2ra-2752/16 — repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-2752/16 — repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Dosarul nr.2ra-2752/16
prima instanță: L. Pruteanu
instanța de apel: M. Guzun, A. Nogai, V. Brașoveanu
ÎNCHEIERE
07 decembrie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președinte, judecător Tatiana Vieru
Judecători Valentina Clevadî
Oleg Sternioală
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Hrenova Elena,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Hrenova Elena către
Ministerul Justiției, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Anatolie Mațarin privind
repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen
rezonabil a hotărârii judecătorești,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 31 mai 2016, prin care a fost respins apelul
declarat de către Hrenova Elena și menținută hotărîrea primei instanțe,
constată
La 19 octombrie 2015, Hrenova Elena s-a adresat cu acțiune în instanța de judecată
împotriva Ministerului Justiției cu privire la repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin
încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.
În motivarea acțiunii, Hrenova Elena a invocat că prin sentința Judecătoriei Rîșcani mun.
Chișinău din 05 iunie 2001, Nina Gorbatiuc a fost condamnată în baza art. 1231 Cod penal la
10 ani închisoare. Totodată, instanța de judecată a admis acțiunea civilă înaintată în cadrul
procesului penal, și a dispus încasarea din contul Ninei Gorbatiuc în beneficiul Elenei Hrenova
a prejudiciului material în mărime de 5 500 dolari SUA.
Susține reclamanta că titlul executoriu nr. 1-85/2001, emis în baza sentinței supra
enunțate a fost înaintat spre executare Oficiului de Executare al raionului Anenii Noi, dar în
perioada ispășirii pedepsei de către Nina Gorbatiuc, până în anul 2010, cînd a fost eliberată,
documentul executoriu nu a fost executat.
Menționează reclamanta că după eliberarea debitorului din detenție, a depus titlul
executoriu la executare Oficiului de Executare al sectorului Ciocana, mun. Chișinău, iar mai
apoi acesta a fost remis conform competenței, la locul de domiciliu al debitorului Nina
Gorbatiuc, Oficiului de Executare al raionului Anenii Noi.
1
Prin încheierea Judecătoriei Anenii Noi din 08 iunie 2010, a fost admisă cererea
creditorului privind anunțarea în căutare a debitorului și a fost dispusă anunțarea în căutare a
Ninei Gorbatiuc.
Încheierea dată a recepționat-o la 14 august 2010, după care alte informații nu a mai
primit de la executorul judecătoresc cu privire la derularea procedurii de executare.
Astfel s-a adresat către Ministerul Justiției al Republicii Moldova cu o petiție privind
neexecutarea în termen rezonabil a documentului executoriu. Prin urmare Ministerul Justiției
i-a comunicat că în legătură cu imposibilitatea executării titlului executoriu nr. 1- 85/2001,
prin încheierea șefului Oficiului de Executare Anenii Noi, L. Ghevorghean, din 12 ianuarie
2010, documentul executoriu, i-a fost restituit, în adresa ei.
Reclamanta susține că nu a primit titlul dat nici pînă în prezent.
Invocă reclamanta că la momentul examinării cererii sale de anunțare în căutare a Ninei
Gorbatiuc, șeful Oficiului de Executare Anenii Noi (L. Ghevorghean), care a participat la
ședința de judecată, nu a informat-o despre faptul, că prin încheierea din 12 ianuarie 2010 titlul
executoriu i-a fost restituit, astfel, consideră că această circumstanță intenționat a fost ascunsă
pentru a o lipsi de dreptul de a contesta încheierea de restituire în modul și termenul prevăzut.
Mai mult ca atât, reclamanta invocă, că de către șeful Oficiului de Executare Anenii Noi
nu au fost întreprinse măsurile necesare întru executarea încheierii emise la 08 iunie 2010
privind anunțarea în căutare a debitorului Nina Gorbatiuc.
