicolae Roșca în interesele Maiei Sandu cu privire la introducerea

în proces în calitate de intervenienți accesorii de partea reclamantei a cetățenilor

Republicii Moldova din diasporă, reprezentați de avocatul Digore Eduard, ca fiind

neîntemeiată (f.d. 172-175).

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 25 noiembrie 2016 s-a încetat

procesul înaintat la cererea Maiei Sandu.

S-a menționat că nu se admite o nouă adresare în judecată a Maiei Sandu cu

privire la același obiect și pe aceleași temeiuri (f.d. 176-181).

La 28 noiembrie 2016 Maia Sandu a declarat recurs împotriva încheierii Curții

de Apel Chișinău din 25 noiembrie 2016 solicitând admiterea acestuia, casarea

încheierii și restituirea pricinii pentru examinare în fond la Curtea de Apel Chișinău.

În motivarea cererii de recurs Maia Sandu a indicat că Curtea de Apel Chișinău

eronat a constatat că pricina nu urmează să fie judecată în procedură civilă, deoarece

hotărârile Comisiei Electorale Centrale contestate sunt acte administrative, iar

verificarea legalității acestora se face prin intermediul contenciosului administrativ.

Curtea Constituțională nu este competentă să verifice legalitatea hotărârilor

Comisiei Electorale Centrale, nici chiar a celor aferente totalizării rezultatelor finale

ale alegerilor, ci doar evaluează măsura în care procesul electoral s-a desfășurat în

conformitate cu legislația națională și cu alte principii universale pentru alegeri

4

democratice.

Prin referința depusă la 29 noiembrie 2016 Comisia Electorală Centrală a

solicitat respingerea recursului.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea

admisibilității și fără participarea părților.

Conform art. 67 alin. (5) Cod electoral, contestațiile depuse la instanțele de

judecată se examinează în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă și

ale Legii contenciosului administrativ.

Conform art. 68 alin. (7) Codul electoral, recursul se examinează în termen de 3

zile de la primirea dosarului în cauză.

La 28 noiembrie 2016 Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa Maiei

Sandu și pe poșta electronică a acesteia copia încheierii din 25 noiembrie 2016 (f.d.

182-183).

Prin urmare, recursul declarat de Maia Sandu la 28 noiembrie 2016 este depus în

termen.

Verificând recursul declarat pe baza materialelor din dosar, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul este neîntemeiat și urmează a fi respins din următoarele motive.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și

să mențină încheierea.

Din actele pricinii rezultă că Comisia Electorală Centrală a întocmit procesul-

verbal privind totalizarea rezultatelor celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor

Președintelui Republicii Moldova din 13 noiembrie 2016 (f.d. 77).

Prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 571 din 18 noiembrie 2016 cu

privire la totalizarea rezultatelor celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor

Președintelui Republicii Moldova din 13 noiembrie 2016, s-a aprobat procesul-verbal

privind totalizarea rezultatelor celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor

Președintelui Republicii Moldova din 13 noiembrie 2016 (f.d. 76).

Comisia Electorală Centrală a întocmit raportul privind rezultatele alegerilor

pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova din 30 octombrie 2016 (f.d. 41-64).

Prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 572 din 18 noiembrie 2016 s-a

aprobat raportul Comisiei Electorale Centrale privind rezultatele alegerilor pentru

funcția de Președinte al Republicii Moldova din 30 octombrie 2016 (f.d. 78).

Sandu Maia a depus prezenta contestație, concretizată ulterior.

Judecând pricina în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiției a constatat că încheierea contestată este

legală și temeiuri de a fi casată nu sunt.

Articolul 60 alin. (2) și (3) Codul electoral prevede că Comisia Electorală

Centrală consemnează rezultatele totalizării voturilor pe țară în ansamblu într-un

proces-verbal, care se semnează de membrii comisiei, și întocmește un raport cu

privire la rezultatele alegerilor. Copiile procesului-verbal cu privire la totalizarea

rezultatelor alegerilor se înmînează reprezentanților concurenților electorali și

observatorilor, la solicitarea acestora.

Actele menționate la alin.(2) vor fi prezentate Curții Constituționale, în cazul

alegerilor Parlamentului și pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova, pentru

5

confirmarea rezultatelor alegerilor și validarea mandatelor deputaților și a mandatului

de Președinte al Republicii Moldova.

Conform art. 110 alin. (1) și (2) Codul electoral, dacă, în urma totalizării

rezultatelor alegerilor, se constată că un candidat a întrunit cel puțin jumătate din

voturile alegătorilor care au participat la alegeri, Comisia Electorală Centrală declară

alegerile valabile și candidatul ales.

Comisia Electorală Centrală, în termen de 3 zile de la data semnării procesului-

verbal de totalizare a alegerilor, prezintă Curții Constituționale un raport privind

rezultatele alegerilor și actele menționate la art.60.

Conform art. 111 Codul electoral, în termen de 10 zile de la primirea actelor de

la Comisia Electorală Centrală, dar nu mai devreme de soluționarea definitivă de către

instanțele de judecată a contestațiilor depuse conform procedurilor stabilite de

legislație, Curtea Constituțională confirmă sau infirmă, printr-un aviz, legalitatea

alegerilor.

