3ra-1664/16 — anularea contractului de investitii, incetarea incalcarii dreptului de proprietate

3ra-1664/16 — anularea contractului de investitii, incetarea incalcarii dreptului de proprietate (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

prima instanță: D. Sușchevici dosarul nr. 3ra- 1664/16

instanța de apel: N. Traciuc, M. Anton, I. Cotruță

Î N C H E I E R E

30 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Iurie Bejenaru, Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Primăria

municipiului Chișinău,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Alexandru Darie, Galina

Ciubucova și Mariei Levitin împotriva Primăriei municipiului Chișinău, Inspecției de

Stat în Construcții, Direcției Generale Locativ-Comunală și Amenajare și Societății cu

răspundere limitată „Via Natura” cu privire la anularea Autorizației de construire

nr.333 din 21 iunie 2012, eliberată de Direcția Generală Locativ-Comunală și

Amenajare pentru construirea mansardei la blocul locativ din str. D. Rîșcanu, nr.8,

municipiul Chișinău, anularea contractului de investiții, obligarea încetării încălcării

dreptului de proprietate privind construirea unei mansarde asupra blocului locativ și

demontarea gardului de protecție din jurul blocului, interzicerea ridicării și exploatării

construcțiilor, repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 05 iulie 2016, prin care a fost

admis apelul declarat de către Galina Darie, succesor în drepturi al reclamantului

Alexandru Darie, Galina Ciubucova și Maria Levitiv, casată hotărîrea Judecătoriei

Centru municipiului Chișinău din 17 decembrie 2015 și emisă o nouă hotărîre de

admitere parțială a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La data de 28 martie 2013, Alexandru Darie, Galina Ciubucova și Maria Levitin

au depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun. Chișinău, Inspecției

de Stat în Construcții, Direcției Generale Locativ-Comunală și Amenajare și Societății

cu răspundere limitată „Via Natura” cu privire la anularea Autorizației de construire

nr.333 din 21 iunie 2012, eliberată de Direcția Generală Locativ-Comunală și

Amenajare pentru construirea mansardei la blocul locativ din str. D. Rîșcanu, nr.8,

mun. Chișinău, anularea contractului de investiții, obligarea încetării încălcării

dreptului de proprietate privind construirea unei mansarde asupra blocului locativ și

demontarea gardului de protecție din jurul blocului, interzicerea ridicării și exploatării

construcțiilor, repararea prejudiciului moral,

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că, la data de 18 februarie 2013, au

depus cerere prealabilă în adresa Primăriei mun. Chișinău și Inspecției de Stat în

Construcții, Direcției Generale Locativ-Comunală și Amenajare și SRL „Via Natura”

solicitînd anularea Autorizației de construire nr.333 din 21 iunie 2012 eliberată de

Direcția Generală Locativ-Comunală și Amenajare pentru construirea mansardei la

1

blocul locativ din str. D. Rîșcanu, 8, mun. Chișinău, anularea contractului de investiții

în mansardă pentru obiectul situat în mun. Chișinău, str. D. Rîșcanu, 8, încetarea

încălcării dreptului de proprietate manifestată prin construcția mansardei fără acordul

proprietarilor de apartamente și interzicerea de a fi ridicate sau exploatate construcții

sau instalații a blocului locativ situat în mun. Chișinău, str. D. Rîșcanu, 8, demontarea

gardului de protecție, însă răspuns nu au primit.

Menționează că, nu sunt de acord cu efectuarea construcției în cauză, deoarece li

se încalcă dreptul de proprietate, iar cu construirea unui nou etaj va avea loc distrugere

acoperișului și va fi afectată construcția în general, deoarece casa a fost dată în

exploatare în a. 1959.

Invocă că, la data de 20 aprilie 2012, Direcția Generală Locativ-Comunală și

Amenajare, a dat răspuns la petiția unui grup de locatari ai blocului din mun.

Chișinău, str. D. Rîșcanu,8, precum că, în baza acordurilor locatarilor de la ultimul

etaj, autentificate notarial, Direcția Generală Locativ-Comunală și Amenajare, în

calitate de gestionar a fondului locativ a încheiat contract de investiții cu compania

SRL „Via Natura”, iar în baza expertizei tehnice elaborate de experți atestați și schiței

de proiect, Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a eliberat

certificatul de urbanism nr.525i/11 din data de 21 iunie 2011 pentru efectuarea

mansardei.