Reclamanta mai invocă că, în legătură cu lichidarea instituției executorilor judecătorești
de stat și transferul procedurilor de executare executorilor judecătorești licențiați, în temeiul
Legii nr. 113 din 17 iunie 2010 privind executorii judecătorești, situația s-a complicat și mai
mult, iar procedura de executare, a fost încetată fără a i se comunica despre faptul dat.
Totodată mai menționează că încercările de a lua legătura cu executorul judecătoresc din
orașul Anenii Noi, pentru a afla motivul pentru care ea nu a primit titlul executoriu, nu s-au
soldat cu succes.
Solicită Hrenova Elena repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea
dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești cu încasarea prejudiciului
în mărime de 5 500 dolari SUA.
Prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 19 ianuarie 2016, a fost atras în
procesul dat executorul judecătoresc Mațarin Anatolie în calitate de intervenient (f.d. 46).
Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 08 februarie 2016, a fost respinsă
acțiunea, ca fiind neîntemeiată.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 31 mai 2016, a fost respins apelul declarat de
către Hrenova Elena și menținută hotărîrea primei instanțe (f.d. 76-84).
La 11 iulie 2016, Hrenova Elena a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel
Chișinău din 31 mai 2016, solicitînd casarea acesteia și a hotărîrii primei instanțe cu remiterea
pricinii la rejudecare în prima instanță.
În conformitate cu art. 434 al. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data
comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.
Prin prisma normei de drept citate, Completul de judecată constată că recursul declarat
la 11 iulie 2016, este depus în termen.
2
În motivarea recursului, Hrenova Elena a invocat că instanțele de judecată eronat au dat
apreciere circumstanțelor pricinii.
Susține că statul urmează să-i recupereze prejudiciul moral în urma neexecutării în
termen rezonabil a titlului executoriu emis în baza sentinței Judecătoriei Rîșcani mun.
Chișinău din 05 iunie 2001.
În conformitate cu art.439 alin.(2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului,
un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei
de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței
timp de o lună de la data primirii acesteia.
La 03 noiembrie 2016, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților cererea
de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.
Până la examinarea pricinii, intimații nu au depus referință la cererea de recurs declarată,
prin care să-și exprime opinia.
Verificînd legalitatea deciziei contestate, în limitele invocate în cererea de recurs depusă
de către Hrenova Elena, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul urmează a fi declarat inadmisibil din
următoarele considerente.
În conformitate cu art.439 alin.(3) codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică
încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața
completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2).
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces
sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că
normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate, iar alineatul
(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la
soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea
probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au
dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Colegiul menționează că, Hrenova Elena în cererea de recurs nu a invocat nici unul din
temeiurile de declarare prevăzute la art.432 alin.(2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art.433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432
alin.(2), (3) și (4).
În conformitate cu art. 440 alin.(1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată
existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide în mod
unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea
se emite conform prevederilor art.270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul
recursului.
3
Completul judiciar indică că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă
motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2) și (3) din Codul
de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor.
În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenței CEDO că „ ... art.6 parag.1
al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței
pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes.” (cauza Rebait și alții
contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).
Totodată instanța de recurs reiterează și faptul că conform articolului 13 din Convenția
Europeană recursul trebuie să fie unul „efectiv”, atît în practică, cît și în drept.
Un astfel de recurs este cerut pentru pretențiile care pot fi considerate ca fiind „serioase
și legitime" conform Convenției (a se vedea Mitropolia Basarabiei și alții vs. Moldova,
nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII).
Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța de apel a
examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură și aplicarea corectă
a legii materiale, iar în esența lor argumentele recursului care sânt similare argumentelor
invocate în instanța de apel, au fost verificate minuțios, la judecarea pricinii în ordine de apel,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Hrenova Elena, ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție,
d i s p u n e :
Recursul declarat de către Hrenova Elena se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.
Președinte, judecător Tatiana Vieru
Judecători Valentina Clevadî
Oleg Sternioală
4