3ra-1661/16 — contestarea actului administrativ

prima instanță: S. Bleșceaga dosarul nr. 3ra-1661/16

instanța de apel: I. Cimpoi, N. Simciuc, V. Brașoveanu

Î N C H E I E R E

17 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul – Valeriu Doagă

Judecătorii – Iuliana Oprea, Sveatoslav Moldovan

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de

reprezentantul lui Stratan Mihail, avocatul Balan Iulian,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de reprezentantul lui

Stratan Mihail, avocatul Balan Iulian împotriva Comisiei Naționale de Integritate cu

privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 iulie 2016

c o n s t a t ă:

La data de 11 martie 2014 reprezentantul lui Stratan Mihail, avocatul Balan

Iulian a depus cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei Naționale de

Integritate cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a menționat că, actele de constatare nr. 04/21 și nr. 04/22

din 20 februarie 2014 sunt ilegale, neîntemeiate, deoarece Comisia Națională de

Integritate la emiterea acestora a interpretat eronat normele Legii cu privire la

conflictul de interese nr.16 din 15 februarie 2008 (în continuare – Legea nr. 16/2008).

Susține că, Stratan Mihail deține funcția de director al Agenției pentru Eficiența

Energetică, fiind numit prin ordinul Ministrului Economiei nr.144-p din 20 aprilie

2011.

Menționează că, în urma procedurii licitației publice cu privire la transmiterea

setului de echipament pentru audit energetic, la data de 08 mai 2013 a fost semnat

contractul nr.14 de Societatea cu Răspundere Limitată „Esco-Voltaj” (în continuare –

SRL „Esco-Voltaj”) în calitate de vînzător, Agenția de Dezvoltare Regională Nord

(în continuare – ADR Nord) în calitate de co-finanțator și Agenția pentru Eficiența

Energetică ca beneficiar.

Afirmă că, după ce SRL „Esco-Voltaj” a fost selectată ca câștigătoare a licitației

organizate și desfășurate de ADR Nord, sub supravegherea Agenției de Cooperare

Internațională a Germaniei (GIZ), Stratan Mihail a delegat o altă persoană cu

împuternicirea de a semna contractul nr. 14 din 08 mai 2013.

Consideră faptul că, Comisia Națională de Integritate a indicat eronat în actele

de constatare contestate schemele care ar reprezenta grafic speța în cauză, deoarece a

interpretat și calificat acțiunile lui Stratan Mihail de o manieră tendențioasă și a omis

elementele importante ale proceselor și factorilor decizionali, iar ultimul nu a

1

influențat funcționarul public să semneze contractul nominalizat.

Relevă că, la data de 17 decembrie 2007 a fost înregistrată Societatea cu

Răspundere Limitată „Omni-Invest” (în continuare – SRL „Omni-Invest”), fondată și

administrată de Stratan Mihail, iar la 09 martie 2011, în baza deciziei ultimului în

calitate de fondator, s-a decis reorganizarea SRL „Omni-Invest” în societate pe

acțiuni, procedura fiind înregistrată la ÎS „Camera Înregistrării de Stat” și se află în

proces de desfășurare.

Susține că, Comisia Națională de Integritate greșit a apreciat informația

parvenită de la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat și a catalogat suma de 84741,66

de lei ca venit, deoarece nu a identificat cum a profitat Stratan Mihail de pe urma

activității SRL „Omni-Invest”, în pofida faptului că, ultima se află în proces de

reorganizare și nu mai desfășura activitate de întreprinzător, iar Stratan Mihail nu a

exercitat calitatea de administrator al SRL „Omni-Invest”.

Solicită anularea actelor de constatare nr.04/21 și nr.04/22 din 20 februarie 2014

ca fiind ilegale în fond și emise cu încălcarea procedurii, încasarea prejudiciului

moral în sumă de 1 leu pentru restabilirea drepturilor încălcate și încasarea

cheltuielilor pentru asistență juridică.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 01 decembrie 2015 s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de avocatul Balan Iulian în interesele

lui Stratan Mihail împotriva Comisiei Naționale de Integritate cu privire la

contestarea actului de constatare nr.04/21 din 20 februarie 2014 cu privire la

constatarea faptului încălcării regimului juridic al conflictului de interese, a actului

nr.04/22 din 20 februarie 2014 cu privire la încălcarea regimului juridic al

incompatibilității și repararea prejudiciului moral, ca fiind neîntemeiată.

În susținerea poziției, prima instanță a reținut că, pînă la depunerea dosarelor

pentru participarea la licitație, dar nici după desemnarea câștigătorului, reclamantul,

contrar art.9 alin. (1) lit.b) din Legea nr.16/2008, nu a informat în termen de 3 zile, în

scris, organul superior despre calitatea sa de fondator/asociat al SRL „Esco-Voltaj”,

urmînd să primească de la organizația publică în care activează o comandă de

achiziție publică. Mai mult, simultan cu funcția de director general al Agenției pentru

Eficiența Energetică, Stratan Mihail este fondatorul (cota-parte de 100%) și unicul

asociat al SRL „Esco-Voltaj”.

