2ra-503/16 — cu privire la apararea dreptului de proprietate
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la apararea dreptului de proprietate
- Temei legal
- evacuarea bunurilor
2ra-503/16 — cu privire la apararea dreptului de proprietate (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
dosarul nr. 2ra-503/16
prima instanță – (Judecătoria Ciocana, mun. Chișinău) I. Dutca
instanța de apel – (Curtea de Apel Chișinău) A. Panov, A. Minciuna, M. Moraru
D E C I Z I E
16 noiembrie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial de contencios și administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței, Tamara Chișca-Doneva
judecători Iuliana Oprea
Sveatoslav Moldovan
Nicolae Craiu
Dumitru Mardari
examinând recursul declarat de către avocatul Alexei Tighinean în interesele
societății cu răspundere limitată ”LAL”,
în pricina civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Balan Mihail
împotriva societății cu răspundere limitată ”LAL” cu privire la evacuare și obligarea
să nu creeze obstacole în folosirea lotului de teren,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 09 decembrie 2015 prin care s-a
admis apelul declarat de Balan Mihail și s-a casat hotărîrea Judecătoriei Ciocana,
mun. Chișinău din 20 decembrie 2014,
c o n s t a t ă:
La 06 august 2014 Mihail Balan a depus cerere de chemare în judecată
împotriva societății cu răspundere limitată ”LAL” prin care a solicitat evacuarea
pîrîtului societatea cu răspundere limitată ”LAL” cu toate bunurile de pe proprietatea
reclamantului, lotul de teren cu suprafața de 0,0423 ha cu numnăr cadastral
0100311.327 pe care pîrîtul la ocupat abuziv, obligarea pîrîtului societate cu
răspundere limitată ”LAL” să nu-i creeze obstacole în folosirea proprietății
reclamantului, lotul de teren cu suprafața de 0,0423 ha cu număr cadastral
0100311.327.
În motivarea cererii de chemare în judecată a indicat că, conform contractului
de vînzare-cumpărare nr. 433 din 19 februarie 2009 înregistrat în Registrul bunurilor
imobile la 19 februarie 2009 este proprietarul lotului de teren cu suprafața de 0,0423
ha număr cadastral 0100311.327.
Pe lotul de teren respectiv, pîrîtul parchează automobilele și are instalate alte
bunuri imobile.
Astfel, a invocat că, societatea cu răspundere limitată ”LAL” prin interzicerea
accesului la lot î-i crează obstacole în folosirea proprietății, lezîndu-i astfel dreptul de
proprietate garantat de Constituția Republicii Moldova (f.d. 3,4, Vol. I).
1
Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 20 decembrie 2014 s-a
respins cererea de chemare în judecată a lui Balan Mihail împotriva societății cu
răspundere limitată ”LAL” cu privire la evacuarea cu toate bunurile și obligarea să nu
creeze obstacole în folosirea lotului de teren, ca fiind neîntemeiată (f.d. 52, Vol.).
Nefiind deacord cu hotărîrea primei instanțe, la 23 decembrie 2014 avocatul
Serghei Mocanu în interesele lui Balan Mihail a depus cerere de apel prin care
a solicitat casarea hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care
cererea de chemare în judecată să fie admisă (f.d. 54, Vol).
Prin decizia din 09 decembrie 2015 Curtea de Apel Chișinău a admis apelul
declarat de către Balan Mihail și a casat hotărârea Judecătoriei Ciocana, mun.
Chișinău din 20 decembrie 2014 și pe cauza dată a pronunțat o nouă hotărâre prin care
acțiunea înaintată de Balan Mihail s-a admis și s-a evacuat societatea cu răspundere
limitată ”LAL” de pe terenul cu numărul cadastral 0100311.327 în mun. Chișinău, str.
Ginta Latină, cei aparține lui Balan Mihail
A obligat societatea cu răspundere limitată ”LAL” să nu creeze obstacole lui
Balan Mihail în folosirea terenului (f.d.162-164, Vol. I).
În motivarea deciziei, Curtea de Apel a indicat că, Balan Mihai este proprietar
la terenului cu numărul cadastral 0100311.327.
