2ra-2458/16 — restabilirea in functie

prima instanță: M.Tertea (Judecătoria Căușeni) dosarul nr.2ra-2458/16 instanța de apel: M.Anton, G.Dașchevici, Iu.Cotruță (Curtea de Apel Chișinău) Î N C H E I E R E 09 noiembrie 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul: Iulia Sîrcu Judecătorii: Mariana Pitic, Iurie Bejenaru examinînd chestiunea admisibilității recursului declarat de Golan Mihail, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Golan Mihail împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Ștefan Vodă-Gaz”, intervenient accesoriu Godoroja Andrei privind restabilirea în funcție, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2016, prin care a fost admis apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Ștefan Vodă-Gaz”, casată hotărîrea Judecătoriei Căușeni din 08 februarie 2016 și emisă o nouă hotărîre de respingere a acțiunii, c o n s t a t ă: La data de 22.12.2015, Golan Mihail s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Ștefan Vodă-Gaz”, intervenient accesoriu Godoroja Andrei privind restabilirea în funcție.

În motivare acțiunii a indicat reclamantul că prin ordinul nr.71-P din 17.11.2015 a fost concediat din funcția de inginer STP prima categorie a filialei „Căușeni-Gaz” în baza art.86 alin.(l) lit. i) Codul muncii. Menționează reclamantul că nu este de acord cu ordinul sus-menționat, deoarece a fost înșelat de conducere și a fost pus să de-a lămurire că s-a certat cu directorul filialei D. Baluța din cauză că era în stare de ebrietate. Relatează reclamantul că în aceiași zi i s-a comunicat ordinul de eliberare din funcție din motiv că s-a prezentat la serviciu în stare de ebrietate alcoolică, fapt constatat prin procesul- verbal a comisiei formată din reprezentanții angajaților și angajatorului, însă un astfel de proces-verbal nu i-a fost adus la cunoștință.

Afirmă reclamantul că la data de 13.11.2015, zi de vineri, s-a certat cu directorul filialei „Căușeni-Gaz”, Baluța A, care la 17.11.2015 a depus plângere verbală împotriva lui, iar lămurirea reclamantului va servi drept dovadă că au fost luate măsuri și că i-a fost aplicat avertisment. Mai indică reclamantul că în ziua în care s-a certat cu directorul A.Baluța, nimeni din organul sindical nu erau prezenți. În drept reclamantul și-a motivat cererea pe dispozițiile art.art.5, 166, 167 CPC și art.art.l, 76, 206 Codul muncii. Prin încheierea Judecătoriei Căușeni din 21 ianuarie 2016 a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Godoroja Andrei, inginer în cadrul filialei „Căușeni-Gaz”.

1 Prin hotărârea Judecătoriei Căușeni din 08 februarie 2016 s-a admis acțiunea și s-a anulat ca fiind ilegal ordinul nr.71 din 17.11.2015. S-a restabilit Golan Mihail în funcția de inginer STP prima categorie la Societatea cu Răspundere Limitată „Ștefan Vodă-Gaz”, filiala „Căușeni-Gaz”, deținută anterior concedierii. S-a obligat Societatea cu Răspundere Limitată „Ștefan Vodă-Gaz” în temeiul art.356 Codul muncii, de a repune pe salariatul Golan Mihail în toate drepturile (achitarea salariului pe perioada absenței forțate de la serviciu) ce decurg din repunerea în funcție. În temeiul prevederilor art.256 alin.(l) lit.b) CPC, prezenta hotărâre urma a fi executată imediat în partea restabilirii în funcție a lui Golan Mihail și în partea încasării unui salariu mediu pe lună.

La 03.03.2016, Societatea cu Răspundere Limitată „Ștefan Vodă-Gaz” a declarat apel împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând casarea acestei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit căreia acțiunea să respinsă și încasarea din contul intimatului a sumei de 6771,84 (un salariu mediu pe lună) achitată după restabilirea în serviciu, pentru perioada lipsei de la serviciu după eliberare. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2016 s-a admis apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Ștefan Vodă-Gaz”, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Căușeni din 08 februarie 2016 și emisă o nouă hotărîre de respingere a acțiunii.

La adoptarea soluției instanța de apel a invocat că potrivit prevederilor art.86 alin.(1) lit. i) Codul muncii concedierea – desfacerea din inițiativa angajatorului a contractului individual de muncă pe durată nedeterminată, precum și a celui pe durată determinată – se admite pentru prezentarea la lucru în stare de ebrietate alcoolică, narcotică sau toxică, stabilită în modul prevăzut la art.76 lit.k) Codul muncii. Conform art.76 lit.k) Codul muncii, contractul individual de muncă se suspendă în circumstanțe ce nu depind de voința părților în caz de prezentare la locul de muncă în stare de ebrietate alcoolică, narcotică sau toxică, constatată prin certificatul eliberat de instituția medicală competentă sau prin actul comisiei formate dintr-un număr egal de reprezentanți ai angajatorului și ai salariaților.

