2ra-2449/16 — modificarea cuantumului pensiei de întreținere
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- modificarea cuantumului pensiei de întreţinere
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-2449/16 — modificarea cuantumului pensiei de întreținere (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
prima instanță, Judecătoria Orhei dosarul nr. 2ra-2449/2016
judecător: V. Cupcea
instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău
judecători: D. Manole, Șt. Niță, A. Bostan
Î N C H E I E R E
16 noiembrie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecători Iurie Bejenaru, Galina Stratulat
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de
avocatul Boris Dariev, în interesele lui Sergiu Gorgos,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Sergiu
Gorgos împotriva Marianei Gorgos, intervenient accesoriu Cristina Gorgos cu
privire la modificarea cuantumului pensiei alimentare de întreținere a copilului
minor,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 iunie 2016, prin care a
fost respins apelul declarat de Sergiu Gorgos și menținută hotărârea Judecătoriei
Orhei din 21 ianuarie 2016,
c o n s t a t ă :
La 28 octombrie 2015, Sergiu Gorgos s-a adresat în instanța de judecată
cu cerere de chemare în judecată împotriva Marianei Gorgos, intervenient
accesoriu Cristina Gorgos cu privire la modificarea cuantumului pensiei
alimentare de întreținere a copilului minor.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, prin hotărârea Judecătoriei
Orhei din 23 decembrie 2009, s-a dispus încasarea de la Sergiu Gorgos pensia de
întreținere a copilului minor în mărime de ¼ din salariu sau alte venituri pentru
fiica minoră Maria Gorgos, anul nașterii 15 aprilie 2002, până la atingerea vârstei
majoratului.
De asemenea, a indicat că, la moment, este angajat în câmpul muncii la
Penitenciarul nr. 18, Brănești a Departamentului Instituțiilor Penitenciare, având
un salariu stabil.
Afirmă reclamantul că, la 12 iunie 2011, s-a recăsătorit, înregistrând
căsătoria cu Cristina Gorgos la Primăria Step-Soci, r-nul Orhei, și la 31 iulie
2013, din a doua căsătorie s-a născut fiica acestuia Gabriela Gorgos.
Astfel, susține că, în așa mod, pe lângă fiica minoră Marina Gorgos, anul
nașterii 15 aprilie 2002, deja, reclamantul mai are la întreținere încă un copil
1
minor, fiica Gabriela Gorgos, inclusiv și soția Cristina Gorgos, care îngrijește de
copilul minor până la vârsta de 3 ani.
Susține Sergiu Gorgos că, odată cu nașterea celui de-al doilea copil, s-a
schimbat starea sa familială, are la întreținere doi copii, are un venit stabil, și
astfel instanța de judecată urmează să modifice pensia de întreținere pentru fiica
minoră Maria Gorgos, de la ¼ din salariu până la 1/3 din salariu.
Ulterior, reclamantul a depus o cerere prin care și-a concretizat
pretențiilor solicitând modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copilului
minor Maria Gorgos stabilită prin hotărârea Judecătoriei Orhei din 23 decembrie
2009, de la ¼ din salariu la 1/6 din salariu.
Prin hotărârea Judecătoriei Orhei din 21 ianuarie 2016, cererea de
chemare în judecată depusă de Sergiu Gorgos împotriva Marianei Gorgos,
intervenient accesoriu Cristina Gorgos cu privire la modificarea cuantumului
pensiei de întreținere a copilului minor, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.
Nefiind de acord cu soluția adoptată de prima instanță, la 21 ianuarie
2016, Sergiu Gorgos prin intermediul reprezentantului său Boris Dariev a declarat
apel împotriva hotărârii Judecătoriei Orhei din 21 ianuarie 2016, și a solicitat
instanței de apel admiterea apelului, casarea hotărârii contestate cu pronunțarea
unei noi hotărâri prin care acțiunea depusă de Sergiu Gorgos să fie admisă.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 28 iunie 2016 s-a respins cererea
de apel depusă de Sergiu Gorgos și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Orhei din
21 ianuarie 2016.
La 18 august 2016, avocatul Boris Dariev, în interesele lui Sergiu Gorgos
a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea
recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu
pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii, cu concretizările
ulterioare.
În motivarea recursului a indicat că, consideră neîntemeiată decizia
instanței de apel și hotărârea primei instanțe, deoarece instanțele nu au examinat
multiaspectual materialele cauzei, a dat o apreciere greșită materialului probator.
Consideră recurentul că, instanțele au dat o interpretare eronată
prevederilor art. 75 și art. 110 Codul Familiei, în cazul în care susține că a
prezentat probele cuvenite care confirmă că după pronunțarea hotărârii
Judecătoriei Orhei din 23 decembrie 2009, i s-a schimbat real situația familiară și
financiară, remarcând că, s-a recăsătorit și ca urmare din a doua căsătorie s-a
născut fiica sa Gabriela Gorgos.
A mai invocat că, instanța de apel nu a reținut faptul că prima instanță la
pronunțarea hotărârii, nu s-a expus asupra tuturor cerințelor, mai mult nu a reținut
spre examinare toate probele prezentate în susținerea poziției sale.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de
2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Astfel, prin prisma dispoziției citate, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul
declarat la 18 august 2016 împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 iunie
2
2016 este depus în termen, în cazul în care copia deciziei a fost expediată în
adresa părților la 18 iulie 2016 (f.d. 85).
Examinând temeiurile recursurilor, completul Colegiului civil, comercial
și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul
este inadmisibil din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la
proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de
drept procedural.
Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus
la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de avocatul Boris
Dariev, în interesele lui Sergiu Gorgos nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC.
Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural
de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei
recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC.
Aici, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO,
recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea
situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a
îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie
1991), pe când în recursul declarat de avocatul Boris Dariev, în interesele lui
Sergiu Gorgos, asemenea aspecte nu se regăsesc.
Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
3
considera recursul declarat de avocatul Boris Dariev, în interesele lui Sergiu
Gorgos ca inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție,
d i s p u n e :
Recursul declarat de avocatul Boris Dariev, în interesele lui Sergiu
Gorgos, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecători Iurie Bejenaru
Galina Stratulat
4