Astfel, instanța de fond a ajuns la o concluzie eronată privind faptul că, dreptul
de proprietate a reclamantului nu se suprapune cu dreptul de posesie a pîrîtului, or,
terenul care îl deține în proprietate se află pe teritoriul deținut în posesie de societatea
cu răspundere limitată ”LAL”.
Prin urmare, dreptul de proprietate este garantat de lege, Constituție și art. 1 din
protocolul nr. 1 al CEDO.
La 12 ianuarie 2016 avocatul Alexei Tighineanu în interesele societății cu
răspundere limitată ”LAL” a depus cerere de recurs prin care a solicitat admiterea
recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 09 decembrie 2015 cu
menținerea hotărârii judecătoriei Ciocana din 20 decembrie 2014.
În motivarea cererii de recurs a indicat că, prin hotărârea Judecătoriei Ciocana,
mun. Chișinău din 09 iulie 2013 a fost respinsă ca neîntemeiate cererea de chemare în
judecată a Primăriei mun. Chișinău împotriva societății cu răpsundere limitată ”LAL”
cu privire la motificarea contractului și cererea de chemare în judecată a lui Balan
Mihail, Ludmila Balan și intervenient accesoriu Valeriu Gandrabur împotriva
societății cu răspundere limitată ”LAL” cu privire la obligarea eliberării terenului.
Prin decizia Curții de Apel din 05 martie 2014 au fost respinse apelurile
declarate de către Primăria mun. Chișinău, Mihail Bălan, Liudmila Bălan și cererea de
alăturare la apel declarată de Valeriu Gandrabur și menținută hotărârea Judecătoriei
Ciocana, mun. Chișinău din 09 iulie 2013.
Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 09 iulie 2014 recursurile
declarate de către Gandrabur Valeriu și Balan Mihail au fost considerate inadmisibile.
A mai invocat că, la 06 august 2014 reclamantul Balan Mihail a depus o nouă
cerere de chemare în judecată către societatea cu răspundere limitată ”LAL” cu privire
la evacuarea la toate bunurile și de a nu crea obstacole în folosirea lotului d teren.
După esența sa cerințele înaintate de Balan Mihail sunt analogice ca și cerințele
care au fost examinate anterior în instanța de judecată.
Prin urmare, în temeiul art. 265 lit. b) din Codul de procedură civilă, procesul
civil urmează de încetat.
2
Totodată, au indicat că, prin hotărârea Judecătoriei Economice de
Circumscripție, mun. Chișinău din 05 februarie 2002 a fost admisă cererea de
chemare în judecată înaintată de către societatea cu răspundere limitată ”LAL” prin
care a fost prelungit termenul contractului de arendă din 07 noiembrie 1996 nr.
9807/96 pe o perioadă nedeterminată, pînă la folosirea acestui teren după destinație
conform Planului General al Departamentului Arhitectură și Urbanism.
Prin urmare, au menționat că sunt posesori de bună credință și își exercită
obligațiile prevăzute în contractul de arendă achitînd pînă în prezent plata de arendă
Primăriei.
De asemenea, au indicat că prin atribuirea în proprietate a lotului de teren lui
Balan Mihail, Primăria mun. Chișinău a modificat în mod unilateral contractul de
arendă și prevederile art. 906 din Codul civil.
Suplimentar au menționat că, instanța de apel eronat a aplicat prevederile art.
374 alin. (1) din Codul civil întrucît posesia este legitimă.
În final a solicitat și suspendarea executării deciziei Curții de Apel Chișinău
(f.d.172-175, Vol. I).
Prin încheierea din 20 ianuarie 2016 Curtea Supremă de Justiție a suspendat
executarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 09 decembrie 2015 pînă la
examinarea cererii de recurs (f.d. 177-178, Vol. I).
Prin încheierea din 10 martie 2016 Curtea Supremă de Justiție a recunoscut
admisibil recursul declarat de societattea cu răspundere limitată ”LAL” împotriva
deciziei Curții de Apel din 09 decembrie 2015 și s-a remis cauza Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție pentru a fi
examinat în fond (f.d. 186, Vol. I).