Conform art. 112 alin. (1) Codul electoral, Curtea Constituțională confirmă

rezultatele alegerilor și validează alegerea unui candidat, adoptînd o hotărîre care se

publică imediat.

Conform aer. 135 alin. (1) lit. e) Constituția Republicii Moldova, Curtea

Constituțională confirmă rezultatele alegerii Parlamentului și a Președintelui

Republicii Moldova.

Conform art. 4 alin. (1) lit. e) Legea cu privire la Curtea Constituțională nr. 317-

XIII din 13 decembrie 1994, Curtea Constituțională confirmă rezultatele alegerii

Parlamentului și a Președintelui Republicii Moldova, validează mandatele deputaților

și al Președintelui Republicii Moldova.

Conform art. 4 alin. (1) lit. e) Codul jurisdicției constituționale, în exercitarea

jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională: confirmă rezultatele alegerii

Parlamentului și a Președintelui Republicii Moldova, validează mandatele deputaților

și al Președintelui Republicii Moldova.

Maia Sandu în prezentă acțiune solicită anularea hotărârilor Comisiei Electorale

Centrale nr. 571 din 18 noiembrie 2016 cu privire la totalizarea rezultatelor celui de-al

doilea tur de scrutin al alegerilor Președintelui Republicii Moldova din 13 noiembrie

2016 și nr. 572 din 18 noiembrie 2016 privind aprobarea Raportului cu privire la

rezultatele alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova din 30

octombrie 2016 și constatarea încălcărilor Constituției și a Codului electoral.

Conform art. 67 alin. (3) Codul electoral, contestațiile depuse la instanțele de

judecată în ziua alegerilor se examinează în aceeași zi, iar contestațiile împotriva

hotărîrii organului electoral cu privire la totalizarea rezultatelor alegerilor și atribuirea

mandatelor se examinează de către instanța de judecată concomitent cu confirmarea

legalității și validarea mandatelor.

Din sensul normei de drept citate se deduce că examinarea tuturor contestațiilor

depuse după ziua alegerilor se examinează de instanța competentă cu confirmarea

alegerilor și validarea mandatelor.

Or, Codul electoral sau alt legislativ nu prevede expres că după ziua alegerilor

Parlamentului și Președintelui Republicii Moldova sunt competente să examineze

contestațiile persoanelor cu drept de vot sau a concurenților electorali instanțele de

contencios administrativ.

Concluzia menționată rezultă și din hotărârea Curții Constituționale nr. 29 din

09 decembrie 2014, în care a reiterat că Curtea este competentă să examineze

6

respectarea procedurii pentru organizarea și desfășurarea alegerilor din data de 30

noiembrie 2014 și să confirme rezultatele acestora.

În hotărârea menționată Curtea Constituțională a respins ca

nefondate contestațiile, depuse de concurenții electorali – Partidul Comuniștilor din

Republica Moldova, Partidul politic “Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”,

Partidul politic “Patrioții Moldovei”, Blocul electoral “Alegerea Moldovei – Uniunea

Vamală”, privind anularea rezultatelor alegerilor pentru Parlamentul Republicii

Moldova din 30 noiembrie 2014, contestația, depusă de concurentul electoral –

Partidul politic “Partidul Comunist Reformator din Moldova”, privind renumărarea

voturilor și contestația, depusă de concurentul electoral – candidatul independent Oleg

Brega, privind redistribuirea mandatelor și atribuirea unui mandat de deputat.

Așadar, verificarea legalității alegerilor Parlamentului și Președintelui Republicii

Moldova este competența exclusivă a Curții Constituționale în cadrul procedurii de

confirmare a rezultatelor alegerilor și de validare a mandatelor, iar instanța de

contencios administrativ nu este competentă de a se poate pronunța în privința

aspectelor de ilegalitate a alegerilor din 30 octombrie 2016 și 13 noiembrie 2016,

invocate de Maia Sandu în cererea depusă la 21 noiembrie 2016.

În conformitate cu art. 265 lit. a) Codul de procedură civilă, instanța

judecătorească dispune încetarea procesului în cazul în care: pricina nu urmează a fi

judecată în procedură civilă.

În corespundere cu norma de drept citată, Curtea de Apel Chișinău întemeiat a

încetat procesul intentat la cererea Maiei Sandu.

Or, în caz contrar ar însemna substituirea Curții Constituționale de către instanța

de contencios administrativ.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că argumentele

invocate de Maia Sandu în cererea de recurs poartă caracter declarativ, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a respinge recursul și de a menține încheierea din 25 noiembrie 2016 ca

fiind întemeiată.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e

Se respinge recursul declarat de Maia Sandu.

Se menține încheierea Curții din Apel Chișinău din 25 noiembrie 2016, în

pricina civilă la contestația Maiei Sandu împotriva Comisiei Electorale Centrale cu

privire la contestarea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președinte,

Judecătorul: Valeriu Doagă

Judecătorii: Iuliana Oprea

Sveatoslav Moldovan

7