3ra-1615/16 — contestarea actelor adminstrative.

3ra-1615/16 — contestarea actelor adminstrative. (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 3ra – 1615/16

prima instanță: Judecătoria Briceni

Judecător: Tverdohleb E.

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți

Judecători: Duca T., Grumeza E., Procopciuc S.

D E C I Z I E

07 decembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

Judecătorii: Valentina Clevadî, Tamara Chișca-Doneva

Mariana Pitic, Oleg Sternioală

examinând cererea de recurs declarat de către Biroul Vamal Briceni,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Societatea

cu Răspundere Limitată „SCRIPNIS - TRANS” împotriva Biroului Vamal Briceni

cu privire la contestarea actelor administrative,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 12 iulie 2016, prin care a fost

respins apelul declarat de către Biroul Vamal Briceni, fiind menținută hotărârea

Judecătoriei Briceni din 29 martie 2016,

c o n s t a t ă :

La 24 decembrie 2013, Societatea cu Răspundere Limitată „SCRIPNIS -

TRANS” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Vamal al

Republicii Moldova privind contestarea actelor administrative.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, la 03 decembrie 2013, șeful

Secției control interior al Biroului Vamal Briceni, Ala Chiriac i-a adus la cunoștința

actul de audit post - vămuire nr. 26/13/3 din 18 noiembrie 2013 și decizia de

regularizare nr. 125 din 18 noiembrie 2013.

Consideră că actele menționate necesită a fi anulate. În promovarea opiniei

sale, a indicat că nu a înstrăinat unitățile de transport importate în Republica

Moldova conform declarațiilor vamale nr. 2011i0284 - 285 din 02 aprilie 2008. La

fel, subliniază că și-a sistat activitatea antreprenorială din cauza crizei economice și

financiare. Totodată, a precizat că adresa poștală din str. S. Lazo, or. Edineț este

domiciliul soacrei administratorului SRL „SCRIPNIS - TRANS”, iar din acest

motiv corespondența scrisă în adresa acestuia, nu era primită de către reprezentanții

oficiali ai întreprinderii. În final, a comunicat că s-a adresat către Serviciul Vamal cu

o cerere prealabilă prin care a contestat acțiunile Serviciului Vamal, manifestate prin

Pagină 1 din 11

actul de audit post - vămuire nr. 26/13/3 din 18 noiembrie 2013 și decizia de

regularizare nr. 125 din 18 noiembrie 2013, la care nu a primit răspuns până la

depunerea acțiunii.

Susține că actul administrativ contestat este tardiv, deoarece de la momentul

vămuirii și punerii mijloacelor de transport în circulație liberă pe teritoriul

Republicii Moldova a trecut mai mult de 5 ani.

Mai mult ca atât, se arată că, potrivit declarațiilor vamale nr. 2011i0284 –

2011i0285, au fost puse în liberă circulație în regim de import cu specificul

regimului în fondul statutar următoarele mijloace de transport: DAF XF 105, șasiu

XLRTE47MS0E741321, nr. de înregistrare EDBC430, nr. certificatului de

înmatriculare 082901961; DAF XF 105, șasiu XLRTE47MS0E741320, nr. de

înregistrare EDBC429, nr. certificatului de înmatriculare 082901960; BENA

CARGOBULL, șasiu WSM00000003101592, nr. de înregistrare EDAC278, nr.

certificatului de înmatriculare 082901957 și BENA CARGOBULL, șasiu

WSM00000003101593, nr. de înregistrare EDAC305, nr. certificatului de

înmatriculare 082901959. Astfel, reclamantul a remarcat că introducerea acestora pe

teritoriul Republicii Moldova a avut loc la 02 aprilie 2008, iar art. 35 al Codului

vamal, pe care sunt întemeiate actele contestate, urmează a fi aplicat în redacția de

până la modificările operate prin Legea nr. 267 din 23 noiembrie 2011, publicată în

Monitorul Oficial la data de 13 ianuarie 2012.

Solicită SRL „SCRIPNIS - TRANS”, anularea actului de audit post - vămuire

nr. 26/13/3 din 18 noiembrie 2013 și a deciziei de regularizare nr. 125 din 18

noiembrie 2013, cu suspendarea executării acesteia.