Prima instanță a mai reținut că, directorul adjunct al Agenției pentru Eficiența

Energetică, Negura Călin, a semnat contractul nr.14 din 08 mai 2013, fiind

împuternicit de Stratan Mihail prin procura specială nr. 29-460 din 08 mai 2013

pentru încheierea unui contract, care din conținutul acesteia rezultă cert că directorul

adjunct a fost investit de reclamant doar cu posibilitatea de a încheia contractul

respectiv și de a îndeplini toate acțiunile necesare legate de realizarea acestei misiuni.

La fel, prima instanță a constatat că prin eliberarea procurii se încerca evitarea

unui conflict de interese, avînd în vedere relația dintre Stratan Mihail ca director al

Agenției și asociat al SRL „Esco-Voltaj” și Negura Călin ca director adjunct al

Agenției, reieșind din faptul că reclamantul conștientiza că ar fi putut fi subiectul

unui conflict de interese.

Cu referire la actul de constatare nr.04/22 din 20 februarie 2014 prima instanță a

reținut că, Stratan Mihail era obligat să înceteze funcția de administrator al SRL

„Omni-Invest” , ÎM „Eco Resyling” și ÎM „M.W.S. Imex” SRL pe parcursul unei luni

din momentul numirii în funcția de director general al Agenției pentru Eficiența

2

Energetică, avînd posibilitate legală, reieșind din dispozițiile art.49 alin.(2) și art.70

alin.(1) din Legea privind societățile cu răspundere limitată. Toate acestea denotă

încălcarea regimului juridic al incompatibilității de către Stratan Mihail, director al

Agenției pentru Eficiența Energetică, stipulate expres la art.19 din Legea nr.16/2008

și art.25 alin.(2) lit. c) și alin. (21) din Legea cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 07 iulie 2016 s-a respins apelul declarat

de reprezentantul lui Stratan Mihail, avocatul Balan Iulian și s-a menținut hotărîrea

Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 01 decembrie 2015.

La data de 19 septembrie 2016, reprezentantul lui Stratan Mihail, avocatul

Balan Iulian a depus cerere de recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din

07 iulie 2016 solicitînd casarea deciziei instanței de apel și hotărîrii primei instanțe cu

pronunțarea unei noi hotărîri de admitere a acțiunii în sensul formulat.

În motivarea recursului a invocat motivele de fapt ale pricinii și a pledat că,

instanțele inferioare au interpretat în mod eronat normele de drept material care

reglementează raportul juridic în speță.

Susține că, instanțele inferioare nu au examinat probele prezentate de recurent

într-un mod efectiv, dîndu-le o apreciere eronată, referindu-se la jurisprudența

CEDO.

Menționează că, procedura de examinare a cererilor depuse la Comisia

Națională de Integritate a fost încălcată, deoarece regulamentul la care se face referire

prevede expres termenul de 30 de zile, iar depășirea acestuia duce la nulitatea tuturor

actelor emise ulterior.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,

completul Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

3

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu și în toate cazurile.

În conformitate cu art.433 din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care:

a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4);

b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art. 434;

c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;

d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Conform art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este

termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Completul consideră recursul ca fiind depus în termen în condițiile în care din

materialele cauzei nu poate fi stabilit momentul comunicării recurentului a deciziei

instanței de apel pentru a determina respectarea termenului legal de declarare a

recursului.

Completul reține, că argumentele invocate în cererea de recurs, în esență sunt

identice celor din cererea de apel, care au fost deja supuse examinării și aprecierii

juste de către instanța de apel prin prisma art. 130 din Codul de procedură civilă în

raport cu dispozițiile art.118 din aceeași lege și art. 24 alin.(3) din Legea

contenciosului administrativ nr.793 din 10 februarie 2000, fiindu-le oferite

concluziile de rigoare și respectiv nu urmează a fi reiterate în ordine de recurs, iar

actele normative vizate au fost interpretate și aplicate elocvent de instanțele inferioare

prin prisma circumstanțelor importante ale pricinii.

Astfel, instanța de recurs notează că, reprezentantul recurentului nu a invocat

niciun argument plauzibil în vederea ilegalității deciziei instanței de apel.

În acest sens, completul reamintește prin prisma jurisprudenței CEDO, fosta

Comisie a arătat că „… art. 6 §1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei

decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca

fiind lipsit de șanse de succes” (cauza Rebait și alții contra Franței, Comisia

Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995).

Completul concluzionează că, din conținutul cererii de recurs nu rezultă

existența unuia din temeiurile legale de recurs, iar circumstanțele de fapt invocate în

cererea de recurs nu constituie obiect al recursului, or recursul devoluează numai

circumstanțele de drept ale pricinii.

Din considerentele menționate și avînd în vedere faptul, că instanțele inferioare

au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat și au apreciat corect probele

prezentate, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, completul

Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

4

ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de reprezentantul lui Stratan

Mihail, avocatul Balan Iulian, în baza art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă,

ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a) și art. 440 din Codul de procedură civilă,

completul Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de reprezentantul lui Stratan Mihail, avocatul Balan Iulian se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Iuliana Oprea

Sveatoslav Moldovan

5