Mai invocă că, Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare prin

răspunsul nr.21/1598 din 20 aprilie 2012, a susținut contrariul și informat că nu a

eliberat certificat de urbanism pentru proiectarea mansardei la blocul locativ din str. D.

Rîșcanu, 8, mun. Chișinău.

Consideră că, certificatul de urbanism nr.525i/11 din 21 iunie 2011 pentru

proiectare și autorizația de construire nr. 333 din 21 iunie 2012 au fost eliberare cu

încălcarea dreptului lor de proprietate și legislației speciale, deoarece au fost eliberate

fără acordul reclamanților autentificat notarial în calitate de proprietari ai

apartamentelor 14, 8 și 5 etajul 4 al blocului din str. D. Rîșcanu, 8, mun. Chișinău, iar

semnăturile prezentate de antreprenor sunt obținute de la proprietarii altor apartamente

sau de la chiriașii acestora.

Susțin că, executarea lucrărilor de construcție vor cauza prejudicii care sunt aduse

altor locatari din mun. Chișinău, asupra apartamentelor cărora au fost pornite lucrări de

construire a mansardei și stare de disconfort care se manifestă prin inundații, înghețuri,

mizerie, zgomote de pe șantier, iar reclamanții ca proprietari ai etajului 4 , și etajului 2

sunt pensionari nu sunt în stare fizică să suporte toate acestea din motive de sănătate.

Afirmă că, neglijența cerințelor locatarilor, lipsa oricărei informații, crearea

situațiilor de conflict, mediatizarea cazului, stresul legat de acestea și nesiguranța în ce

privește situația juridică și de fapt a locuințelor a creat reclamanților un prejudiciu

moral estimat de aceștia în sumă de 50 000 lei.

Solicită, anularea Autorizației de construire nr.333 din data de 21 iunie 2013

eliberată de Direcția Generală Locativ-Comunală și Amenajare pentru construirea

mansardei la blocul locativ din str. D. Rîșcanu, nr.8, mun. Chișinău, anularea

contractului de investiții în mansardă pentru obiectul situat în mun. Chișinău, str. D.

Rîșcanu, 8, obligarea încetării încălcării dreptului de proprietate, privind construirea

unei mansarde asupra blocului locativ și demontarea gardului de protecție din jurul

blocului, interzicerea ridicării și exploatării construcțiilor, repararea prejudiciului

moral.

2

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 17 decembrie 2015 a fost

respinsă acțiunea ca fiind tardivă (f.d.184-191, Vol.I).

Prima instanță, și-a argumentat concluzia prin faptul că, la data de 18 februarie

2013, Alexandru Darie, Galina Ciubucova și Maria Levitin s-au adresat cu cerere

prealabilă către Direcția Generală Locativ-Comunală și Amenajare nr.22-01-60 și

către Primăria mun. Chișinău cu nr. 22-51-14 privind obligarea Direcției Generale

Locativ-Comunală și Amenajare și SRL „Via Natura” să înceteze încălcarea dreptului

de proprietate, manifestat prin construirea unei mansarde asupra blocului locativ

situat pe str. D. Rîșcanu, 8, mun. Chișinău și să demonteze gardul de protecție din

jurul blocului, interzicerea Direcției Generale Locativ-Comunală și Amenajare și

SRL „Via Natura” să ridice sau să exploateze construcții sau instalații la blocul

locativ din str. D. Rîșcanu, 8, mun. Chișinău, anularea contractului de investiție în

mansardă pentru obiectul din str. D. Rîșcanu, 8, mun. Chișinău ca fiind încheiat de o

autoritate care nu este proprietar al blocului și cu încălcarea dreptului de proprietate

manifestată prin lipsa acordului notarial al proprietarilor blocului în cauză, anularea

autorizației de construire nr.333 din 21 iunie 2012, eliberată de Direcția Generală

Locativ-Comunală și Amenajare pentru construirea mansardei la blocul locativ din

str. D. Rîșcanu, 8, mun. Chișinău, interzicerea Direcției Generale Locativ-Comunală

și Amenajare și SRL „Via Natura” executarea oricăror lucrări de construire a

mansardei la blocul locativ din str. D. Rîșcanu, 8, mun. Chișinău, însă răspuns la

cererea prealabilă nu au primit, astfel, în situația în care din 18 martie 2013 a

intervenit circumstanța ce dădea dreptul la înaintarea cererii de chemare în judecată

privind anularea actului administrativ, Legea contenciosului administrativ instituind

termen de 30 zile pentru această acțiune, Alexandru Darie, Galina Ciubucova și

Maria Levitin s-au adresat cu cerere de chemare în judecată abia la data de 28 martie

2013, astfel fiind depășit termenul legal instituit de art.17 alin.(1) al Legii

contenciosului administrativ.