La 30 decembrie 2013, Judecătoria Râșcani mun. Chișinău a admis cererea de

asigurarea a acțiunii formulată de reclamant și a suspendat executarea deciziei de

regularizare nr. 125 din 18 noiembrie 2013. (f. d. 4, volumul I)

La 22 iulie 2014, Societatea cu Răspundere Limitată „SCRIPNIS - TRANS” a

depus cerere de completare a temeiurilor și circumstanțelor cauzei, fiind introdus în

proces Biroul Vamal Briceni și funcționarul public Chiriac Ala, în calitate de pârâți.

Suplimentar, a susținut că nu a transmis dreptul de proprietate asupra

automobilelor importate în Republica Moldova, așa cum se indică în actul emis de

către reprezentantul organului vamal Ala Chiriac, iar la momentul returnării

unităților de transport, luate în leasing, reprezentantului companiei străine

Nutzfahrzeuge Leasing AG, legislația nu prevedea achitarea drepturilor de import.

Astfel, subliniază că, în momentul scoaterii acestora de pe teritoriul Republicii

Moldova, legea nu stipula achitarea drepturilor de import, cu excepția când

mijloacele de transport rămân pe teritoriul țării și se înmatriculează ilegal după SRL

„Eurotop - Plus”, fără achitarea drepturilor de import.

Solicită SRL „SCRIPNIS - TRANS”, anularea actului de audit post - vămuire

nr. 26/13/3 din 18 noiembrie 2013 și a deciziei de regularizare nr. 125 din 18

noiembrie 2013. (f. d. 29 – 35, volumul I)

Prin încheierea Judecătoriei Râșcani mun. Chișinău din 24 iulie 2014, s-a

dispus strămutarea pricinii civile, spre examinarea în fond, în Judecătoria Briceni,

după competența jurisdicțională. (f. d. 38, volumul I)

Pagină 2 din 11

La 17 octombrie 2014, Colegiul Civil al Curții de Apel Chișinău a respins

recursul declarat de SRL „SCRIPNIS - TRANS”, fiind menținută încheierea primei

instanțe din 24 iulie 2014. (f. d. 58 – 61, volumul I)

La 26 august 2015, Societatea cu Răspundere Limitată „SCRIPNIS -

TRANS” a depus cerere de completare a temeiurilor și circumstanțelor cauzei, cu

menținerea cerințelor sale, însă cu excluderea pârâților Serviciului Vamal și

funcționarului public Ala Chiriac. (f. d. 53 – 58, volumul II)

În argumentarea poziției sale, reclamantul a indicat că, la 02 aprilie 2008, în

baza contractului de vânzare – cumpărare din 01 martie 2008, a importat din Austria

următoarele mijloace de transport: DAF XF 105, șasiu XLRTE47MS0E741321, nr.

de înregistrare EDBC430, nr. certificatului de înmatriculare 082901961; DAF XF

105, șasiu XLRTE47MS0E741320, nr. de înregistrare EDBC429, nr. certificatului

de înmatriculare 082901960; BENA CARGOBULL, șasiu WSM00000003101592,

nr. de înregistrare EDAC278, nr. certificatului de înmatriculare 082901957 și BENA

CARGOBULL, șasiu WSM00000003101593, nr. de înregistrare EDAC305, nr.

certificatului de înmatriculare 082901959. Astfel, în baza ordinilor de plată nr. 1 din

11 martie 2008 și nr. 2 din 25 martie 2008, unicul asociat al său, ÎI „Scripnic

Liudmila” prin intermediul BC „Mobiasbancă” SA a transferat în Austria 10 000

EURO și 49 400 EURO și nu numai. Prin declarațiile vamale de import pentru

circulație liberă pe teritoriul vamal al Republicii Moldova nr. I 284 și I 285 din 02

aprilie 2008 mijloacele de transport importate și nominalizate mai sus au fost

introduse în capitalul social al persoanei juridice, conform regulilor stabilite de

actele legislative și normative in vigoare la acea perioadă.

În continuare, explică că, în baza contractelor de închiriere a mijlocului de

transport nr. 08/04/A și nr. 08/04/B din 08 aprilie 2008, a nr. 08/04/A și 08/04/B din

18 aprilie 2008, nr. 01/01/A și 01/01/B din 01 ianuarie 2009, încheiate între el și

firma „Eurotrup - Plus” SRL, mijloacele de transport menționate mai sus au fost

transmise în locațiune către ultima. În urma investigațiilor organului de urmărire

penală a comisariatului de poliție Chișinău și procurorului, Serviciul Vamal a

considerat că la introducerea mijloacelor de transport în leasing (admitere

temporară), apar drepturi de import sub formă de TVA, fapt care a stat la baza

pornirii urmăririi penale și a întocmirii actului de audit post-vămuire nr. 26/13/3 din

18 noiembrie 2013, aprobat prin decizia de regularizare nr. 125 din 18 noiembrie

2013 de către conducătorul organului vamal.