La 18 aprilie 2016 Balan Mihail a solicitat sesizarea Curții Constituționale în
vederea verificării constituționalității art. 900 din Codul civil (f.d. 246-247, Vol. I).
Prin încheierea din 20 aprilie 2016 Curtea Supremă de Justiție a admis cerere
lui Balan Mihail privind sesizarea Curții Constituționale și a remis Curții
Constituționale cererea lui Balan Mihail privind constituționalitatea art. 900 din Codul
civil (f.d.250-251, Vol. I).
Prin decizia Curții Constituționale din 29 aprilie 2016 s-a declarat inadmisibilă
sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolului 900 din Codul civil.
Astfel, Curtea Constituțională a statuat că sesizarea abordează probleme de
ordin litigios însă acest fapt ține exclusiv de competența instanței de judecată. (f.d.2-6,
Vol. II).
La 24 octombrie 2016 avocatul Serghei Mocanu în interesele lui Balan Mihail a
depus referință prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiat a recursului declarat de
către societatea cu răspundere limitată ”LAL” (f.d. 25-28, Vol. II).
La 15 noiembrie 2016 avocatul Alexei Tighineanu în interesele societății cu
răspundere limitată ”LAL” a depus cerere de amînare a ședinței de judecată motivînd
că urmează să facă cunoștință cu încheierea Curții Supreme de Justiție prin care s-a
admis declarația de abținere a unor judecători.
În acest sens, se menționează că, la 25 octombrie 2016 judecătorii Oleg
Sternioală, Tatiana Vieru au depus declarație de abținere de la examinarea prezentei
cauze în temeiul art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, iar prin
încheierea din 26 octombrie 2016 a Colegiului civil, civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a fost admisă declarația de abținere
3
de la examinarea prezentei cauze și s-a transmis în cancelaria Curții Supreme de
Justiție pentru a fi repartizată aliatoriu.
Astfel, prin încheierea din 10 noiembrie 2016 Președintele Curții Supreme de
Justiție a constituit completul de judecată în componența ce a examinat prezenta
cauză.
Prin urmare nu se atestă motive de amînare a examinării recursului.
Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs constată că,
dispozitivul deciziei a fost emis de Curtea de Apel Chișinău la 09 decembrie 2015.
Potrivit scrisorii nr. 12753 copia deciziei Curții de Apel Chișinău a fost
expediată părților la 23 decembrie 2015 (f.d. 165, Vol. I).
Potrivit avizului de recepție (f.d. 168, Vol. I) societatea cu răspundere limitată
”LAL” a recepționat copia deciziei motivate la 16 ianuarie 2016.
Cererea de recurs a fost depusă la 12 ianuarie 2016, respectiv cererea de recurs
a fost depusă în termenul prevăzut de lege.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.
Respectiv, recursurile se consideră depuse în termenul prevăzut de lege.
În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează
fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra
oportunității invitării participanților sau a reprezentanților acestora pentru a se
pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,
instanța, după ce judecă recursul, să respingă recursul și să mențină decizia instanței
de apel.
Verificând argumentele invocate în recurs, pe baza materialelor din dosar,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de
Justiție consideră că acestea sunt neîntemeiate și urmează de respins cu menținerea
deciziei Curții de Apel Chișinău din 09 decembrie 2015 din următoarele considerente.
Curtea menționează că art. 9 din Constituție consacră existența proprietății
private asupra bunurilor materiale și intelectuale, iar potrivit art. 46 din Constituție,
dreptul la proprietatea privată este garantat.
Curtea reține că proprietatea privată consacră dreptul titularului de a poseda,
folosi și dispune de un bun în mod exclusiv, absolut și perpetuu, în limitele stabilite de
lege.
Articolul 1 din Protocolul nr. l la Convenția Europeană consacră dreptul la
respectarea bunurilor. Astfel, orice persoană fizică sau juridică are dreptul la
respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru o
cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale
ale dreptului internațional.
Curtea reține că, în calitate de „bun”, protejat de art.46 din Constituite și de
articolul 1 din Protocolul nr. l la Convenția Europeană, poate fi recunoscut orice
element al activului patrimonial al persoanei, care are valoare economică.
