2r-1041/16 — recunoașterea dreptului de proprietate

Prima instanță: O. Parfeni. dosarul nr. 2r - 1041/16

Instanța de apel: M. Ciugureanu, M. Anton, Iu. Cotruță.

D E C I Z I E

07 decembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență

Președintele ședinței, judecătorul Mihai Poalelungi

Judecătorii Tatiana Vieru

Oleg Sternioală

examinând recursul declarat de către recurenta Valentina Vezetiu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Valentinei Vezetiu

împotriva lui Vladimir Objilean, intervenient accesoriu Vera Objilean cu privire la

recunoașterea valabilității testamentului,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 03 noiembrie 2016, prin

care a fost respinsă cererea lui Valentina Vezetiu cu privire la scutirea parțială de

la plata taxei de stat, nu s-a dat curs cererii de apel declarate de către Valentina

Vezetiu și i s-a acordat Valentinei Vezetiu un termen de 10 zile din momentul

recepționării încheierii, pentru înlăturarea neajunsurilor stabilite,

c o n s t a t ă

La 30 noiembrie 2015, reclamanta Valentina Vezetiu a depus cerere de

chemare în judecată împotriva lui Vladimir Objilean, intervenient accesoriu Vera

Objilean cu privire la recunoașterea valabilității testamentului.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, în anul 1997, a încheiat în mod

verbal cu Vera Objilean un contract de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii

pe viață, care ulterior a fost întocmit în scris, însă nu a fost autentificat notarial și

înregistrat la O.C.T.

Susține reclamanta că, din perioada anilor 1997 și până în prezent și-a

îndeplinit obligațiile asumate față de Vera Objilean, acordându-i acesteia îngrijirea

necesară.

Afirmă reclamanta că, apartamentul nr. 19 situat în mun. Chișinău, bd.

Ștefan cel Mare 184, care urma să-i fie transmis în proprietate în baza contractului

de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe viață și a testamentului existent,

a fost vândut de către Vera Objilean nepotului acesteia Vladimir Objilean.

Cere reclamanta, Valentina Vezetiu, recunoașterea valabilității testamentului

nr. 2698 din 15 iulie 2015 înregistrat și autentificat de notarul public Zinaida

Volimbovscaia și recunoașterea dreptului de proprietate a apartamentului nr. 19

situat în mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare 184.

La 14 decembrie 2015, reclamanta Valentina Vezetiu a depus cerere de

concretizare a cerințelor, cerând recunoașterea valabilității testamentului nr. 2698

din 15 iulie 2015 înregistrat și autentificat de notarul public Zinaida

Volimbovscaia.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 19 aprilie 2016

acțiunea a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 03 noiembrie 2016, nu s-a dat

curs cererii de apel depuse de către Valentina Vezetiu. A fost respinsă cererea

Valentinei Vezetiu cu privire la scutirea parțială de la plata taxei de stat. S-a

comunicat apelantei despre necesitatea prezentării bonului de plată a taxei de stat

în sumă de 8 567 lei, acordându-i pentru aceasta un termen de 10 zile din

momentul recepționării încheierii.

S-a comunicat apelantei că, în caz dacă nu va lichida neajunsurile

menționate, cererea de apel nu va fi considerată depusă și va fi restituită.

La 18 noiembrie 2016, Valentina Vezetiu, a declarat recurs împotriva

încheierii Curții de Apel Chișinău din 03 noiembrie 2016, cerând admiterea

recursului, casarea încheierii recurate, emiterea unei noi hotărâri de admitere a

cererii cu privire la scutirea parțială de la plata taxei de stat.

În motivarea recursului, recurenta a indicat că încheierea Curții de Apel

Chișinău din 03 noiembrie 2016 este neîntemeiată și ilegală, fiind pasibilă de

casare, deoarece aceasta ar fi fost emisă cu încălcarea vădită a normelor de drept

procedural, precum și nu au fost elucidate pe deplin toate circumstanțele care au

importanță pentru soluționarea pricinii civile în cauză.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se

examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului

și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără

participarea părților.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care

urmează a fi respins cu menținerea încheierii instanței de apel din considerentele ce

urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce

examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să

mențină încheierea.

Din materialele dosarului urmează că, la 30 noiembrie 2015, recurenta-

reclamantă Valentina Vezetiu a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui

Vladimir Objilean, intervenient accesoriu Vera Objilean cu privire la recunoașterea

valabilității testamentului.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 19 aprilie 2016

acțiunea a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 03 noiembrie 2016, nu s-a dat

curs cererii de apel depuse de către Valentina Vezetiu. A fost respinsă cererea

Valentinei Vezetiu cu privire la scutirea parțială de la plata taxei de stat. S-a

comunicat apelantei despre necesitatea prezentării bonului de plată a taxei de stat

în sumă de 8567 lei, acordându-i pentru aceasta un termen de 10 zile din momentul

recepționării încheierii.