În opinia reclamantului, contrar interdicțiilor din încheierea Judecătoriei

Râșcani mun. Chișinău din 30 decembrie 2013 de suspendare a executării deciziei

de regularizare nr. 125 din 18 noiembrie 2013, șeful Secției control din cadrul

Biroului Vamal Briceni, Ala Chiriac a inițiat executarea acestuia prin intermediul

executorului judecătoresc Agarici Adrian.

Totodată, pretinde că pârâtul a inventat motivele, care au stat la baza emiterii

actelor administrative, în special în partea ce ține de utilizarea mijloacelor de

transport în alte scopuri decât cele prevăzute de legislația pentru aplicarea

facilităților fiscale și vamale. În aceeași ordine de idei, sugerează că organul vamal

nu a indicat că dreptul de proprietate asupra unităților de transport a fost înregistrat

Pagină 3 din 11

ilegal după SRL „Eurotop - Plus” de la SRL „SCRIPNIS – TRANS”, în temeiul

unui act de primire-predare a bunurilor din 13 martie 2013, care a fost semnat

unilateral doar de către primul participant la acest raport juridic.

Astfel, reclamantul concretizează că la emiterea actelor administrative

organul vamal a utilizat informații din acte primite prin fax de la Zmuncilă Vasile,

care timp de mai mult de 4 ani este urmărit penal, întrucât prin intermediul SRL

„Eurotop - PLUS”, în complicitate cu alte persoane, deposeda de bunuri prin acte

false.

SRL „SCRIPNIS - TRAN” reiterează că a depus cerere prealabilă în adresa

pârâtului, însă litigiul apărut nu a fost soluționat, ceea ce a implicat depunerea

cererii de chemare în judecată.

La fel, reclamantul menționează că, din analiza paginii nr. 4 alineat (4) din

actul de audit post - vămuire nr. 26/13/3 din 18 noiembrie 2013, pârâtul recunoaște

că drepturile de import nu pot fi recalculate din cauza faptului că termenul de

prescripție pentru determinarea obligațiilor fiscale este de 4 ani, iar la momentul

efectuării controlului și întocmirii actului au trecut 5 ani.

Solicită SRL „SCRIPNIS - TRANS”, anularea actului de audit post - vămuire

nr. 26/13/3 din 18 noiembrie 2013 și a deciziei de regularizare nr. 125 din 18

noiembrie 2013.

Prin hotărârea Judecătoriei Briceni din 29 martie 2016, s-a admis acțiunea și a

fost anulat actul de audit post – vămuire nr. 26/13/3 din 18 noiembrie 2013, întocmit

de către inspectorii Biroului Vamal Briceni, Chiriac Ala și Gonciariuc Ana, ca fiind

ilegal.

În același timp, a fost anulată decizia de regularizare nr. 125 din 18 noiembrie

2013, emisă de către inspectorul vamal Chiriac Ala și aprobată de către șeful

Biroului Vamal Briceni la data de 18 noiembrie 2013, în baza actul de audit post –

vămuire nr. 26/13/3 din 18 noiembrie 2013, privind încasarea plăților vamale de la

SRL „SCRIPNIS - TRANS” în sumă totală de 757 839, 99 lei, compusă din TVA în

mărime de 713 284, 16 lei și penalitate în mărime de 44 555, 83 lei, ca fiind ilegală.

(f. d. 20, 24 – 46, volumul III)

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 12 iulie 2016, a fost respins apelul

declarat de către Biroul Vamal Briceni, fiind menținută hotărârea Judecătoriei

Briceni din 29 martie 2016. (f. d. 76 – 88, volumul III)

La 23 august 2016, Curtea de Apel Bălți a expediat copia deciziei integrale

din 12 iulie 2016 în adresa participanților la proces. (f. d. 89, volumul III)

La 08 septembrie 2016, Biroul Vamal Briceni a declarat recurs împotriva

deciziei Curții de Apel Bălți din 12 iulie 2016, solicitând casarea deciziei instanței

de apel din 12 iulie 2016 și hotărârii primei instanțe din 29 martie 2016, cu

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă, ca fiind nefondată și

tardivă.

În conformitate cu art. 434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Prin prisma normei de drept enunțate, instanța de recurs constată că recursul

declarat de Biroul Vamal Briceni la 08 septembrie 2016 este depus în termen.

