ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 09.11.2016

2rac-394/16 — incasarea sumei

HOTĂRÂRE
09.11.2016
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
incasarea sumei
Temei legal
contractul de locatiune
RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2016
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
2rac-394/16 — incasarea sumei (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

prima instanță: Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău dosarul nr. 2rac-394/2016

judecător: O. Cojocaru

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

judecători: N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu

09 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președinte, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecători Tamara Chișca-Doneva, Ion Druță, Nicolae Craiu, Iurie Bejenaru

examinând recursul declarat de avocatul Anatol Lupașcu, în interesele

Societății cu Răspundere Limitată „Slandcor” și recursul declarat de Societatea cu

Răspundere Limitată „Slandcor”, în persoana administratorului Svetlana

Cernomoreț,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Direcția

generală transport public și căi de comunicații a Consiliului municipal Chișinău

împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Slandcor” cu privire la încasarea

sumei,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 aprilie 2016, prin care a

fost respins apelul declarat de avocații Anatolie Lupașcu și Denis Ipati, în

interesele Societății cu Răspundere Limitată „Slandcor” și menținută hotărârea

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 17 decembrie 2015,

c o n s t a t ă :

La 08 decembrie 2015 Direcția generală transport public și căi de

comunicație a Consiliului mun. Chișinău a depus cerere de chemare în judecată

împotriva SRL „Slandcor” cu privire la încasarea sumei.

În motivarea acțiunii a indicat că, în baza deciziei Consiliului mun.

Chișinău nr. 67/4 din 15 martie 2007, și, ulterior prin decizia nr. 2/39-8 din 04

martie 2014 Direcția generală transport public și căi de comunicație a Consiliului

mun. Chișinău a semnat contracte de locațiune cu SRL „Slandcor” privind darea

în locațiune pentru folosirea încăperilor: cu suprafață de 115 m.p., ulterior din 03

aprilie 2015 cu suprafața de 223,3 m.p. din pasajul subteran a Pieței Dimitrie

Cantemir, mun. Chișinău.

A mai afirmat că, la 21 mai 2014 de către OUP al SUPCE a SCAUP a DP

mun. Chișinău a fost pornită cauza penală nr. 2014011042, pe factorii de decizie

la desfășurarea activităților comerciale în pasajele subterane din mun. Chișinău a

unor agenți economici care refuză achitarea chiriei.

1

În baza ordonanței de percheziție din 28 iulie 2014 pe materialele cauzei

penale de la Direcția generală transport public și căi de comunicații a Consiliului

mun. Chișinău au fost ridicate contractele de locațiune, lista calculelor pentru

arendă la pasajele subterane pentru anii 2010- 2014, fiind efectuată inspectare

financiară.

În baza actului privind rezultatele inspectării financiare tematice la

Direcția generală transport public și căi de comunicații a Consiliului mun.

Chișinău, efectuată în baza autorizațiilor și ordonanței Direcției Poliției mun.

Chișinău nr. 9937 din 13 august 2014 privind inspectarea financiară tematică

privind legalitatea transmiterii în chirie a spațiilor din pasajele subterane și

corectitudinea calculării plății respective, la Direcția generală transport public și

căi de comunicații a Consiliului mun. Chișinău în perioada de activitate 01

ianuarie 2010 – 31 august 2014, în baza actului de verificare a suprafeței efectuate

de Inspecția Financiară la 04 septembrie 2014 sa constatat utilizarea surplusului

de suprafață, spații și încăperi neincluse în contractul de locațiune, cu suprafață de

75 m.p. din pasajul subteran, fiind astfel diminuată neîntemeiat plata chiriei și

prejudiciat bugetul municipal cu 162 013,75 lei.

Conform prescripției Inspecției Financiare din 30 septembrie 2014

Direcția generală transport public și căi de comunicații a Consiliului mun.

Chișinău a fost obligată ca până la 30 octombrie 2014 să întreprindă măsurile

necesare în vederea restituirii integrale a prejudiciului cauzat la bugetul de stat, cu

obligarea SRL „Slandcor” să achite suma de 162 013,75 lei pentru surplusul

spațiului utilizat.

Astfel, la 15 octombrie 2014 în adresa SRL „Slandcor” a fost expediată

somația privind achitarea sumelor sus indicate, însă prin răspunsul primit sa

relatat dezacordul.

