2r-932/16 — cu privire la reprarea prejudiciului material și moral

2r-932/16 — cu privire la reprarea prejudiciului material și moral (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

prima instanță: V. Gîrleanu 2r-932/16

instanța de apel: D. Manoli, Șt. Niță, A. Bostan

DECIZIE

23 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Ion Druță

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de Leonid Dumanciuc

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Dumitru Botnaru și

Dorei Botnaru împotriva lui Leonid Dumanciuc cu privire la repararea

prejudiciului material și moral și încasarea cheltuielilor de judecată

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2016, prin care a

fost respinsă cererea cu privire la repunerea în termenul de declarare a apelului și

restituită cererea de apel declarată de Leonid Dumanciuc, din motiv că apelul a fost

declarat în afara termenului legal

constată:

La 15 aprilie 2015, Dumitru Botnaru și Dora Botnaru au depus cerere de

chemare în judecată împotriva lui Leonid Dumanciuc cu privire la repararea

prejudiciului material și moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că la 30 iunie 2014, ora 12:00 în urma

deteriorării unei țevi din baia apartamentului aflat în mun. Chișinău, str. Albișoara

80/2, ap. 3, de la etajul superior au avut loc scurgeri de apă, fapt confirmat prin

actul de constatare întocmit de administratorul blocului și de lăcătușul din

deservirea cooperativei.

Explică că ulterior, a fost sesizat organul de poliție, reprezentații cărui,

ieșind la fața locului, au întocmit un proces-verbal de cercetare la fața locului.

Relevă că prin răspunsul eliberat de Inspectoratul de poliție Râșcani al DP

Chișinău a fost constatat prejudiciul material, iar persoanelor păgubite li s-a

explicat că pentru recuperarea prejudiciului material, urmează a se adresa în

instanța de judecată cu o acțiune civilă.

Reiterează că conform raportului de constatare tehnico–științifică nr. 175 din

18 iulie 2014, a fost stabilit costul lucrărilor de reparație, necesare pentru

înlăturarea consecințelor inundării apartamentului nr. 3 din str. Albișoara 80/2,

mun. Chișinău, în sumă de 50 416,32 lei.

Afirmă că vina pârâtului se manifestată prin neglijența față de proprietatea

sa, fiind ignorate prevederile pct. 18, 20 din Regulamentul privind folosirea

sistemelor comunale de alimentare și apă și de canalizare, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 656 din 27 mai 2002, cât și prevederile art. 315 alin. (6) Cod civil,

care stipulează că proprietarul este obligat să întrețină bunul ce-i aparține dacă

legea sau contractul nu prevede altfel.

Consideră că Leonid Dumanciuc, ca proprietar al apartamentului nr. 7 din

str. Albișoara 80/2, mun. Chișinău, făcându-se vinovat de inundația produsă în

imobilului său, are obligația de a repara atât prejudiciul material cât și moral.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 315, 512, 514, 1413,

1416 alin. (2) Cod civil, art. 166–167 CPC.

Solicită repararea prejudiciului material în sumă de 50 416,32 lei,

prejudiciului moral în sumă de 50 000 lei și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 23 septembrie 2015

acțiunea a fost admisă parțial.

A fost încasat din contul lui Leonid Dumanciuc în beneficiul lui

Dumitru Botnaru și Dorei Botnaru prejudiciul material în mărime de 50 416,32 lei.

A fost respinsă cerința lui Dumitru Botnaru și Dora Botnaru privind

încasarea prejudiciului moral în mărime de 50 000 lei, ca fiind neîntemeiată.

A fost încasat de la Leonid Dumanciuc în beneficiul lui Dumitru Botnaru și

Dorei Botnaru cheltuielile de judecată ce se compun din taxa de stat în mărime de

1512,48 lei și cheltuielile pentru asistența juridică în mărime de 4000 lei.

La 22 aprilie 2016, Leonid Dumanciuc a declarat apel împotriva hotărârii

Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 23 septembrie 2015, prin care a solicitat

admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii primei instanțe. Totodată, din

motiv că apelul a fost declarat în afara termenului legal, a solicitat repunerea în

termen a cererii de apel.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2016, a fost respinsă

cererea lui Leonid Dumanciuc cu privire la repunerea în termen de declarare a

apelului și restituită cererea de apel ca fiind depusă în afara termenului legal de

declarare a apelului.

La 08 august 2016 Leonid Dumanciuc a declarat recurs împotriva încheierii

Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2016, prin care a solicitat admiterea recursului

și casarea hotărârilor instanțelor ierarhic inferioare.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea recurată,

considerând-o ilegală și neîntemeiată.

Susține că de către instanțele ierarhic inferioare nu a fost înștiințat despre

locul, data, ora ședințelor de judecată.

Mai mult, indică că nu are nicio legătură cu litigiul în cauză, deoarece nu

este proprietarul apartamentului nr. 7 din str. Albișoara 80/2, mun. Chișinău.