Dreptul de proprietate nu poate fi privit ca un drept absolut.
Astfel, legislatorul poate institui o ingerință în exercitarea dreptului de
proprietate, cu condiția ca aceasta să fie prevăzută de lege, să urmărească un scop care
să servească interesului general și să fie proporțională scopului urmărit.
4
Curtea reține că, instituirea unei măsuri legislative trebuie să fie justificată de
un scop legitim, în așa fel încât să păstreze un just echilibru între drepturile și
interesele tuturor participanților care se află în situații identice, fără privilegii și fără
discriminări, respectându-se astfel principiul constituțional al egalității și
nediscriminării.
Potrivit deciziei Consiliului Municipal Chișinău nr. 18/20-20 din 17 mai 2003
s-a atribuit lui Mihail Balan, ca urmare a vînzării-cumpărării la preț normativ, un lot
de pămînt cu suprafața de 423 m.p., din str. Ginta Latină (conform planului lotului),
din contul terenurilor virane ale municipiului Chișinău, pentru proiectarea și
construirea unei case de locuit (f.d. 73, Vol. I).
Conform contractului de vînzare-cumpărare a terenului din 19 februarie 2009
Balan Mihail a cumpărat lotul de teren cu o suprafață de 423 m.p., situat pe str. Ginta
Latină, mun. Chișinău (f.d.5-8, Vol. I).
Contractul respectiv a fost autentificat notarial la 19 februarie 2009 înregistrat
în registrul actelor notariale cu nr. 433 (f.d. 9, Vol. I) și înregistrat în Registrul
bunurilor imobile fiindu-i atribuit numărul cadastral 0100311.327.
Respectiv, Balan Mihail deține în proprietate terenul cu numărul cadastral
0100311.327 și potrivit art. 315 alin. (1) din Codul civil are drept de posesiune, de
folosință și de dispoziție asupra bunului. Alineatul (3) al articolului în cauză prevede
că, dreptul de proprietate poate fi limitat prin lege sau de drepturile unui terț.
Astfel, Balan Mihail, susține că dreptul de proprietate îi este limitat prin posesia
acestuia de către societatea cu răspundere limitată ”LAL”, întrucît acest teren este
încorporat în terenul care a fost arendat de către ultimul de la Primăria mun. Chișinău.
Potrivit constatărilor din hotărârea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 09
iulie 2013 Primăria mun. Chișinău a încheiat un contract de arendă cu societatea cu
răspundere limitată ”LAL” nr. 807/96 din 07 noiembrie 1996.
Astfel, în urma atribuirii în proprietate lui Balan Mihail terenul cu numărul
cadastral 0100311.327, Primăria municipiului Chișinău a înaintat acțiunea în instanța
de judecată în vederea modificării contratului de arendă respectiv în partea micșorării
lotului de teren acordat în proprietatea lui Balan Mihail.
De asemenea și Balan Mihail a depus cerere de chemare în judecată în vederea
obligării societății cu răspundere limitată ”LAL” de a elibera terenul.
Prin hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 09 iulie 2013 s-a respins
ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată a Primăriei municipiului Chișinău
către societatea cu răspundere limitată ”LAL” cu privire la modificarea contractului și
cererea de chemare în judecată a lui Bălan Mihail și intervenient accesoriu Bandrabur
Valeriu către societatea cu răspundere limitată ”LAL” cu privire la obligarea eliberării
terenului. (f.d. 48-50, Vol. I).
Hotărîrea respectivă a fost menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din
05 martie 2014 și încheierea Curții Supreme de Justiție din 09 iulie 2014 (f.d.40-44,
Vol. I).
În hotărîrea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 09 iulie 2013 este
constatat că, conform deciziei Primării mun. Chișinău nr. 25/39-52 din 07 octombrie
1996 societatea cu răspundere limitată ”LAL” i s-a dat în arendă lotul de pămînt cu
suprafața de 1,75 ha din str. Ginta Latină, mun. Chișinău pentru utilizarea ulterioară a
unei stații de parcare auto.