Pagină 4 din 11

În motivarea recursului, Biroul Vamal Briceni afirmă că instanțele

judecătorești au aplicat eronat normele de drept material, invocând prevederile art.

432 din Codul de procedură civilă.

În explicitarea poziției sale, recurentul precizează că la vămuirea unităților de

transport SRL „SCRIPNIS - TRANS” s-a eschivat de la plata drepturilor de import,

prin prezentarea eronată a documentelor confirmative a tranzacției efectuate.

Un alt argument invocat constă în faptul că, potrivit declarațiilor vamale nr.

2011i0284 – 2011i0285 din 02 aprilie 2008, au fost vămuite 2 automobile uzate și 2

semiremorci noi, în valoare totală de 213800 EURO. În acest sens, potrivit ordinelor

de plată nr. 1 din 11 martie 2008 și nr. 2 din 25 martie 2008, intimatul a achitat

companiei Nutzfahrzeuge Leasing AG suma de 59 400 EURO, iar informația cu

privire la achitarea diferenței din valoarea totală nu a fost prezentată. Mai mult ca

atât, prin răspunsul BC „Mobiasbancă” SA nr. 2013/02/00561 din 18 octombrie

2013, s-a confirmat lipsa transferurilor bănești pentru perioada anilor 2008 – 2013 la

SRL „SCRIPNIS - TRANS”.

Susține că, la momentul validării declarațiilor vamale, proformele nr. 780910

și nr. 780900 din 27 martie 2008 prezentate organului vamal nu au fost traduse din

limba germană în limba de stat, însă din conținutul lor rezultă că unitățile de

transport importate au fost transmise fără drept de proprietate.

Recurentul a subliniat că intimatul nu a prezentat benevol contractele de

leasing, ele fiind depistate de către organul de urmărire penală în cadrul cauzei

penale nr. 2011011613.

Consideră că instanța de apel a conchis greșit încălcarea de către organul

vamal a termenului de 5 ani, prevăzut la art. 1811 din Codul vamal, deoarece

regimul vamal acordat anterior intimatului a fost incorect, beneficiind neîntemeiat

de facilitățile fiscale. Prin urmare, drepturile de import aferente declarațiilor vamale

nu au fost calculate , iar în temeiul art. 264 alin. (1) din Codul fiscal, termenul de

prescripție pentru determinarea obligațiilor fiscale este de 4 ani.

Recurentul a invocat că obligația vamală a intimatului a apărut la momentul

returnării unităților de transport și înregistrării lor la ÎS „Registru” la data de 03

aprilie 2013, când s-a efectuat reînmatricularea unităților de transport după noul

proprietar SRL „Eurotop - Plus”. Respectiv, în urma controlului de audit s-a

recalculat către plată în calitate de TVA suma de 713 284,16 lei și în calitate de

penalitate în cuantum de 44555,83 lei.

Cu privire la omiterea termenului de prescripție de către intimat, Biroul

Vamal Briceni a comunicat că intimatul a primit actele contestate la 20 noiembrie

2013, ce se confirmă prin aviz de recepție. Deci, în corespundere cu art. 288 și 289

din Codul vamal, SRL „SCRIPNIS - TRANS” a avut dreptul de a contesta actele

emise de către organul vamal până la 30 noiembrie 2013, însă el a expediat cererea

prealabilă în adresa Biroului Vamal Briceni la 10 decembrie 2013, iar în adresa

Serviciului Vamal la data de 13 decembrie 2013.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

Pagină 5 din 11

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia.

La 27 septembrie 2016, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa SRL

„SCRIPNIS - TRANS” cererea de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

referinței timp de o lună de la data primirii scrisorii. (f. d. 103, volumul III)

La 10 noiembrie 2016, intimatul a depus referință în întâmpinarea recursului,

solicitând respingerea cererii de recurs, ca fiind inadmisibilă. Ulterior, prin referința,

înregistrată la Curtea Supremă de Justiție cu nr. de intrare 5862 la 02 decembrie

2016, și-a completat poziția inițială, considerând că recursul urmează a fi respins.

În conformitate cu art. 441 Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 16 noiembrie 2016, recursul

declarat de Biroul Vamal Briceni a fost considerat admisibil. (f. d. 108, volumul III)

În corespundere cu art. 444 Codul de procedură civilă, instanța de recurs a

dispus posibilă examinarea recursului fără înștiințarea participanților la proces, fiind

inoportun invitarea acestora. Or argumentele expuse în cererea de recurs au fost

formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței verificarea legalității

hotărârii atacate.

