2rac-492/16 — încasarea datoriei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea datoriei
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2rac-492/16 — încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Judecătoria Soroca Dosarul nr.2rac-492/16
Judecător: Gh. Mîțu
Curtea de Apel Bălți
Judecători: T. Duca, E. Grumeza, S. Procopciuc
Î N C H E I E R E
23 noiembrie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, Valeriu Doagă,
Judecători Sveatoslav Moldovan și Iuliana Oprea
soluționînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către
Societatea Comercială „Vlados-Com” Societate cu Răspundere Limitată,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Societatea
Comercială „Vlados-Com” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Instituției
Medico-Sanitare Publice Spitalul Raional Soroca „A. Prisacari” cu privire la
încasarea datoriei, și cererea reconvențională înaintată de Instituția Medico-Sanitară
Publică Spitalul Raional Soroca „A. Prisacari” împotriva Societății Comerciale
„Vlados-Com” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la încasarea datoriei,
împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 28 iunie 2016,
C O N S T A T Ă :
Reclamantul SC „Vlados-Com” SRL a depus la data de 23.02.2016 cerere de
chemare în judecată către IMSP Spitalul raional Soroca „A. Prisacari” privind
încasarea datoriei.
În motivarea acțiunii înaintate reclamantul a indicat că, conform contractului
de achiziționare a produselor alimentare nr.3 din 05.01.2015, încheiat între SC
„Vlados-Com” SRL și IMSP Spitalul raional Soroca „A. Prisacari”, reclamantul s-a
obligat de a livra bunuri și/sau presta servicii, iar pîrîtul să recepționeze bunurile
livrate de vînzător.
Conform licitației nr.2229/14 din 15.12.2014 în baza deciziei grupului de lucru,
au fost încheiate raporturile juridice de vînzare-cumpărare, în conformitate cu
contractul înregistrat sub nr. 1-348/15 la 15.01.2015 la Serviciul achiziții publice pe
r-ul Soroca.
La 04.02.2015 conform facturii fiscale seria DV nr. 8991093, a fost livrată
marfa - pește congelat fară cap Hec - în valoare de 732 lei, conform facturii fiscale
seria DV nr. 8991190, la data de 06.02.2015 - marfa în valoare de 3294 lei, iar
conform facturii fiscale seria DV nr. 8991361, la 11.02.2015-marfa în valoare de
1464 lei. Valoarea mărfii livrate este reținută de către cumpărător invocînd faptul că
1
odată cu rezilierea contractului de vînzare-cumpărare supra menționat, în baza
deciziei grupului de lucru care au hotărît să aplice o amendă în mărime de 5490 lei și
chiar au reținut aceasta sumă, neachitînd în acest sens costul mărfii livrate, prin ce
încalcă prevederile pct. 3.4 al contractului de a achita marfa în termen de 30 zile de
la recepționarea documentelor de însoțire, la caz indicînd aceste termene.
La caz, consideră neîntemeiată decizia grupului de lucru cu privire la aplicarea
penalității, deoarece la compartimentul dispoziții finale pct. 11.1 este expres stipulată
obligația de a transmite litigiile ce nu pot fi soluționate amiabil spre examinare
instanței de judecată competente conform legislației RM, deci asupra sa ca agent
economic decizia grupului de lucru nu se poate răsfrînge.
Totodată indică reclamantul că, în conformitate cu art. 619 CC, obligațiunilor
pecuniare li se aplică dobînzi pe perioada de întîrziere. Astfel, conform informației
web publicată pe pagina www.bnm.md rata dobînzii pentru perioada respectivă de la
18.02.2015-18.02.2016, constituie în medie de 17,8%, astfel, rata dobînzii care
urmează a fi calculată pentru perioada de întîrziere constituie 17,8% + 9% = 26,8%,
deci dobînda de întîrziere constituie: 5490 lei x 26,8% = 1471,32 lei.
Mai menționează că, actul extrajudiciar a fost respectat, posibilitate de a
soluționa litigiul pe cale amiabilă părțile au avut, fapt confirmat prin reclamația nr.
15/15 din 07.04.2015, și recepționată poștal, fapt expres dovedit prin avizul de
recepție poștală anexat la prezenta cerere.
Solicită reclamantul încasarea de la IMSP Spitalul raional Soroca „A.
Prisacari” în beneficiul său a datoriei în mărime de 5490 lei, dobînda de întîrziere în
mărime de 1471,32 lei și cheltuielile de judecată suportate în mărime de 270 lei, iar
în total suma de 7231,32 lei.
La data de 23.03.2016 reprezentantul pîrîtului IMSP Spitalul raional Soroci
„A. Prisacari”, Găinam Constantin, a depus cerere reconvențională prin care a
solicitai încasarea de la SC „Vlados-Com” SRL în beneficiul IMSP Spitalul raional
Soroca „A. Prisacari” a sumei de 5490 lei cu titlu de penalitate pentru refuzul de a
livra marfa contractată, precum și încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 270
lei. /f.d. 24-25/
În motivarea cererii reconvenționale IMSP Spitalul raional Soroca „A.