5
În baza deciziei menționate între Primăria mun. Chișinău și societatea cu
răspundere limitată ”LAL” a fost încheiat contractul de arendă nr. 807/96 din 07
noiembrie 1996 a lotului de pămînt cu suprafața de 1,75 ha din str. Ginta Latină, mun.
Chișinău pe un termen de 5 ani.
Ulterior, prin hotărîrea Judecătoriei Economice de Circumscripție din 05
februarie 2002, acest contract a fost prelungit pe un termen nedeterminat, pînă la
folosirea acestui teren după destinație conform Planului general al Departamentului
Arhitectură și Urbanism.
În conformitate cu art. 123 alin. (2) din Codul de procedură civilă, faptele
stabilite printr-o hotărîre judecătorească irevocabilă într-o pricină civilă soluționată
anterior în instanță de drept comun sau în instanță specializată sînt obligatorii pentru
instanța care judecă pricina și nu se cer a fi dovedite din nou și nici nu pot fi
contestate la judecarea unei alte pricini civile la care participă aceleași persoane.
Astfel, deși contractul de arendă și hotărîrea Judecătoriei Economice de
Circumscripție din 05 februarie 2002 nu au fost anexate la materialele cauzei, prin
prisma art. 123 alin. (2) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs le
examinează ca circumstanțe constatate fiind sub protecția absolută a prezumției
veridicității acesteia.
În concluzie, instanța de recurs urmează să examineze dacă dreptul de
proprietate a lui Balan Mihail este limitat prin drepturile altor terți și dacă această
limitare este potrivit legii.
În conformitate cu art. 875 Codul civil, prin contractul de locațiune, o parte
(locator) se obligă să dea celeilalte părți (locatar) un bun determinat individual în
folosință temporară sau în folosință și posesiune temporară, iar aceasta se obligă să
plătească chirie.
Este evident, faptul că contractul de arendă a fost încheiat, sub imperiul
Codului civil din 1964, însă prin prisma art. 6 alin. (2) din Codul civil aprobat prin
Legea nr. 1107 din 06 iunie 2002 care prevede că, legea nouă este aplicabilă situațiilor
juridice în curs de realizare la data intrării sale în vigoare, instanța de recurs va aplica
prevederile legale care au modificat raporturile juridice în cur de realizare.
Mai mult, deși părțile au, încheiat un contract de arendă, instanța de recurs
urmează să aplice normele cu privire la contractul de locațiune, or conform art. 911
alin. (1) din Codul civil, arenda este contractul încheiat între o parte – proprietar,
uzufructuar sau un alt posesor legal de terenuri și de alte bunuri agricole (arendator) –
și altă parte (arendaș) cu privire la exploatarea acestora pe o durată determinată și la
un preț stabilit de părți.
Potrivit art. 876 alin. (2) Codul civil, contractul de locațiune a unui bun imobil
pe un termen ce depășește 3 ani trebuie înscris în Registrul bunurilor imobile.
Nerespectarea acestei reguli are ca efect inopozabilitatea contractului față de terț.
După emiterea hotărîrii Judecătoriei Economice de Circumscripție din 05
februarie 2002, acest contract a fost prelungit pe un termen nedeterminat, și urma să
fie înregistrat în Registrul bunurilor imobile, or acest contract nu poate fi opozabil
terților inclusiv și lui Balan Mihail.
Opozabilitatea terților asigură și aplicarea efectelor art. 900 din Codul civil care
prevede că, dacă bunul închiriat, după ce a fost predat locatarului, este înstrăinat de
locator unui terț, acesta din urmă se subrogă locatorului în drepturile și obligațiile
decurgând din locațiune, or lui Balan Mihail nu-i sunt inerente obligațiile care nu și-a
6
le-a asumat și nu le-a cunoscut la momentul încheierii contractului de vînzare-
cumpărare, nefiindu-i imputabilă nici subrogarea în drepturi.
Respectiv, art. 900 din Codul civil în speță nu este aplicabil.
Mai mult ca atît, contractul de locațiune derivă din elementele dreptului de
proprietate, proprietarul păstrându-și dreptul de dispoziție. Chiar la încheierea
contractului de locațiunea pe o perioadă nedeterminată, legea stabilește posibilitatea
proprietarului de a rezilia contractul respectiv, respectând procedura prevăzută de art.