Susține reclamanta că, în scopul lichidării încălcărilor depistate, în temeiul

Hotărârii Guvernului RM nr. 1026 din 02 noiembrie 2010, privind organizarea

activității de inspectare financiară, Inspecția Financiară din subordinea

Ministerului Finanțelor a expediat prescripție pentru executare Direcției generale

transport public și căi de comunicații a Consiliului mun. Chișinău.

Faptul care a impus reclamantul să se adreseze cu acțiune în instanță,

deoarece SRL „Slandcor” și-a exprimat dezacordul asupra sumei înaintate spre

achitare.

Solicită Direcția generală transport public și căi de comunicații a

Consiliului mun. Chișinău încasarea de la SRL „Slandcor” a sumei în mărime de

162 013,75 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 17 decembrie

2015, s-a admis acțiunea; s-a încasat din contul SRL „Slandcor” în beneficiul

Direcției generale transport public și căi de comunicații a Consiliului mun.

Chișinău suma în mărime de 162 013,75 lei; s-a încasat din contul SRL

„Slandcor”, în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 4 860,41 lei.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 21 decembrie 2015,

reprezentantul SRL „Slandcor”, avocatul Anatol Lupașcu a declarat apel

împotriva hotărârii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 17 decembrie 2015,

2

iar la 22 decembrie 2015, reprezentantul SRL „Slandcor”, avocatul Denis Ipati a

declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului,

casarea hotărârii primei instanțe, emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală

a acțiunii, amânarea achitării taxei de stat.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 04 februarie 2015, în temeiul

art. 368 CPC, s-a respins, din lipsă de temei, demersul reprezentantului apelantei

SRL „Slandcor”, avocatul Anatol Lupașcu privind amânarea achitării taxei de stat

până la pronunțarea deciziei, nu s-a dat curs cererii de apel, fiindu-le fixat termen

până la 02 martie 2016 pentru lichidarea neajunsurilor apelului.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 aprilie 2016 s-a respins apelul

declarat de reprezentanții SRL „Slandcor”, avocații Anatolie Lupașcu și Denis

Ipati cu menținerea hotărârii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 17

decembrie 2015.

La 26 iulie 2016, avocatul Anatol Lupașcu, în interesele SRL „Slandcor” a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu

pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, consideră neîntemeiată decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe, deoarece instanța nu a aplicat legea

care trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea.

Consideră recurentul că instanța de apel, nu a reținut spre examinare

prevederile contractului de locațiune nr. 15/17 din 26 martie 2007, încheiat în

baza deciziei Consiliului mun. Chișinău nr. 67/4 din 15 martie 2007, și anexele nr.

1, nr. 2 care sunt parte integrantă a contractului de locațiune.

Susține recurentul că, cuantumul chiriei poate fi modificat doar în baza

acordului comun al părților contractante sau în conformitate cu prevederile legii.

Afirmă recurentul că, a respectat întru totul obligațiunile asumate prin

contractul de locațiune.

Invocă că, instanțele de judecată au examinat superficial, neprofesional cu

aplicarea greșită a normelor dreptului material care reglementează raporturile

juridice, instanțele au dat dovadă de părtinire, în favoarea reclamantului, deoarece

ultimul și-a motivat cerințele prin prisma capitolului VIII Cod civil, însă

instanțele de judecată argumentează soluția prin prisma art. 1398 alin. (1) Cod

civil.

Mai susține recurentul că, de către instanțele de judecată au fost ignorate

prevederile art. 267 Cod civil, dispunând încasarea sumei pe o perioadă de 5 ani,

atunci când norma juridică stabilește cert că termenul general de prescripție

extinctivă este de 3 ani, deși, acest argument a fost invocat de către recurent în

ambele instanțe.

Totodată susține că, un alt motiv care contestă legalitatea hotărârilor date

de instanțe sunt și calculele atașate la dosar cu referire la estimarea valorii

prejudiciului, deoarece aceste înscrisuri, culese la calculator, fără a fi semnate și

fără a argumenta cumva cifrele din conținutul acestor înscrieri nu pot servi în

calitate de probă, pentru a putea fi puse la baza unei hotărâri judecătorești, care

nici nu au fost evaluate cu calculele corespunzătoare.