Verificând legalitatea actelor contestate în limitele impuse de art. 442 al CPC,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul întemeiat, care urmează a fi admis cu casarea deciziei

instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri, din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre.

Din analiza deciziei contestate sub aspectul legalității sale în raport cu limitele

invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, rezultă că, în perioada

02 octombrie 2013 – 18 noiembrie 2013, în baza ordinilor de control nr. 338 p/o din

27 septembrie 2013 și nr. 373 p/o din 31 octombrie 2013, șeful secției control

ulterior al Biroului Vamal Briceni, Ala Chiriac și inspectorul superior a secției

control ulterior al Biroul Vamal Briceni, Ana Gonciariuc a efectuat controlul

ulterior prin audit post – vămuire a verificării corectitudinii acordării facilităților

vamale și fiscale, respectării destinației vamale a unităților de transport vămuite

potrivit declarațiilor vamale nr. nr. 2011i0284 și nr. 2011i0285 din 02 aprilie 2008

la intimatul SRL „SCRIPNIS - TRANS”, întocmind actul de audit post - vămuire nr.

26/13/3 din 18 noiembrie 2013. (f. d. 15 - 18, volumul I)

Astfel, după examinarea actului de audit post - vămuire nr. 26/13/3 din 18

noiembrie 2013, șeful secției control ulterior al Biroului Vamal Briceni, Ala Chiriac

a emis decizia de regularizare nr. 125 din 18 noiembrie 2013, prin care s-a recalculat

către plată de la intimat suma totală a drepturilor de import/export în valoare de

757839,99 lei, formată din TVA în mărime de 713284, 16 lei și penalitate în

cuantum de 44 555,83 lei. (f. d. 13, volumul I)

Pagină 6 din 11

La 13 decembrie 2013, SRL „SCRIPNIS - TRANS” a expediat prin poștă

cererea prealabilă la Biroul Vamal Briceni și Serviciul Vamal al RM, prin care a

solicitat anularea actului de audit post - vămuire nr. 26/13/3 din 18 noiembrie 2013

și a deciziei de regularizare nr. 125 din 18 noiembrie 2013. Ca urmare, potrivit

avizelor de recepție, contestațiile au fost recepționate de organele vamale la 14

decembrie 2013 și 16 decembrie 2013, fără a răspunde la ele în modul prevăzut de

lege. (f. d. 19 – 21, volumul I)

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 24 decembrie 2013,

completată pe parcurs la 22 iulie 2014 și 26 august 2015, și depusă inițial împotriva

Serviciului Vamal al RM, intimatul SRL „SCRIPNIS - TRANS” a solicitat anularea

actului de audit post - vămuire nr. 26/13/3 din 18 noiembrie 2013 și a deciziei de

regularizare nr. 125 din 18 noiembrie 2013. (f. d. 5 – 12, 29 – 35 (volumul I) și f. d.

53 – 58 (volumul II)

Potrivit ultimei cereri de completare a temeiurilor și circumstanțelor cauzei,

intimatul a exclus pârâții Serviciului Vamal și funcționarul public Ala Chiriac,

rămânând în calitate de pârât Biroul Vamal Briceni. (f. d. 53 – 58, volumul II)

La 17 octombrie 2014, Colegiul Civil al Curții de Apel Chișinău a respins

recursul declarat de SRL „SCRIPNIS - TRANS”, fiind menținută încheierea

Judecătoriei Râșcani mun. Chișinău din 24 iulie 2014, prin care s-a dispus

strămutarea pricinii civile, spre examinarea în fond, la Judecătoria Briceni, după

competența jurisdicțională. (f. d. 38, 58 – 61 din volumul I)

Prima instanță, fiind investită cu judecarea prezentei pricini, a admis acțiunea

și a anulat actul de audit post – vămuire nr. 26/13/3 din 18 noiembrie 2013, întocmit

de către inspectorii Biroului Vamal Briceni, Chiriac Ala și Gonciariuc Ana, ca fiind

ilegal. În același timp, a fost anulată decizia de regularizare nr. 125 din 18 noiembrie

2013, emisă de către inspectorul vamal Chiriac Ala și aprobată de către șeful

Biroului Vamal Briceni la data de 18 noiembrie 2013, în baza actul de audit post –

vămuire nr. 26/13/3 din 18 noiembrie 2013, privind încasarea plăților vamale de la

SRL „SCRIPNIS - TRANS” în sumă totală de 757 839, 99 lei, compusă din TVA în

mărime de 713 284, 16 lei și penalitate în mărime de 44 555, 83 lei, ca fiind ilegală.

