2ra-2702/16 — anularea ordinului privind încetarea contractului individual de muncă, anularea parțială a contractului individual de muncă, etc.
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea ordinului privind încetarea contractului individual de muncă, anularea parţială a contractului individual de muncă, etc.
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-2702/16 — anularea ordinului privind încetarea contractului individual de muncă, anularea parțială a contractului individual de muncă, etc. (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Prima instanță: Judecătoria Bălți Dosarul nr. 2ra-2702/16
Judecător: A. Donos
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți
Judecători: T. Duca, S. Procopciuc, E. Grumeza
Î N C H E I E R E
07 decembrie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecători Iuliana Oprea, Ion Druță
examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de
către Rusu Gheorghe,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Rusu Gheorghe
împotriva Societății pe Acțiuni „Red-Nord” privind repunerea în termen, anularea
ordinului privind încetarea contractului individual de muncă, anularea parțială a
contractului individual de muncă, anularea acordului la contractul individual de
muncă, restabilirea în funcție, obligarea achitării despăgubirii pentru perioada de
absență forțată de la muncă și repararea prejudiciului moral,
împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 14 iunie 2016, prin care a fost
respins apelul declarat de Rusu Gheorghe și a fost menținută hotărîrea
Judecătoriei Bălți din 26 februarie 2016,
c o n s t a t ă
La 07 octombrie 2015, Rusu Gheorghe a depus cerere de chemare în
judecată împotriva SA „Red Nord” privind repunerea în termen, anularea
ordinului privind încetarea contractului individual de muncă, anularea parțială a
contractului individual de muncă, anularea acordului la contractul individual de
muncă, restabilirea în funcție, obligarea achitării despăgubirii pentru perioada de
absență forțată de la muncă și repararea prejudiciului moral, încasarea
cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, din 16 noiembrie 1999, a fost
angajat în funcția de jurisconsult la SA „Red-Nord”, exercitîndu-și atribuțiile în
cadrul filialei Florești. A activat în această funcție pînă la data de 31 mai 2015. La
23 martie 2013 a atins vîrsta de pensionare, conform legislației în vigoare la acel
moment.
Indică reclamantul că la 01 ianuarie 2014, la indicația administrației SA
„Red-Nord” a fost impus să scrie cerere de perfectare a contractului individual de
muncă pe durată determinată, care a fost încheiat inițial pînă la 31 decembrie
2014 și ulterior pînă la 31 mai 2015.
Consideră că, încheierea contractului individual de muncă cu el pe o
perioadă determinată este ilegală, totuși dînsul a acceptat încheierea actelor
indicate, deoarece considera că administrația nu va întrerupe relațiile de muncă cu
dînsul și va activa la întreprindere fără careva dificultăți.
La 31 mai 2015, contractul individual de muncă nu a mai fost prelungit.
Consideră p. 1.5 din contractul individual de muncă nr. 32 din 02 ianuarie 2014,
prin care a fost stabilita angajarea sa în funcția de jurisconsult pe perioadă
determinata de la 01 ianuarie 2014 pînă la 31 decembrie 2014 și acordul de
modificare a contractului individual de muncă nr. 27 din 05 ianuarie 2015 prin
care a fost prelungită durata contractului individual de muncă de la 01 ianuarie
2015 pînă la 31 mai 2015 ca fiind încheiat cu încălcarea normelor imperative ale
legislației muncii.
Cere reclamantul Rusu Gheorghe, repunerea în termenul de adresare cu
cerere de chemare în judecată, anularea ordinului nr. 237-c din 28 mai 2015,
anularea p. 1.5 din contractul individual de muncă nr. 32 din 02 ianuarie 2014,
anularea acordului de modificare a contractului individual de muncă nr. 27 din 05
ianuarie 2015, restabilirea în funcție, achitarea despăgubirii pentru perioada de
absență forțată de la muncă începînd cu data de 01 iunie 2015, compensarea
prejudiciului moral în mărime de 20 000 iei și încasarea cheltuielilor de judecată.
Prin hotărîrea Judecătoriei Bălți din 26 februarie 2016, s-a respins cererea
privind repunerea în termen, iar acțiunea înaintată de Rusu Gheorghe împotriva
Societății pe Acțiuni „Red-Nord” privind repunerea în termen, anularea ordinului
privind încetarea contractului individual de muncă, anularea parțială a
contractului individual de muncă, anularea acordului la contractul individual de
muncă, restabilirea în funcție, obligarea achitării despăgubirii pentru perioada de
absență forțată de la muncă și repararea prejudiciului moral, s-a respins ca fiind
tardivă.
Prin decizia Curții de Apel Bălți din 14 iunie 2016, s-a respins apelul
declarat de Rusu Gheorghe și s-a menținut hotărîrea Judecătoriei Bălți din 26
februarie 2016.
Nefiind de acord cu decizia menționată, la 29 septembrie 2016, Rusu
Gheorghe a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curții
de Apel Bălți din 14 iunie 2016 și a hotărîrii Judecătoriei Bălți din 26 februarie
2016, cu emiterea unei noi hotărîri de admitere a acțiunii înaintate.
În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate
pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurentul a indicat că
decizia instanței de apel cît și hotărîrea primei instanțe, sunt ilegale și
neîntemeiate, fiind emise cu aplicarea eronată a normelor de drept material.
La 01 decembrie 2016, SA „Red-Nord” a prezentat referință pe marginea
recursului declarat, solicitînd declararea acestuia ca fiind inadmisibil.
Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la
data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.
Avînd în vedere că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost
recepționată de către recurent la 30 iulie 2016 (f.d. 103), recursul înaintat de Rusu
Gheorghe se consideră declarat în termen.
Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că recursul
este inadmisibil din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la
proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de
drept procedural.
Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în
care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau
procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la
alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în
cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Rusu Gheorghe nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or
recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea actelor
judecătorești contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei.
Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural
de către instanța de apel sau instanța de fond, respectiv nu constituie temei de
casare a actelor judecătorești recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Completul ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursul
trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate
în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct
starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele
recursului invocate în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării
pricinii, care au fost apreciate corespunzător.
În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de Rusu Gheorghe ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție,
d i s p u n e
Recursul declarat de Rusu Gheorghe se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.
Președintele completului,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Iuliana Oprea
Ion Druță