2rc-914/16 — incasarea prejudiciului material
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea prejudiciului material
- Temei legal
- temeiul scutirii de la plata taxei de stat
2rc-914/16 — incasarea prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Instanța de fond: Judecătoria sectorului Botanica municipiul Chișinău, Judecător – Sv.Garștea-Bria
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – Domnica Manole, Ștefan Niță, Angela Bostan
Dosar nr.2rc-914/16
DE CI ZI E
23 noiembrie 2016 municipiul Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
În componența:
Președintele ședinței, – Svetlana Filincova,
Judecători – Dumitru Mardari, Galina Stratulat,
Examinînd recursul declarat de avocatul Valeriu Caușnean, în interesele SRL
„Lolimax”,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Chișinău-
gaz” împotriva SRL „Lolimax”, privind încasarea sumei cu titlu de prejudiciu
material,
împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 09 august 2016, prin care a fost
respins demersul privind scutirea de la plata taxei de stat și nu s-a dat curs cererii
de apel,
co ns tată :
La 30 iulie 2015 SRL „Chișinău-gaz” a depus cerere de chemare în judecată
împotriva SRL „Lolimax”, solicitînd încasarea sumei de 857 827,18 lei cu titlu de
prejudiciu.
Totodată, s-a solicitat și asigurarea acțiunii cu dispunerea aplicării sechestrului
asupra bunului imobil (construcția situată în mun.Chișinău, bd.I.Gagarin, nr.10, cu
nr.cadastral 0100104.607.01) și bunurilor mobile, a conturilor bancare, în limita
prejudiciului cauzat.
Prin hotărîrea Judecătoriei sectorului Botanica municipiul Chișinău din 24
martie 2016 a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de SRL
„Chișinău-gaz”. A fost încasat de la SRL „Lolimax”, c/f 1008600051793, cu sediul
în mun.Chișinău, șos.Muncești, nr.162, ap/of 160, în beneficiul SRL „Chișinău-
gaz”, cu sediul în mun.Chișinău, str.Albișoara, nr.38, 857 827,18 lei, cu titlu de
datorie în urma prejudiciului material cauzat, 25 734,81 lei cu titlu de taxă de stat
achitată de reclamant la depunerea cererii de chemare în judecată, iar în total suma
de 883 561,99 (opt sute optzeci și trei mii cinci sute șaizeci și unu) lei.
La 22 aprilie 2016 avocatul Valeriu Caușnean, în interesele SRL „Lolimax” a
contestat cu apel hotărîrea Judecătoriei sectorului Botanica municipiul Chișinău
din 24 martie 2016.
1
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 31 mai 2016 nu s-a dat curs cererii
de apel depuse de avocatul Valeriu Caușnean, în interesele SRL „Lolimax” și s-a
acordat un termen pînă la 19 iulie 2016 pentru prezentarea cererii de apel motivate
și a dovezii de plată a taxei de stat.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 19 iulie 2016 a fost prelungit
termenul pentru înlăturarea neajunsurilor cererii de apel pînă la 09 august 2016.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 09 august 2016 a fost respins
demersul avocatului Valeriu Caușnean, în interesele SRL „Lolimax”, privind
scutirea de la plata taxei de stat și nu s-a dat curs cererii de apel depuse, fiind
prelungit termenul pentru lichidarea neajunsurilor cererii de apel pînă la 15
septembrie 2016.
La 14 septembrie 2016 avocatul Valeriu Caușnean, în interesele SRL
„Lolimax” a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău, solicitînd
admiterea cererii, punerea pe rol a cererii de apel și scutirea de la plata taxei de
stat.
În motivarea cererii a invocat situația financiară precară a SRL „Lolimax”.
La 22 noiembrie 2016 SRL „Chișinău-gaz” a depus referință la recursul
declarat de SRL „Lolimax”, solicitînd respingerea cererii.
Studiind materialele dosarului, în raport cu temeiurile invocate în recurs și
prevederile Legii, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Valeriu Caușnean, în
interesele SRL „Lolimax” este neîntemeiat și necesită a fi respins, din următoarele
motive.
În speță, la 22 aprilie 2016, Valeriu Caușnean, în interesele SRL „Lolimax” a
contestat cu apel hotărîrea Judecătoriei sectorului Botanica municipiul Chișinău
(f.d.50-51).
Conform art.364 alin.(1) din Codul de Procedură Civilă, cererea de apel se
depune în scris la instanța judecătorească a cărei hotărîre se atacă, cu plata taxei de
stat în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condițiile legii.