3

Consideră greșit și argumentul instanței precum că, fiind stabilit de către o

autoritate publică utilizarea suprafeței suplimentare de către SRL „Slandcor” în

mărime de 74 mp., în pasajul subteran din Piața Dimitrie Cantemir, actul emis nu

a fost contestat de SRL „Slandcor”, în cazul în care actul emis nu a fost adus la

cunoștința recurentului, acesta fiind lipsit de dreptul de al contesta.

Suplimentar a mai indicat recurentul că, membrii comisiei care au

participat la verificarea suprafeței încăperii transmise, și au efectuat aceste

măsurări și, respectiv, acest act, nu sunt abilitate cu asemenea competențe. Or,

dreptul de a măsura dimensiunile unei suprafețe imobiliare aparține serviciilor

cadastrale abilitate și nu poate fi atribuit oricui - ofițerului de poliție, procurorului,

avocatului și nici judecătorului.

Prin urmare susține că, o asemenea circumstanță urma a fi stabilită prin

constatarea faptului de persoane abilitate, cu perfectarea în final a unui proces-

verbal contravențional sau poate penal, cu aducerea la cunoștința pretinsului

vinovat a acestui document, fiindu-i explicate drepturile, inclusiv de a-l contesta

pentru a respecta modul juridic corect de documentare a unui delict, care se

pretinde că a cauzat și prejudicii materiale ce urmează a compensate ori benevol

ori forțat.

La 29 iulie 2016, SRL „Slandcor”, în persoana administratorului Svetlana

Cernomoreț a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei

instanțe, cu examinarea cauzei în fond.

În susținerea recursului a indicat că, consideră hotărârile neîntemeiate și

ilegale, deoarece instanțele au ignorat prevederile art. 267 Cod civil, dispunând

încasarea sumei pe o perioadă de 5 ani, fără a reține că, termenul general de

prescripție extinctivă este de 3 ani.

Susține că, calculele anexate la dosar contravin normelor procesuale, în

cazul în care nu sunt semnate de persoana responsabilă sau autoritatea care li-a

emis, iar cererea prin care a fost solicitat calculul detaliat a fost respinsă de către

instanță.

Indică că, instanțele de judecată urmau să scoată cererea de pe rol,

deoarece reprezentantul reclamantului de nenumărate ori nu s-a prezentat la

examinarea cauzei, mai mult ca atât, instanța de apel a încălcat normele

procesuale, fără a da dreptul părților de a depune noi cereri și demersuri, și a

prezenta noi probe.

Consideră recurenta că de către instanțele naționale a fost încălcat

principiul contradictorialității și egalității părților în drepturile procesuale, precum

și, accesul liber la justiție, prin ce au fost lipsit de a participa la un proces

echitabil, de a se apăra, dreptul la un recurs efectiv, fapt ce contravine

prevederilor Convenției Europene pentru Apărarea drepturilor Omului și

Libertăților fundamentale.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Astfel, prin prisma dispoziției citate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că

4

recursurile declarate la 26 iulie 2016, și respectiv la 29 iulie 2016, împotriva

deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 aprilie 2016 sunt depuse în termen, în

cazul în care copia deciziei a fost expediată în adresa părților la 23 mai 2016 (f.d.

24, Vol. II), iar la materialele cauzei nu se regăsește dovada recepționării acesteia

de către părți.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) CPC, după parvenirea dosarului, un

complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune

expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În

cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se

decide în lipsa acesteia.

La 10 august 2016, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

participanților la proces cererile de recurs, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referinței.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 12 octombrie 2016, recursul

declarat de avocatul Anatol Lupașcu, în interesele SRL „Slandcor” și recursul

declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Slandcor”, în persoana

administratorului Svetlana Cernomoreț, s-au considerat admisibile și s-au fixat

spre examinare într-un complet de 5 judecători pentru examinarea fondului

recursului pentru 09 noiembrie 2016.

În conformitate cu art. 441 Codul de procedură civilă în cazul în care

recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul

recursului.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Examinând argumentele invocate în cererile de recurs în raport cu

materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile neîntemeiate, care urmează a fi

respinse, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, instanța

de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină

decizia instanței de apel și/sau hotărîrea primei instanțe.