Explică că conform extrasul din registrul bunurilor imobile, se confirmă că

proprietarul apartamentului nr. 7 din str. Albișoara 80/2, mun. Chișinău, este sora

sa – Margareta Domanciuc.

Consideră că Margareta Domanciuc a fost privată de drepturile și libertățile

sale, exprimate prin neînștiințarea acesteia despre examinarea pricinii, astfel,

fiindu–i încălcat dreptul la un proces echitabil.

Menționează că hotărârile judecătorești au fost expediate cu întârziere și la o

adresă greșită.

Concretizează că a recepționat încheierea instanței de apel la 05 august 2016.

La 15 august 2016 Leonid Dumanciuc a depus recurs suplimentar la cererea

de recurs înaintată la 08 august 2016, prin care a solicitat admiterea recursului și

casarea încheierii Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2016.

Suplimentar a menționat că nu a fost citat de către instanța de apel pentru a

participa la ședința de judecată.

De asemenea, a indicat că instanțele ierarhic inferioare nu au ținut cont de

faptul că dânsul nu este subiect al raportului litigios, deoarece nu este proprietarul

apartamentului nr. 7 din str. Albișoara 80/2, mun. Chișinău și respectiv, nu este

vinovat de cauzarea prejudiciului material și moral solicitat de intimați.

La 01 septembrie 2016, Leonid Dumanciuc a mai depus un recurs

suplimentar prin care a solicitat casarea încheierii Curții de Apel Chișinău din

21 iunie 2016.

În motivarea acestuia a indicat că la examinarea pricinii în prima instanță nu

putea avea calitatea procesuală de pârât, deoarece a fost confundat cu soțul

proprietarei apartamentului nr. 7 din str. Albișoara 80/2, mun. Chișinău.

Explică că în rezultatul emiterii hotărârii Judecătoriei Râșcani,

mun. Chișinău din 23 septembrie 2015, de către executorul judecătoresc au fost

retrase de pe contul său 60 000 lei.

Consideră că hotărârea Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din

23 septembrie 2015, este ilegală, din care motive solicită casarea acesteia.

La 07 septembrie 2016 Leonid Dumanciuc a mai depus un recurs

suplimentar la cererile de recurs depuse anterior, în care a indicat aceleași motive

de fapt, în vederea casării încheierii recurate.

La 21 octombrie 2016 Leonid Dumanciuc a depus cerere prin care a solicitat

restituirea sumei de 60 000 lei, compensarea dobânzii ratate, în urma încasării

sumei de 60 000 lei de pe contul depozitului bancar și a cheltuielilor suportate pe

parcursul unui an de zile.

În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului

împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunțarea ei.

Astfel, se consideră că recurentul Leonid Dumanciuc s-a conformat

prevederilor legale și a declarat recursul, la 08 august 2016, împotriva încheierii

Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2016 în termenul legal.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se

examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului

și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără

participarea părților.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care

urmează a fi respins cu menținerea încheierii instanței de apel din 21 iunie 2016.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce

examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să

mențină încheierea din considerentele ce urmează.

După cum rezultă din materialele dosarului, prin încheierea din

21 iunie 2016, Curtea de Apel Chișinău a respins cererea lui Leonid Dumanciuc

privind repunerea în termenul de declarare a apelului și a restituit cererea de apel

depusă de Leonid Dumanciuc împotriva hotărârii Judecătoriei Râșcani,

mun. Chișinău din 23 septembrie 2015, ca fiind în afara termenului legal de

declarare.

La adoptarea acestei soluții instanța de apel și-a fundamentat concluziile pe

dispozițiile art. 369 alin. (1) lit. b) CPC, care statuează că instanța de apel restituie,

printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar

apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze

repunerea în termen.

Prin prisma normei enunțate, instanța de recurs reține că concluzia instanței

de apel cu privire la restituirea cererii de apel lui Leonid Dumanciuc, ca fiind

depusă în afara termenului legal, este întemeiată.

În susținerea opiniei enunțate se vor reține dispozițiile art. 362 alin. (1) CPC

care stipulează că termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data

pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.

La caz, au relevanță și prevederile art. 111 alin. (3) CPC care prevede că

termenul de procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat

următoare datei calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură sau

producerii evenimentului ori momentului care a condiționat începutul lui.

Raportând aceste norme legale la caz, se constată că dispozitivul hotărârii

Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, contestată cu apel de către Leonid

Dumanciuc, a fost emis și pronunțat la 23 februarie 2015, prin urmare, termenul de

declarare a apelului și-a început curgerea la 24 februarie 2015, ziua imediat

următoare datei emiterii dispozitivului hotărârii contestate și a expirat la

23 martie 2015.

În conformitate cu art. 113 alin. (1) CPC, dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța judecătorească (judecător).

În speță, se constată că cererea de apel împotriva hotărârii

Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 23 septembrie 2015 a fost depusă de

Leonid Dumanciuc numai la 22 aprilie 2016 (f. d. 61), respectiv, cu încălcarea

termenului prevăzut de art. 362 alin. (1) CPC.