De asemenea, prima instanță a constata că, nu au fost prezentate probe

pertinente, care să justifice omiterea termenului de prescripție, în consecință

dispunînd respingerea acțiunii, ca fiind tardivă.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 24 decembrie 2015, a fost admisă

cererea reprezentantului Galinei Darie, avocatul Rodica Chirtoacă și a fost suspendat

procesul civil pînă la determinarea succesorului în drepturi a apelantului decedat

Alexandru Darie.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 24 martie 2015 a fost numit în

calitate de successor al decedatului Alexandru Darie, Galina Darie, conform

certificatului de moștenitor legal din data de 23 martie 2016, procesul a fost reluat.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 05 iulie 2016 a fost admis apelul declarat

de către Galina Darie, succesor în drepturi al reclamantului Alexandru Darie, Galina

Ciubucova și Maria Levitin, casată hotărîrea primei instanțe și emisă o nouă hotărîre

de admitere parțială a cererii de chemare în judecată, a fost anulată autorizația de

construire nr.333 din 21 iunie 2012, eliberată de către Direcția Generală Locativ-

Comunală și Amenajare pentru construirea mansardei la blocul din str. D. Rîșcanu, 8,

mun. Chișinău și contractul de investiții în mansardă pentru obiectul din mun.

Chișinău, str. D. Rîșcanu, 8, nr.29 M din 07 iunie 2011, încheiat între Direcția

Generală Locativ-Comunală și Amenajare și SRL „Via Natura”, ca fiind ilegale, în rest

pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate.

3

Instanța de apel a constatat că, reclamanții au aflat despre existența Autorizației

de construire nr.333 din 21 iunie 2012, la data de 12 februarie 2013, cînd s-a început

instalarea gardului de protecție și la data de 18 februarie 2013 au înaintat cererea

prealabilă cu privire la anularea actelor administrative, la care nu au primit răspuns,

astfel că, reclamanții s-au încadrat în termenul de 30 zile prevăzut de art.17 alin.(4) al

Legii contenciosului administrativ, depunînd cererea de chemare în judecată la data de

28 martie 2013.

Referindu-se la fondul cauzei, instanța de apel a constatat că, eliberarea de către

Primăria mun. Chișinău a Autorizației de construire nr.333 din 21 iunie 2012 a fost

efectuată cu încălcarea prevederilor legale, nefiind obținut acordul autentificat notarial

al tuturor locatarilor, inclusiv a reclamanților.

Respingând pretenția reclamanților privind repararea prejudiciului moral în

mărime de 50 000 lei, instanța de apel și-a argumentat concluzia prin faptul că,

reclamanții nu au prezentat careva probe concludente și admisibile privind gravitatea

suferințelor psihice sau fizice suportate.

La data de 22 septembrie 2016, Primăria mun. Chișinău a declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei

instanței de apel și menținerea hotărârea primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat că, nu este de acord cu decizia instanței de apel,

deoarece circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei nu au fost elucidate pe

deplin, au fost încălcate sau aplicate eronat normele de drept material, iar erorile

comise au dus la soluționarea greșită a cauzei.

Susține că, intimații-reclamanți au omis termenul de prescripție de adresare în

instanța de contencios administrativ, iar prima instanță întemeiat a respins cererea de

chemare în judecată ca fiind depusă tardiv.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul a fost depus în termen, or, din materialele

cauzei rezultă că, instanța de apel a expediat copia deciziei contestate în adresa

recurentei la data de 05 august 2016 (f. d. 71, Vol. II), însă la materialele dosarului nu

se regăsește dovada recepționării acesteia de către ultima.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

4

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu

și în toate cazurile.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4);

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Primăria mun. Chișinău nu

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Argumentul invocat de către recurentă precum că, instanța de apel a apreciat

arbitrar probele, anexate la materialele dosarului, fapt ce a dus la încălcarea dreptului

său la un proces echitabil nu poate fi reținut, deoarece la caz, instanța de apel a apreciat

probele în corespundere cu exigențele art. 130 din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentul invocat în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanțele ierarhic inferioare, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere,

la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri

(cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către

Primăria mun. Chișinău asemenea aspecte nu se regăsesc.

5

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul Primăriei mun. Chișinău ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1)

CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul Primăriei municipiului Chișinău se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

6