Înaintînd acțiunea în judecată împotriva SRL „Slandcor”, Direcția generală

transport public și căi de comunicație a Consiliului mun. Chișinău a solicitat

încasarea sumei în mărime de 162 013,75 lei pentru utilizarea neautorizată, cu

titlu de locațiune a unui spațiu care excede condițiile contractului bilateral.

Judecând pricina în cauză prima instanță cît și instanța de apel au admis

acțiunea integral.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție reține că, soluția dată de instanța de apel este una corectă, fapt

ce rezultă din determinarea exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu, care

presupune prin sine lămurirea completă și certă a situației de fapt sub toate

aspectele.

Materialele dosarului denotă faptul că prin decizia Consiliului mun.

Chișinău nr. 2/39-8 din 04 martie 2014 „Cu privire la prelungirea relațiilor

5

contractuale de locațiune a încăperilor din pasajul subteran din str. Ion Creangă,

Piața Dimitrie Cantemir, SRL „ Slandcor” s-a decis a da în locațiune pe un termen

de zece ani, fară drept de privatizare SRL „Slandcor” încăperile cu suprafața

totală de 223,3 m.p din incinta pasajului subteran din str. Ion Creangă-Piața

Dimitrie Cantemir, avînd destinația de spații comerciale, iar contractul anterior de

locațiune a fost dispus a se păstra în arhivă (f.d.19).

Tot actele cauzei mai denotă faptul că la data de 03 aprilie 2014 Direcția

Generală Transport Public și Căi de Comunicație al mun. Chișinău și SRL

„Slandcor” au semnat contractul de locațiune nr. 28/14, fiind determinat și

cuantumul minim al chiriei anuale în mărime de 5052,96 lei (f.d.20-22), iar prin

anexele nr.1-6 s-a stabilit cuantumul chiriei pentru perioada 2009-2014 în baza

contractului nr. 15/07 din 26.03.2007 (f.d. 24-30).

Astfel, obiectul prezentului litigiu îl formează încasarea sumei de 162 013,75

lei, prejudiciu cauzat bugetului municipal în perioada inspectată în urma

diferenței de suprafețe neincluse în calculul minim al chiriei anuale.

La caz, Colegiul constată că potrivit art. 14 alin.(1), (2) și (3) Codul civil

persoana lezată într-un drept al ei poate cere repararea integrală a prejudiciului

cauzat astfel. Se consideră prejudiciu cheltuielile pe care persoana lezată într-un

drept al ei le-a suportat sau urmează să le suporte la restabilirea dreptului încălcat,

pierderea sau deteriorarea bunurilor sale (prejudiciu efectiv), precum și beneficiul

neobținut prin încălcarea dreptului (venitul ratat).

Dacă cel care a lezat o persoană într-un drept al ei obține ca urmare

venituri, persoana lezată este în drept să ceară, pe lîngă reparația prejudiciilor,

partea din venit rămasă după reparație.

Conform prevederilor art.875 din Codul civil, prin contractul de locațiune,

o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părți (locatar) un bun determinat

individual în folosință temporară sau în folosință și posesiune temporară, iar

aceasta se obligă să plătească chirie.

Potrivit art. 1398 alin. (1) din Codul civil, cel care acționează față de altul

în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în

cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune.

În baza actului privind rezultatele inspectării financiare tematice la Direcția

General Transport Public și Căi de Comunicații, întocmit de Inspecția Financiară

pe lîngă Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova s-a stabilit că, SRL

„Slandcor”, potrivit contractului de locațiune arendează spații din pasajul

subteran Piața Dimitrie Cantemir cu suprafața de 115 m2, în conformitate cu

actele de verificare la fața locului, planului de amplasare a gheretelor și a deciziei

Consiliului municipal Chișinău nr. 67/4 din 15.03.2007, suprafața transmisă în

arendă constituie 190 m2.

Mai mult ca atît, de către Inspecția Financiară a fost întocmită și prescripția

privind lichidarea iregularităților constatate în cadrul inspectării financiare

tematice la Direcția Generală Transport Public și Căi de Comunicație prin care s-

a stabilit, în mod repetat, diminuarea plății chiriei de către SRL „Slandcor” și

solicitată restituirea integrală a prejudiciului cauzat bugetului municipal (f.d. 13).