Conform art.365 alin.(1) lit.d) din Codul de Procedură Civilă, în cererea de apel
se indică motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul.
Conform art.368 alin.(1) din Codul de Procedură Civilă, dacă cererea de apel nu
întrunește condițiile prevăzute la art.364 și 365 și dacă cererea este depusă fără
plata taxei de stat, instanța de apel dispune printr-o încheiere să nu se dea curs
cererii, acordînd apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.
În acest sens, instanța de apel, ghidându-se de prevederile legale citate supra, în
mod just a dispus de a nu da curs cererii de apel, în condițiile în care nu au fost
respectate exigențele stabilite de lege, nefiind prezentată dovada de plată a taxei de
stat și nici cererea de apel cu indicarea motivelor de fapt și de drept pe care se
întemeiază apelul.
2
Ulterior, instanței de apel i-a fost înaintat un demers privind scutirea parțială de
la plata taxei de stat.
Conform art.85 alin.(4) din Codul de Procedură Civilă, în funcție de situația
materială și de probele prezentate în acest sens, persoana fizică sau juridică este
scutită de către judecător (de către instanța judecătorească) de plata taxei de stat
sau de plata unei părți a ei.Se cere a fi precizat că scutirea de la plata taxei de stat,
prin prisma art.85 alin.(4) din Codul de Procedură Civilă, este un drept al instanței
de judecată, dictat de capacitatea reală a justițiabilului de a achita taxa de stat
calculată conform Legii taxei de stat nr.1216-XII din 03.12.1992, capacitate care
urmează a fi apreciată de către instanță și care urmează a fi nemijlocit reflectată de
probele anexate la dosar în acest sens.
Colegiul atestă faptul că, la materialele dosarului, întru argumentarea
temeiniciei demersului de scutire de la plata taxei de stat s-a invocat în mod
declarativ doar situația financiară precară.
În acest sens Colegiul reține că recurentul nu a prezentat probe suficiente în
vederea determinării situației materiale reale a acestuia și determinării
imposibilității de a suporta cheltuielile vizate de plata taxei de stat sau caracterul
excesiv al acesteia, fiind în mod declarativ formulat un demers.
De altfel, CtEDO a relatat în practica sa constantă că, dreptul la o instanță nu
este absolut. În această privința, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest
gen, nu exclude niciodată ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției și
impunerea unei restricții de natură financiară în accesul unei persoane la o instanță
(Tolstoy –Miloslavsky vs. Regatul Unit), urmează a fi una justificată, generată de
situația celui ce recurge la calea de atac, dar și conformă normelor care guvernează
accesul la justiție.
Reieșind din prevederile art.85 și art.118 din Codul de Procedură Civilă, urma
ca instanței de judecată să-i fi fost administrate probe care urmau să confirme
imposibilitatea achitării taxei de stat, însă recurentul a evitat să probeze acele
circumstanțe care fac imposibilă achitarea acesteia.
Prin urmare, Colegiul consideră că instanța de apel în mod just a respins
demersul de scutire de la plata taxei de stat, nefiind justificată necesitatea scutirii
de la plata taxei de stat.
În aceste condiții, Colegiul apreciază recursul declarat de avocatul Valeriu
Caușnean, în interesele SRL „Lolimax” ca fiind neîntemeiat și care necesită a fi
respins, ori încheierea Curții de Apel Chișinău din 09 august 2016 este întemeiată
și justificată de circumstanțele de fapt și de drept ale pricinii, reținute în mod corect
de instanța de judecată, motiv pentru care încheierea recurată urmează a fi
menținută.
3
Conform art.427 lit.a) din Codul de Procedură Civilă, instanța de recurs, după
ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să
mențină încheierea.
Totodată, în speță nu poate fi ignorat faptul exercitării cu rea-credință a
drepturilor procedurale de către SRL „Lolimax”, în condițiile în care acesta a
beneficiat în mod repetat de termen suplimentar pentru înlăturarea neajunsurilor
cererii de apel, însă a omis înlăturarea acestora.
În conformitate cu art. 427 lit.a), art. 428 din Codul de Procedură Civilă,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție,
deci de:
Se respinge recursul declarat de avocatul Valeriu Caușnean, în interesele SRL
„Lolimax”.
Se menține încheirea Curții de Apel Chișinău din 09 august 2016, în pricina
civilă la cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Chișinău-gaz” împotriva
SRL „Lolimax”, privind încasarea sumei cu titlu de prejudiciu material.
Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.
Președintele ședinței,
Svetlana Filincova
Judecători – Dumitru Mardari
Galina Stratulat
4