905 alin. (1) din Codul civil.
Cu referire la existența unei hotărâri judecătorești irevocabile și anume a
hotărârii Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 09 iulie 2013 prin care s-a respins
ca neîntemeiate cererea de chemare în judecată a Primăriei municipiului Chișinău
către societatea cu răspundere limitată ”LAL” cu privire la modificarea contractului și
cererea de chemare în judecată a lui Balan Mihail, Balan Liudmila și intervenient
accesoriu Gandrabur Valeriu către societatea cu răspundere limitată ”LAL” cu privire
la obligarea eliberării terenului, menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău și
prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 09 iulie 2014 recursurile depuse de
Valeriu Gandrabur și Mihail Balan declarate inadmisibile, menționăm următoarele.
În conformitate cu art. 265 alin.1 lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța
judecătorească dispune încetarea procesului în cazul în care într-un litigiu între
aceleași părți, cu privire la același obiect și pe aceleași temeiuri s-a emis o hotărîre
judecătorească rămasă irevocabilă sau o încheiere de încetare a procesului în legătură
cu renunțarea reclamantului la acțiune sau cu confirmarea tranzacției dintre părți.
În speță reclamantul solicită nu obligarea de eliberare a terenurilor dar
evacuarea societății cu răspundere limitată ”LAL” cu toate bunurile sale de pe
proprietatea acestuia, terenul cu numărul cadastral 0100311.327 și obligarea pîrîtului
de a nu crea obstacole în folosirea lotului de teren. Respectiv temeiul și obiectul
acțiunii este diferit.
Mai mult, folosința și posesia terenului de către societatea cu răspundere
limitată ”LAL” este continuă, iar dreptul de proprietate beneficiază de o protecție
continuă întrucît art. 315 alin. (2) din Codul civil prevede expres că, dreptul de
proprietate este perpetuu, or aceasta presupune că el durează atâta vreme cât subzistă
bunul care îi formează obiectul.
De asemenea și posesia terenului de către societatea cu răspundere limitată
”LAL” este continuă, or posesia acestuia nu poate lipsi proprietarul de dreptul la
revendicarea a bunului.
Potrivit art. 374 alin. (1) din Codul civil, proprietarul este în drept să-și
revendice bunurile aflate în posesiunea nelegitimă a altuia. Alineatul (4) al articolului
în cauză prevede că, în legătură cu revendicarea bunului proprietarului se vor aplica în
modul corespunzător prevederile art.307, 310-312.
În conformitate cu art. 311 alin. (1) din Codul civil, posesorul de bună-credință
care nu are dreptul să posede bunul sau care a pierdut acest drept este obligat să-l
predea persoanei îndreptățite.
Posesia faptică a bunului în baza unui contract este temporară, întrucît aceasta
nu subrogă proprietatea. Respectiv, Codul civil prevede dreptul proprietarul de
revendicare a bunului prin rezilierea contractului, încetarea acestuia, or obligațiile
Primăriei în baza contractul de arendă nu au fost subrogate lui Balan Mihail întrucît
7
contractul nu a fost înregistrat în Registrul bunurilor imobile și nu este opozabil
intimatului.
Mai mult, conchidem că, terenul respectiv, a fost acordat în proprietate lui
Balan Mihail prin decizia Primăriei mun. Chișinău nr. 18/20-20 din 17 mai 2003, în
timp ce prin hotărîrea Judecătoriei Economice de Circumscripție Chișinău din 05
noiembrie 2003 devenită definitivă și irevocabilă la 24 martie 2005, a fost modificat
pct. 11 din contractul de arendă și micșorată suprafața de teren deținută în arendă de
societatea cu răspundere limitată ”LAL” (f.d. 225-230, Vol. I).
Astfel, la momentul încheierii contractului de vînzare-cumpărare 19 februarie
2009 între Primăria municipiului Chișinău și Balan Mihail era în vigoare o hotărîre
irevocabilă a instanței de judecată prin care terenul deținut în arendă de societatea cu
răspundere limitată ”LAL” a fost micșorat și era în posesia nemijlocită a Primăriei
municipiului Chișinău.