În temeiul pct.7 lit.j) din Hotărîrea Guvernului nr.1026 din 02.11.2010,

privind organizarea activității de inspectare financiară, a fost aprobat

6

Regulamentul privind organizarea și funcționarea Inspecției financiar din

subordinea Ministerului Finanțelor, în cadrul exercitării funcțiilor sale Inspecția

financiară înaintează conducătorilor și executorilor de buget ale entităților supuse

inspectării (controlului) financiare prescripții executorii privind lichidarea

iregularităților constatate în cadrul inspectării (controlului) financiare și

monitorizează executarea acestora.

Instanța de recurs consideră corecte concluziile instanțelor ierarhic

inferioare precum că actul emis nu a fost contestat de către SRL „Slandcor”, cît

și actul de inspectare întocmit de către Inspecția Financiară care atestă cu

certitudine și stabilește prejudiciul cauzat de către SRL „Slandcor” bugetului

municipal prin utilizarea suprafeței suplimentare și neachitarea plății chiriei

pentru aceasta.

Nu poate fi reținut argumentul avocatului Anatol Lupașcu, în interesele

Societății cu Răspundere Limitată „Slandcor” și Societatea cu Răspundere

Limitată „Slandcor”, în persoana administratorului Svetlana Cernomoreț precum

că de către instanțele de judecată au fost ignorate prevederile art. 267 Cod civil,

dispunând încasarea sumei pe o perioadă de 5 ani, atunci când norma juridică

stabilește cert că termenul general de prescripție extinctivă este de 3 ani,

deoarece prejudiciul cauzat de către SRL „ Slandcor” a fost stabilit doar în urma

verificării la fața locului efectuată la data de 04 septembrie 2014, dată de la care

începe a curge termenul de prescripție.

Prin urmare, instanța de recurs menționează că speței date îi sunt aplicabile

prevederile art.272 Cod civil care reglementează începutul curgerii termenului de

prescripție extinctivă și anume alin.(1) termenul de prescripție extinctivă începe

să curgă de la data nașterii dreptului la acțiune. Dreptul la acțiune se naște la data

cînd persoana a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului.

Or, la data de 04 septembrie 2014 de către inspectorul principal al

Inspecției Financiare, ofițerul principal de investigație al Departamentului de

Poliție mun. Chișinău, ofițerul de urmărire penală al Departamentului de poliție al

mun. Chișinău și specialist în transport al Direcției Generale Transport Public și

Căi de Comunicație în rezultatul verificării a fost întocmit actul de verificare a

suprafeței/încăperilor transmise în locațiune/arendă de către Direcția Generală

Transport Public și Căi de Comunicație al mun. Chișinău agenților economici,

conform căruia s-a constatat că, la data de 04 septembrie 2014 suprafața folosită

suplimentar în arendă (locațiune) cu plată de către apelanta-pîrîtă SRL "Slandcor"

constituia 74 m.p inclusiv : 37,2 m.p spații comerciale și 36,8 m.p spații auxiliare

(f.d. 14).

Instanța de recurs consideră neîntemeiat argumentul SRL „Slandcor”, în

persoana administratorului Svetlana Cernomoreț precum că de către instanțele

naționale a fost încălcat principiul contradictorialității și egalității părților în

drepturile procesuale, precum și, accesul liber la justiție, prin ce au fost lipsit de a

participa la un proces echitabil, de a se apăra, dreptul la un recurs efectiv, fapt ce

contravine prevederilor Convenției Europene pentru Apărarea drepturilor Omului

și Libertăților fundamentale.