Prisacari” a invocat că, conform anunțului publicat în Buletinual Achizițiilor Publice
Nr.94 din 28.11.2014, în scopul alimentării pacienților internați în instituție, IMSP
Spitalul Raional Soroca „A. Prisacari” a petrecul la data de 15.12.2014 Licitația
Publică Nr.2229/14 cu privire la achiziționarea produselor alimentare pentru prima
jumătate a anului 2015. În urma evaluării ofertelor operatorilor economici
participanți la licitație, în baza hotărîrii grupului de lucru în achiziții, Nr.1/1 din 19
decembrie 2014, pentru poziția pește congelat, a fost desemnată cîștigătoare oferta
operatorului economic SC„Vlados-Com” SRL, în urma căriua a fost încheiat
contractul de achiziționare a produselor alimentare pentru prima jumătate a anului
2015, cu Nr.3 din 05 ianuarie 2015 înregistrat la data de 15.01.2015 la Agenția de
Achiziții Publice cu nr.J-348/15.
2
Conform pct.4 și pct.1.1 a prezentului contract, vînzătorul se obligă să livreze
cumpărătorului bunurile conform specificației care este parte integrantă a prezentului
contract, conform graficului de livrare de 2 ori pe săptămînă pînă la data de 30 iunie
2015.
La data de 20 februarie 2015, prin scrisoarea din 17 februarie 2015,
reclamantul a informat grupul de lucru în achiziții că din motivul situației create pe
piață și anume devalorizarea leului, cu majorarea treptată a prețurilor la import a
produselor alimentare și anume pește, sunt în imposibilitate de a livra marfa
contractată și nu-și poate onora obligațiunile contractuale.
La data de 23 februarie 2015, conform procesului-verbal membrii grupului de
lucru au examinat scrisoarea reclamantului și au stabilit că motivul invocat de
reclamant în scrisoare precum că devalorizarea leului constituie forță majoră, nu
poate fi calificată ca forță majoră. Or, cauzele de forță majoră sunt expres stabilit în
pct. 7.1 contractului: „7.7. Părțile sînt exonerate de răspundere pentru neîndeplinirea
parțială sau integrală a obligațiilor conform prezentului Contract, dacă aceasta este
cauzată de producerea unor cazuri de forță majoră (războaie, calamități naturale:
incendii, inundații, cutremure de pămînt, precum și alte - circumstanțe care nu
depind de voința Părților). Prin urmare consideră reclamantul că, SCVlados-Com”
SRL nu poate fi scutit de obligația de a livra marfa contractată conform graficului de
livrări și prețului stabilit în contract.
Totodată menționează că, reclamantul/pîrît nu a respectat nici prevederile
pct. 7.3 al prezentului contract care prevăd că „Survenirea circumstanțelor de forță
majoră, momentul declanșării și termenul de acțiune trebuie să fie confirmate printr-
un certificat, eliberat în mod corespunzător de către organul competent din țară părții
care invocă asemenea circumstanțe".
Mai mult, afirmă că, membrii grupului de lucru au menționat că refuzul de a
livra marfa contractată, crează dificultăți mari în alimentarea zilnică a pacienților,
fapt care impune modificarea meniului pacienților prevăzut în Ordinul Ministerului
Sănătății și CNAM nr.437/210-A din 13.12.2007.
Astfel, conform contractului de achiziționare a produselor alimentare pentru
prima jumătate a anului 2015, în pct. 8.2 lit a), se prevede că, rezilierea contractului
se poate realiza cu acordul comun al părților și în cazul refuzului vînzătorului de a
livra bunurile prevăzute în prezentul contract. Iar, conform pct. 9.7, pentru refuzul de
a vinde bunurile contractate, vînzătorul suportă o penalitate în valoare de 5% din
suma totală a contractului.
Potrivit pct.8.4, partea înștiințată este obligată să răspundă în decurs de 5
zile lucrătoare de la primirea notificării.
Prin răspunsul Nr.120 din 23.02.2015, reclamantul a fost informat despre
decizia grupului de lucru și anume cu rezilierea contractului Nr.3 din 05 ianuarie
2015 prin acordul adițional nr.l din 23.02.2015 semnat de ambele părți înregistrat la
Agenția de Achiziții Publice cu nr.1-6332/15 la data de 27.02.2015.
3
În prezent, conform actului de verificare contabil în debit, SC„Vlados-
Com” SRL datorează suma de 5490,00 lei care constituie 5 % din valoarea totală a
contractului care se estimează în mărime le 109800.00 lei.
Prin hotărîrea Judecătoriei Soroca din 25 aprilie 2016, s-a respins ca
neîntemeiată acțiunea înaintată de SC „Vlados-Com” SRL către IMSP Spitalul
raional Soroca "A. Prisacari" privind încasarea datoriei. S-a admis acțiunea
reconvențională înaintată de IMSP Spitalul raional Soroca „A. Prisacari” către SC
„Vlados-Com” SRL. S-a încasat de la SC „Vlados-Com” SRL în beneficiul IMSP
Spitalul raional Soroca „A. Prisacari” „suma de 5490 lei cu titlu de datorie și 270 lei
cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond s-a bazat pe cercetarea completă, a
tuturor probelor prezente și a constatat că, cerințele invocate în acțiunea inițială nu se
încadrează în prevederile legii iar a celei reconvenționale sunt întemeiate, fapt din
care considerente au fost admise.