În temeiul art.206 alin.(1) lit.d) Codul muncii, pentru încălcarea disciplinei de muncă, angajatorul are dreptul să aplice față de salariat sancțiunea disciplinară concedierea (în temeiurile prevăzute la art.86 alin.(l) lit.g)-r)). La data de 17.11.2015 a fost eliberat ordinul nr.71p privindpre concedierea de la serviciu a angajatului Golan Mihail în temeiul art.86 alin.(l) lit.i) Codul muncii. Potrivit procesului-verbal al conferinței de dare de seamă și alegeri al Comitetului Sindical al Societății cu Răspundere Limitată „Ștefan Vodă-Gaz” din 21.11.2014 au fost aleși 7 membri ai comitetului sindical printre care și Pîslari Ala.

Potrivit procesului-verbal nr.2 din 21.11.2014 al ședinței comitetului sindical al Societății cu Răspundere Limitată „Ștefan Vodă-Gaz” printre persoanele care vor activa împreună cu comitetul sindical, au fost propuse și Pâslari Ala (președintele grupei sindicale), Pleșca Valentina (împuternicită pe protecția muncii și membru al comitetului comun de securitate), precum și Iureșco Serghei (împuternicit pe protecția muncii, membru al comitetului comun de securitate). Instanța de apel a invocat că procedura de concediere în legătură cu prezentarea la lucru în stare de ebrietate alcoolică a fost respectată de către 2 angajatorul filialei „Căușeni-Gaz”, Baluța Alexei fiind încadrată perfect în prevederile art.86 alin.(l) lit.i) Codul muncii.

Astfel, instanța de apel a menționat că nu pot fi reținute argumentele intimatului Golan Mihail privind faptul că a fost înșelat de către conducerea apelantei fiind impus să depună lămurire. Or, potrivit ordinului nr.71p din 17.11.2015 (f.d.20) ca temei a servit nota de serviciu a directorului filialei „Căușeni-gaz”, Baluța Alexei și procesul-verbal a comisiei reprezentanților angajaților și salariaților care potrivit art.76 lit.k) Codul muncii a fost întocmit și semnat de doi reprezentanți ai angajatorului Baluța Alexei, Iureșco Serghei și doi reprezentați ai salariaților Pâslari Ala și Pleșca Valentina, din momentul în care intimatul a refuzat examenul medical.

Prin urmare, instanța de apel a respins argumentul intimatului referitor la faptul că în condițiile art.76 Codul muncii, actul de constatare privind starea de ebrietate nu a fost întocmit cu respectarea rigorilor instituite de lege, cu participarea a doi reprezentanți ai administrației și doi reprezentanți ai salariatului, în condițiile în care doar Pîslari Ala este membru al comitetului sindical, iar Pleșca Valentina nu este membru al comitetului sindical, or, reieșind din prevederile art.l și art.21 alin.(3) Codul muncii, legislatorul nu a stipulat imperativ că reprezentanții salariatului trebuie să facă parte anume din comitetul sindical, după cum nu este stipulat nici numărul concret de reprezentanți, doar că comisia în cauză să fie formată dintr-un număr egal de reprezentanți ai angajatorului și ai salariaților.

La 22 august 2016 Golan Mihail a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărîrii primei instanțe. În motivarea recursului se invocă că instanța de apel nu a constatat și elucidat toate circumstanțele pentru examinarea obiectivă a cauzei, fiind aplicate eronat normele de drept material. Mai mult ca atît se invocă în recurs că instanța de apel eronat a aplicat prevederile art.1, art.76 lit.k) și art.86 alin.(1) lit.i) Codul muncii. În conformitate cu art.434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei redactate. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Prin scrisoarea Curții de Apel Chișinău a fost expediată părților, inclusiv recurentului copia deciziei instanței de apel motivate din 26 mai 2016 pentru cunoștință, însă la materialele cauzei lipsește dovada recepționării de către participanții la proces, astfel recursul depus la 22 august 2016 de către Golan Mihail se consideră a fi depus în termen. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat este inadmisibil. În conformitate cu art.432 CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) CPC. 3 Completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Golan Mihail, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC. Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ constată că, argumentele recurentei se limitează la situația de apreciere de către instanțele ierarhic inferioare a circumstanțelor de fapt a cauzei, iar argumentele invocate în recursul declarat de către Golan Mihail, în esența lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanță cît și în instanța de apel și sînt expuse asupra circumstanțelor de fapt și nu de drept.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor. Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanță, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu și temeinicia în fapt.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat în mod corespunzător. În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Golan Mihail ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul declarat de către Golan Mihail, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Mariana Pitic Iurie Bejenaru 4