Mai mult prin hotărîrea Curții de Apel Chișinău din 22 noiembrie 2011 s-a
respins ca tardivă cererea de chemare în judecată depusă de societatea cu răspundere
limitată ”LAL” împotriva Consiliului municipal Chișinău și Primăria mun. Chișinău,
intervenient accesoriu Mihai Balan cu privire la anularea deciziei Consiliului
municipal Chișinău din 17 mai 2003, nr. 18/20-20 prin care s-a atribuit în posesie lui
Balan Mihail terenul litigios, respectiv, actul administrativ fiind executoriu și în
vigoare (f.d. 108-113, Vol. I).
Cu referire la posesia legitimă a bunului ca o ingerință legitimă în dreptul de
proprietate, instanța de recurs reține că, prin decizia nr. 18/20-20 din 17 mai 2003
Consiliul Municipal Chișinău a atribuit în proprietate lui Balan Mihail terenul de
pămînt pentru construcția casei de locuit. Conform contractul de vînzare-cumpărare a
terenului din 19 februarie 2009 Balan Mihail a procurat terenul respectiv.
Societatea cu răspundere limitată posedă acest teren din anul 1996 pînă în
prezent, în timp ce din anul 2003, Balan Mihail deține terenul în posesie legitimă,
avînd un drept preferențial, iar din 2009 fiind proprietar al terenului respectiv. Astfel,
pe o perioadă de 6 ani, Balan Mihail a fost limitat în exercitarea dreptului de posesie
iar pe o perioadă de 7 ani a fost limitat în exercitarea dreptului de proprietate ceea ce
contravine principiului posesiei faptice temporare și nu poate constitui o ingerință
legitimă în dreptul de proprietate, or este o măsură disproporționată în coraport cu
drepturile intimatului și scopul urmărit.
Cu referire la faptul că, societatea cu răspundere limitată ”LAL” achită plata
pentru arendă Primăriei mun. Chișinău, instanța de recurs conchide că, în
conformitate cu art. 875 din Codul civil, plata pentru chirie se achită de către locatar
locatorului, care deține dreptul de proprietate asupra bunului.
În cazul în care din anul 2009 dreptul de proprietate asupra terenului litigios a
lui Balan Mihail este înregistrat în Registrul bunurilor imobile, iar înregistrarea în
registrul, conform art. 496 din Codul civil, naște efectul publicității și opozabilității,
recurentul nu poate invoca vinovăția intimatului și nu se afectează în acest sens
dreptul de proprietate a acestuia.
Luînd în considerație cele constatate supra în coraport cu prevederile legale,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de
Justiție consideră că recursul depus de avocatul Alexei Tighinean în interesele
societății cu răspundere limitată ”LAL” este neîntemeiat.
8
În conformitate cu art. 445 alin.1 lit. a) din Codul de procedură civilă, Colegiul
civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,
d e c i d e:
Se respinge recursul declarat de către avocatul Alexei Tighinean în interesele
societății cu răspundere limitată ”LAL” împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din
09 decembrie 2015, fiind neîntemeiat.
Se menține decizia Curtea de Apel Chișinău din 09 decembrie 2015, prin care a
admis apelul declarat de Balan Mihail, a anulat hotărârea Judecătoriei Ciocana, mun.
Chișinău din 20 decembrie 2014 și pe cauza dată sa pronunțat o nouă hotărâre: prin
care acțiunea înaintată de Balan Mihail a fost admisă, s-a evacuat societatea cu
răspundere limitată ”LAL” de pe terenul cu numărul cadastral 0100311.327, din mun.
Chișinău, str. Ginta Latină, cei aparține lui Balan Mihail și a obligat societatea cu
răspundere limitată ”LAL” să nu creeze obstacole lui Balan Mihail în folosirea
terenului.
Decizia este irevocabilă de la momentule emiterii.
Președintele ședinței, Tamara Chișca-Doneva
judecători
Iuliana Oprea
Sveatoslav Moldovan
Nicolae Craiu
Dumitru Mardari
9