La 24 mai 2016, SC „Vlados-Com” SRL a contestat cu apel hotărîrea
Judecătoriei Soroca din 25 aprilie 2016, prin care a solicitat casarea hotărîrii cu
emiterea unei noi prin care acțiunea inițială să fie admisă iar cea reconvențională să
fie respinsă.
Prin decizia Curții de Apel Bălți din 28 iunie 2016, apelul declarat de SC
„Vlados-Com” SRL a fost respins iar hotărîrea primei instanțe a fost menținută.
Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că motivele invocate de
apelant nu și-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului
iar argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate.
Invocînd ilegalitatea deciziei instanței de apel, la 22 septembrie 2016, SC
„Vlados-Com” SRL a depus cerere de recurs, prin care a solicitat admiterea
recursului, casarea decizie instanței de apel cu emiterea unei noi hotărîri de admitere
a acțiunii inițiale și de respingere a celei reconvenționale.
În motivarea recursului, acesta a indicat că, decizia instanței de apel a fost
adoptată cu aplicarea eronată a normelor de drept material și cu încălcarea normelor
de drept procedural.
Totodată, mai invocă recurentul că, instanța de apel nu a constatat și elucidat
toate circumstanțele care au importanță pentru justa soluționare a litigiului.
Instanța de recurs constată că, decizia instanței de apel din data de 28 iunie
2016, a fost contestată cu recurs de către SC „Vlados-Com” SRL la 22 septembrie
Conform avizului de recepție anexat la materialele cauzei se conchide că,
copia deciziei instanței de apel a fost recepționată de către recurent la 08 august
Prin urmare, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție, prin prisma art. 425 CPC, consideră
recursul depus în termen.
În conformitate cu art.439 alin.(2) Cod de procedură civilă, după parvenirea
dosarului un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,
4
dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea
depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acestuia.
În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului
se va decide în lipsa acesteia.
La 10 noiembrie 2016 și 14 noiembrie 2016, IMSP Spitalul raional Soroca "A.
Prisacari" a depus referința la cererea de recurs declarată de către SC „Vlados-Com”
SRL, prin care a solicitat respingerea recursului ca fiind inadmisibil.
Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs de către SC
„Vlados-Com” SRL, Colegiul atestă că acesta nu indică nici un argument vis-a-vis
de legalitatea deciziei instanței de apel.
Drept urmare, se reține că argumentele invocate în cererea de recurs declarată
de SC „Vlados-Com” SRL, nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece
nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau
a normelor de drept procedural, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei
recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu și
temeinicia ei în fapt.
În această ordine de idei și prin prisma celor menționate, completul Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră
recursul depus de SC „Vlados-Com” SRL ca fiind inadmisibil.
În favoarea concluziei enunțate se invocă următoarele argumente.
În conformitate cu dispoziția art. 432 alin. (1) C.P.C., părțile și alți participanți
la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială
sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) C.P.C., cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.
432 alin. (2), (3) și (4) C.P.C..
Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții
Supreme de Justiție constată că, temeiurile recursului declarat nu se încadrează în
prevederile art. 432 alin. (2), (3) și (4) C.P.C.. Mai mult de cît atît, cauza a fost
judecată cu respectarea normelor de drept material și procesual, iar recursul fiind
vădit neîntemeiat.
Călăuzindu-se de prevederile art. 440 C.P.C. al RM, Colegiul Civil, Comercial
și de Contencios Administrativ a constatat existența unuia din temeiurile prevăzute la
art. 433 C.P.C. și anume la lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) C.P.C..
În acest sens, instanța de recurs accentuează că, potrivit art. 440, alin. (1)
C.P.C., în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.
433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată
irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform
5
prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.
Astfel, completul reamintește prin prisma jurisprudenței CEDO, fosta Comisie
a arătat că „ ... art.6 parag.1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei
decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,
respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca
fiind lipsit de șanse de succes” (cauza Rebait și alții contra Franței, Comisia
Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).
Astfel, din considerentele menționate și avînd în vedere faptul că, instanța de
apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat și a apreciat corect probele
prezentate, aplicînd corespunzător normele de drept material și respectînd normele
de drept procedural, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios
Administrativ al Curții Supreme de Justiție, ajunge la concluzia de a considera
recursul declarat de către SC „Vlados-Com” SRL ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) C.P.C.,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție,
D I S P U N E:
Recursul declarat de către Societatea Comercială „Vlados-Com” Societate cu
Răspundere Limitată se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.
Președintele completului,
Valeriu Doagă
Judecători Sveatoslav Moldovan
Iuliana Oprea
6