(f. d. 20, 24 – 46, volumul III)

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 12 iulie 2016, a fost respins apelul

declarat de către Biroul Vamal Briceni, fiind menținută hotărârea Judecătoriei

Briceni din 29 martie 2016. (f. d. 76 – 88, volumul III)

La adoptarea soluției, ambele instanțe au decis că cererea prealabilă a fost

depusă la organele vamale în termenul prevăzut de art. 289 al Codului vamal și art.

14 – 15 al Legii nr. 793 din 10 februarie 2000 contenciosului administrativ.

În viziunea instanțelor, SRL „SCRIPNIS - TRANS” a fost scutit întemeiat de

la plata TVA pentru importarea în țară a mijloacelor de transport indicate în

declarațiile vamale nr. 2011i0284 și nr. 2011i0285 din 02 aprilie 2008, fiind

procurate în baza contractului de vânzare – cumpărare nr. 1/03 din 01 martie 2008.

Totodată, instanța de apel a considerat că organul vamal a efectuat controlul,

prin reverificarea declarației vamale și acordarea liberării de la plata TVA prin audit

Pagină 7 din 11

post - vămuire, cu depășirea termenului de 5 ani prevăzut în art. 1811 din Codul

vamal.

Studiind argumentele expuse în cererea de recurs și în referință, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

consideră că instanța de apel a adoptat soluția cu privire la respectarea termenului de

depunere a cererii prealabile de către SRL „SCRIPNIS - TRANS”, fără a aplica

legea care trebuia să fie aplicată.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept

material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească:

(a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată.

Colegiul reamintește că recurentul a invocat omiterea termenului de

prescripție la depunerea cererii de chemare în judecată, deoarece SRL „SCRIPNIS -

TRANS” a primit actele contestate la 20 noiembrie 2013, însă a expediat cererea

prealabilă în adresa Biroului Vamal Briceni la 10 decembrie 2013, iar în adresa

Serviciului Vamal la data de 13 decembrie 2013, fiind încălcate prevederile art. 288

și 289 din Codul vamal.

Prin referința formulată la întâmpinarea recursului, intimatul nu a fost de

acord cu aceste argumente.

În conformitate cu art. 14 din Legea nr. 793 din 10 februarie 2000

contenciosului administrativ, actele administrative pot fi contestate, printr-o cerere

prealabilă, în termen de 30 zile de la data comunicării actului, solicitându-se

revocarea, în tot sau în parte, a acestuia, în cazul în care legea nu dispune altfel. În

cazul actelor administrative vamale, acest termen este inaplicabil, deoarece

termenele contestării prealabile, care urmează a fi aplicate, sunt prevăzute de Codul

vamal, iar norma art. 14 din Legea nr. 793 din 10 februarie 2000 prevede expres

termenul de 30 de zile doar dacă legea nu dispune altfel.

În cauza de față, SRL „SCRIPNIS - TRANS” a solicitat anularea actului de

audit post - vămuire nr. 26/13/3 din 18 noiembrie 2013 și a deciziei de regularizare

nr. 125 din 18 noiembrie 2013. Prin urmare, instanța de recurs are obligația de a se

expune asupra respectării termenului de contestare a ambelor acte, care diferă după

durată prin prisma art. 2024 alin. (2) lit. e) și 289 alin. (1) din Codul vamal.

Totodată, se statuează că normele citate vor fi aplicate în redacția anterioară

modificărilor operate prin Legea nr. 324 din 23 decembrie 2013 (în vigoare la 01

ianuarie 2014). Or, anume până la adoptarea legii citate, au fost întocmite actele

administrative din 18 noiembrie 2013 și au fost contestate la organele vamale.

În primul rând, conform art. 2024 alin. (2) lit. e) din Codul vamal, persoana

controlată are următoarele obligații: să asiste la efectuarea controlului ulterior, să

semneze actele privind rezultatul acestuia și, în caz de dezacord, să prezente, în cel

mult 15 zile calendaristice, argumentarea dezacordului, anexând documentele de

rigoare.

Potrivit scrisorii Biroului Vamal Briceni nr. 254/60 din 18 noiembrie 2013,

recurentul a remis spre informare intimatului actul de audit post - vămuire nr.

26/13/3 din 18 noiembrie 2013, recepționată contra semnătură la 20 noiembrie 2013.