Ulterior, la 18 noiembrie 2016, Valentina Vezetiu, a declarat recurs

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 03 noiembrie 2016 cerând

admiterea recursului, casarea încheierii recurate, emiterea unei noi hotărâri de

admitere a cererii cu privire la scutirea parțială de la plata taxei de stat.

Cu referire la cele enunțate, Colegiul reiterează prevederile art. 369 alin. (1)

lit. a) CPC, care indică că, instanța de apel restituie printr-o încheiere cererea dacă

apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea

emisă.

Conform art. 368 CPC, dacă cererea de apel nu întrunește condițiile

prevăzute la art.364 și 365 și dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat,

instanța de apel dispune printr-o încheiere să nu se dea curs cererii, acordând

apelantei un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

Dacă apelanta îndeplinește în termen indicațiile din încheierea

judecătorească, apelul se consideră depus la data prezentării inițiale. Încheierea

instanței de apel de a nu se da curs cererii poate fi atacată cu recurs.

Respectiv, Colegiul indică obligativitatea impusă de prezenta normă

persoanelor fizice sau juridice de a prezenta la depunerea cererii de apel plata taxei

de stat în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condițiile legii.

Colegiul apreciază că instanța de apel în mod întemeiat a restituit recurentei-

apelante cererea de apel, dat fiind faptul că prin prisma art. 364 alin. (1) CPC

cererea de apel se depune în scris la instanța judecătorească a cărei hotărâre se

atacă, cu plata taxei de stat.

Astfel recurenta-apelantă, fiind înștiințată că în cazul nedepunerii în termen a

dovezii de achitare a taxei de stat, cererea va fi restituită, nu a prezentat dovada de

plată a taxei de stat.

În conformitate cu art. 83 CPC, taxa de stat reprezintă o sumă care se

percepe, în temeiul legii, de către instanța judecătorească în beneficiul statului de

la persoanele în ale căror interese se exercită actele procedurale de judecare a

pricinii civile sau cărora li se eliberează copii de pe documente din dosar.

Astfel, reieșind din prevederile art.86 alin. (1) CPC al RM, judecătorul sau

instanța judecătorească este în drept să decidă amânarea sau eșalonarea plății taxei

de stat pentru una sau pentru ambele părți, ținând cont de situația lor materială.

Analizând prevederile normei descrise în raport cu materialele cauzei,

instanța de recurs constată că instanța de apel s-a conformat întru totul cerințelor

legale și i-a acordat recurentei-apelante termen pentru înlăturarea neajunsurilor

menționate.

În conformitate cu art.85 alin.(4) CPC, în funcție de situația materială și de

probele prezentate în acest sens, persoana fizică sau juridică este scutită de către

judecător ( de către instanța judecătorească ) de plata taxei de stat sau de plata unei

părți a ei.

În acest sens, indică instanța de recurs, recurenta-apelantă, Valentina

Vezetiu, nu a prezentat, nici instanței de apel și nici instanței de recurs, careva

probe cu privire la situația ei materială, pretinsă precară, care ar putea servi drept

temei pentru scutirea ei totală sau parțială de la plata taxei de stat.

Or, afirmațiile declarative ale recurentei-apelante precum că, este în

imposibilitate de a achita taxa de stat și că, respingerea apelului în aceste condiții

ar duce la încălcarea principiului egalității armelor, nu pot constitui temei de

admitere a recursului.

În această ordine de idei, Colegiul reține că argumentele invocate în

cererea de recurs de către recurenta Valentina Vezetiu indică direct la eschivarea

neîntemeiată de la îndeplinirea actelor de procedură, în măsura stabilită de normele

de drept procedural și nu pot fi acceptate de către instanța de recurs în vederea

casării actului judecătoresc contestat.

Este de menționat că și Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relatat în

practica sa constantă că, „dreptul la o instanță” nu este un drept absolut. Or,

interesele unei bune administrări a justiției, pot să justifice impunerea unei

restricții de natură financiară în accesul unei persoane la o instanță (Tolstoy –

Miloslavsky împotriva Regatului Unit; Kreuz vs Polonia).

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, încheierea

contestată este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de către recurentă

sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge recursul declarat de către

recurenta Valentina Vezetiu ca neîntemeiat și de a menține încheierea Curții de

Apel Chișinău din 03 noiembrie 2016.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e

Se respinge recursul declarat de către recurenta Valentina Vezetiu.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 03 noiembrie 2016, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Valentinei Vezetiu împotriva lui

Vladimir Objilean, intervenient accesoriu Vera Objilean cu privire la recunoașterea

valabilității testamentului.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, Mihai Poalelungi

judecătorul

judecătorii Tatiana Vieru

Oleg Sternioală