Din materialele dosarului se atestă faptul că intimatul Direcția Generală

Transport Public și Căi de Comunicație a fost citată legal potrivit avizului de

7

recepție (f.d.232, vol.I), contra semnătură pentru a se prezenta în cadrul ședinței

de judecată din data de 21 aprilie 2016, ora.10.00 în incinta Curții de Apel

Chișinău. Totodată la 13 aprilie 2016 Direcția Generală Transport Public și Căi de

Comunicație a depus referință.(f.d.233-235, vol.I) Iar, potrivit procesului-verbal

din 21 aprilie 2016 avocatul Anatol Lupașcu, în interesele SRL „Slandcor” a

invocat că e posibil examinarea cauzei în lipsa părților care nu s-au

prezentat.(f.d.11-13, vol.II)

Prin urmare, în circumstanțele expuse nu se pot reține ca întemeiate

argumentele avocatului Anatol Lupașcu, în interesele Societății cu Răspundere

Limitată „Slandcor” și Societatea cu Răspundere Limitată „Slandcor”, în persoana

administratorului Svetlana Cernomoreț precum că atît instanța de apel cît și prima

instanță ar fi pronunțat o soluție greșită pe motiv că nu a constatat și elucidat pe

deplin toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii în fond

și că a dat o aplicare eronată normelor de drept material.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră, că instanțele de judecată corect au admis acțiunea

ca întemeiată, deoarece în conformitate cu art. 118 Cod de procedură civilă,

fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al

pretențiilor și al obiecțiilor sale.

În plus, raportînd la actele cauzei, motivele invocate în cererea de recurs și

coroborînd temeiurile indicate cu prevederile art.432 CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

conchide că argumentele aduse în susținerea cererii de recurs nu își găsesc

încadrare în prevederile legale.

La caz, recurenții nu au prezentat în cadrul examinării pricinii în instanța de

apel și prima instanță probe concludente, pertinente întru susținerea pretențiilor

invocate, iar argumentele recursurilor sunt declarative, lipsite de suport legal și

probatoriu.

Din considerentele menționate și avînd în vedere faptul că hotărîrea primei

instanțe și decizia instanței de apel sunt întemeiate și legale, iar argumentele

invocate de către recurenți sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de

a respinge recursul și de a menține decizia instanței de apel și hotărîrea primei

instanțe.

În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de avocatul Anatol Lupașcu, în interesele

Societății cu Răspundere Limitată „Slandcor” și recursul declarat de Societatea cu

Răspundere Limitată „Slandcor” în persoana administratorului Svetlana

Cernomoreț.

Se menține decizia Curții de Apel Chișinău din 21 aprilie 2016, în pricina

civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Direcția generală transport

8

public și căi de comunicații a Consiliului municipal Chișinău împotriva Societății

cu Răspundere Limitată „Slandcor” cu privire la încasarea sumei.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președinte, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecători Tamara Chișca-Doneva

Ion Druță

Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

9

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2018-01-24
0,95
2rac-36/18 — incasarea sumei, rezilierea contractului de locatiune cu obligarea eliberarii incaperilor date in locatiune
Dosar nr. 2rac-36/18 Prima instanţă: Judecătoria Botanica, mun. Chișinău (judecător Eduard Galușceac) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău (judecători Victor Pruteanu, Lidia Popova, Ana Gavrilița) Î N C H E I E R E 24 ianuarie 2018 mun
CSJ 2016-12-28
0,95
2rc-1062/16 — încasarea datoriei
Dosarul nr. 2rc-1062/16 Instanţa de fond: Judecătoria Râşcani mun. Chişinău – I. Barbacaru Instanţa de apel: CA Chişinău – M. Guzun, A, Nogai, Vl. Braşoveanu D E C I Z I E 28 decembrie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de cont
CSJ 2017-04-12
0,95
2rac-122/17 — încasarea datoriei
prima instanţă: E. Galuşceac dosarul nr.2rac-122/17 (Judecătoria Botanica, mun. Chişinău) instanţa de apel: V. Pruteanu, L. Popova, A. Gavriliţa (Curtea de Apel Chişinău) D E C I Z I E 12 aprilie 2017 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial
CSJ 2017-08-30
0,94
2rac-287/17 — încasarea sumei
suma de 997,50 lei cu titlu de taxă de stat. (f.d. 73, 78-80) Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 aprilie 2017 s-a admis apelul declarat de Direcția Generală Transport Public și Căi de Comunicație şi s-a modificat hotărârea Judecăto
CSJ 2017-12-06
0,94
2rac-398/17 — cu privire la încasarea sumei
a generală transport public şi căi de comunicaţie a Consiliului municipal Chişinău îşi revendică pretenţiile, este pentru perioada de până la 26 septembrie 2014. Consideră că instanţa de apel a depăşit volumul cerinţelor reclamate în acţiun
Sursă