Pagină 8 din 11

(f. d. 118 – 120, volumul I, vizualizate în original în dosarul prezentat de Biroul

Vamal Briceni nr. 26113)

La acest capitol, Colegiul reține că termenul limită de formulare a unei cereri

prealabile era de 04 decembrie 2013.

În al doilea rând, conform art. 289 alin. (1) din Codul vamal, deciziile,

acțiunile sau inacțiunea organelor vamale, ale colaboratorilor vamali pot fi atacate în

termen de 10 zile de la data comunicării deciziei sau efectuării acțiunii.

Din cercetarea avizului de recepție, se atestă că, la 20 noiembrie 2013, SRL

„SCRIPNIS - TRANS” a primit decizia de regularizare nr. 125 din 18 noiembrie

Biroul Vamal Briceni nr. 26113)

Respectiv, recurentul a indicat corect că până la 30 noiembrie 2013 intimatul

avea dreptul să depună contestație împotriva actului menționat.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție observă că instanța de apel a reținut că, la 20 noiembrie 2013,

administratorul SRL „SCRIPNIS - TRANS” nu a primit corespondența, deoarece

semnătură aplicată pe avizul de recepție nu corespunde cu semnătură Liudmilei

Scripnic din buletinul de identitate și alte documente, care sunt anexate la

materialele cauzei. Totodată, a considerat că administratorul a făcut cunoștință cu

actul de audit post – vămuire și decizia de regularizare la data de 03 decembrie

2013, iar prin expedierea cererilor prealabile la 13 decembrie 2013 au fost respectate

dispozițiile art. 289 Cod Vamal.

Circumstanța reținută de completul de apel nu este de natură de a justifica

legalitatea deciziei sub aspectul aplicării corecte a actului normativ pentru litigiul

dedus judecății. De fapt, instanțele judecătorești inferioare nu au respectat cerințele

imperative ale art. 67 din Codul civil, rezumându-și soluția la simple alegații.

Astfel, potrivit art. 67 alin. (3) și (4) din Codul civil, adresa poștală a

persoanei juridice este cea de la sediu. Persoana juridică poate avea și alte adrese

pentru corespondență. Toate documentele și scrisorile intrate la sediu se consideră

recepționate de către persoana juridică.

Sub imperiul acestor norme, legiuitorul prezumă că toate actele care au ajuns

la sediul indicat în Registrul de stat au fost aduse la cunoștința persoanei juridice, cu

toate consecințele negative pentru aceasta.

În lumina celor relatate, se confirmă că Biroul Vamal Briceni a expediat

actele contestate la sediul SRL „SCRIPNIS - TRANS”, indicat în Extrasul nr. 11315

din 01 aprilie 2008 din Registrul de stat al întreprinderilor și organizațiilor (f .d. 208,

volumul I), dar și în cererile prealabile (f. d. 20 – 21, volumul I) sau în cererea de

chemare în judecată (f. d. 5 – 12, volumul I).

În atare ipostază și luând în considerație cele expuse supra, Colegiul statuează

că avizul de recepție atestă că SRL „SCRIPNIS - TRANS” a recepționat actul de

audit post – vămuire și decizia de regularizare la data de 20 noiembrie 2013. (f. d.

118 – 120, volumul I, vizualizate în original în dosarul prezentat de Biroul Vamal

Briceni nr. 26113)

Pagină 9 din 11

Prin urmare, SRL „SCRIPNIS - TRANS” a depus cererile prealabile din 13

decembrie 2013 peste termenul legal prevăzut în art. 2024 alin. (2) lit. e) și 289 alin.

(1) din Codul vamal, depășind limita admisă cu circa 8 zile în primul caz și cu circa

13 zile în al doilea caz.

Instanța de recurs consideră oportun de a preciza că la etapa depunerii cererii

prealabile, intimatul a indicat că adresa poștală din str. S. Lazo 5 din or. Edineț este

domiciliul soacrei administratorului SRL „SCRIPNIS - TRANS”, iar din această

cauză actele contestate nu au fost primite de către reprezentanții oficiali ai

întreprinderii.

În acest sens, alegațiile intimatului sunt calificate ca vădit neîntemeiate, fiind

în contradicție evidentă cu dispozițiile alin. (4) al art. 67 din Codul civil, sensul

căreia a fost interpretat mai sus. De altfel, prin introducerea adresei din str. S. Lazo

5, or. Edineț în Registrul persoanelor juridice, reprezentantul intimatului avea

obligația să depună diligență maximă în vederea verificării corespondenței parvenite

pe numele persoanei juridice și intrate oficial în sediul întreprinderii.