Instanța de recurs relevă că, deși dispozitivul hotărârii contestate a fost

pronunțat în lipsa lui Leonid Dumanciuc, faptul dat nu influențează termenul de

depunere a apelului în termenul prevăzut de art. 362 alin. (1) CPC.

Astfel, se constată că materialele pricinii denotă cu certitudine că Leonid

Dumanciuc a fost citat legal pentru ședința de judecată din 23 septembrie 2015,

fapt confirmat prin avizul de recepție care semnat la 11 august 2015 (f. d. 51),

circumstanță ce atestă că acesta a cunoscut despre existența și examinarea

prezentei cauze în prima instanță.

Faptul că Leonid Dumanciuc a cunoscut despre existența litigiului în speță

se confirmă și prin depunerea de către acesta, la 25 august 2015, a referinței la

cererea de chemare în judecată înaintată de către Dumitru Botnaru și Dora Botnaru,

concretizată în referința depusă la cererea de chemare în judecată (f. d. 52), unde a

indicat aceeași adresă pe care a fost expediată citația pentru ședința de judecată din

23 septembrie 2015.

Respectiv, în raport cu cele relevate mi sus, nu poate fi reținut argumentul

recurentului precum că dânsul nu a cunoscut despre examinarea pricinii în prima

instanță, nefiind înștiințat despre locul, data și ora examinării cauzei.

În susținerea acestei opinii vin și prevederile art. 102 alin. (41) CPC, care

direct indică că participanții la proces înștiințați în mod legal o dată nu mai pot

invoca necitarea lor pentru efectuarea actelor de procedură la o dată ulterioară.

Astfel, fiind indubitabil că Leonid Dumanciuc a cunoscut despre existența și

examinarea prezentului litigiu în instanța de judecată, fiind cel interesat în

soluționarea prezentului litigiu, avea obligația de a întreprinde măsurile necesare și

de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță, fapt, însă, ignorat de ultimul, ce

a generat omiterea termenului la depunerea a apelului.

La acest segment, instanța de recurs va remarca și jurisprudența constatată a

Curții Europene, unde Curtea a reiterat că ține de obligația părților de a lua

măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție (Van Harn

versus Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007).

Distinct de cele menționate mai sus, se atestă legalitatea încheierii Curții de

Apel Chișinău din 21 iunie 2016, prin care a fost respinsă cererea lui

Leonid Dumanciuc cu privire la repunerea apelului în termen, ca urmare și

restituirea cererii de apel.

Or, instanța de apel, prin prisma dispozițiilor art. 116 CPC, care prevede că

persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act

de procedură pot fi repuse în termen de către instanță, corect a constatat că

motivele invocate de Leonid Dumanciuc în susținerea cererii cu privire la

repunerea în termen a apelului nu pot fi reținute ca întemeiate, nefiind prezentate

probe incontestabile în confirmarea imposibilității îndeplinirii actului procedural în

interiorul termenului prevăzut de lege.

Distinct de cele menționate mai sus, se va nota că, admiterea spre examinare

a unui apel tardiv, ar avea un efect incompatibil cu principiul securității

raporturilor juridice, garantat de articolul 6 din Convenție și ar încălca dreptul

intimaților la un proces echitabil.

În susținerea acestei concluzii vine și jurisprudența constantă a CEDO care

statuează că înrăutățirea unei situații juridice, care a devenit irevocabilă datorită

aplicării termenului de prescripție sau care ar fi trebuit să devină irevocabilă dacă

termenul de prescripție s - ar fi aplicat, este incompatibilă cu principiul securității

raporturilor juridice (hotărârea din 18 iunie 2008 pe cauza SRL Dacia versus

Moldova, cererea nr. 3052/04, § 77).

Ca consecință, soluția adoptată de instanța de apel prin încheierea recurată

este compatibilă și cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul

prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor

Omului și Libertăților Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată a

termenului pentru exercitarea apelului ar împiedica rămânerea irevocabilă, ca

urmare a expirării termenului de atac, a hotărârii judecătorești emise în prima

instanță și ar leza, în acest mod, principiul securității raporturilor juridice.

Cât privește solicitarea recurentului cu privire la restituirea sumei de

60000 lei și a altor cheltuieli, instanța de recurs reiterează că aceste cerințe țin de

fondul cauzei, soluționarea chestiunii date fiind inadmisibilă odată cu examinarea

recursului împotriva încheierii prin care a fost respinsă cererea cu privire la

repunerea în termen de declarare a apelului și restituită cererea de apel ca fiind

depusă în afara termenului legal.

Față de cele ce preced și având în vedere că încheierea instanței de apel este

întemeiată și legală, iar criticele invocate de către recurent sunt nejustificate,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține încheierea

instanței de apel.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 CPC, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

decide:

Se respinge recursul declarat de Leonid Dumanciuc.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2016 în pricina

civilă la cererea de chemare în judecată a lui Dumitru Botnaru și Dorei Botnaru

împotriva lui Leonid Dumanciuc cu privire la repararea prejudiciului material și

moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Ion Druță

Nicolae Craiu