Subsidiar la cele relatate, argumentul supus analizei contravine și probelor

administrate, fiind stabilit cu certitudine că actele contestate au fost recepționate de

către Scripnic Igor, care potrivit ordinului nr. 2 – c din 26 martie 2008 cu privire la

angajare în serviciu avea calitate de contabil – șef al SRL „SCRIPNIS - TRANS”.

(f. d. 169, volumul I)

În plus, în privința poziției intimatului cu privire la faptul că recurentul

încearcă să diminueze termenul de atac în contencios administrativ de la 30 zile la

10 zile, se statuează că art. 288 - 289 Cod vamal și art. 17 din Legea contenciosului

administrativ instituie expres două termene obligatorii, cum ar fi: depunerea cererii

prealabile în termen de 10 (15) de zile de la data comunicării actului și respectiv

adresarea în instanță în termen de 30 de zile de la data primirii răspunsului la cererea

prealabilă sau data expirării termenului prevăzut de lege pentru examinarea acesteia.

Deci ambele termene constituie termene de prescripție, iar nerespectarea unuia

dintre ele prevede sancțiunea tardivității depunerii acțiunii.

În acest sens, Colegiul notează că exercitarea unui drept de către titularul său

nu poate avea loc decât cu respectarea anumitor exigențe legale, între care și

stabilirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu

mai este posibilă. Dispozițiile legale criticate sunt în concordanță și cu jurisprudența

CtEDO referitoare la dreptul de acces la justiție. Astfel, CtEDO a statuat în cauza

„Golder contra Regatului Unit” 1975, că „dreptul de acces la justiție nu este un drept

absolut”. Acesta poate fi, prin natura sa, supus limitărilor, deoarece dreptul de acces,

prin sine, cere reglementare din partea statului. Garantând părților în litigiu un drept

efectiv de acces la o instanță care să hotărască asupra „drepturilor și obligațiilor lor

cu caracter civil”, articolul 6 § 1 acordă statului dreptul de a alege liber mijloacele

care să fie utilizate în acest scop.

Întru respectarea celor menționate, instanța de recurs subliniază că intimatul

nu a prezentat probe care ar implica suspendarea sau întreruperea termenului de

prescripție. La fel, SRL „SCRIPNIS – TRANS” nu a solicitat repunerea în termen a

Pagină 10 din 11

cererii de chemare în judecată în condițiile art. 116 CPC. Mai mult ca atât, a

considerat-o depusă în termen.

În conformitate cu art. 25 alin. (1) lit. a) al Legii contenciosului administrativ,

judecând acțiunea, instanța de contencios administrativ adoptă una din următoarele

hotărâri: respinge acțiunea ca fiind depusă cu încălcarea termenului de prescripție.

Prin prisma dispozițiilor citate raportate la circumstanțele pricinii, Colegiul

consideră de a respinge cererea de chemare în judecată depusă de către Societatea cu

Răspundere Limitată „SCRIPNIS - TRANS” împotriva Biroului Vamal Briceni cu

privire la contestarea actelor administrative, ca fiind depusă cu încălcarea

termenului de prescripție.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că prima

instanță și instanța de apel nu au aplicat legea care trebuia aplicată, și nu este

necesară verificarea suplimentară de dovezi, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

admite recursul, de a casa hotărârea primei instanțe și decizia instanței de apel și de

a pronunța o nouă hotărâre, prin care acțiunea să fie respinsă.

În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de către Biroul Vamal Briceni.

Se casează integral decizia Curții de Apel Bălți din 12 iulie 2016 și hotărârea

Judecătoriei Briceni din 29 martie 2016, emise în pricina civilă la cererea de

chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „SCRIPNIS -

TRANS” împotriva Biroului Vamal Briceni cu privire la contestarea actelor

administrative și se pronunță o nouă hotărâre, prin care:

Se respinge cererea de chemare în judecată depusă de către Societatea cu

Răspundere Limitată „SCRIPNIS - TRANS” împotriva Biroului Vamal Briceni cu

privire la anularea actului de audit post - vămuire nr. 26/13/3 din 18 noiembrie 2013

și a deciziei de regularizare nr. 125 din 18 noiembrie 2013, ca fiind depusă cu

încălcarea termenului de prescripție.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței,

Judecătorul: Tatiana Vieru

Judecătorii: Valentina Clevadî

Tamara Chișca-Doneva

Mariana Pitic

Oleg Sternioală

Pagină 11 din 11