3ra-1406/16 — anularea ordinului de concediere

3ra-1406/16 — anularea ordinului de concediere (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Judecătoria Rîșcani Dosarul nr.3ra-1406/16

Mun. Chișinău

Judecător: A. Miron

Curtea de Apel Chișinău

Judecători: Iu. Cimpoi, L. Bulgac, N. Simciuc

ÎNCHEIERE

26 octombrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului Valeriu Doagă

Judecători Iurie Bejenaru, Iuliana Oprea

soluționând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Mocanu Dumitru, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Mocanu Dumitru împotriva Departamentului Poliției de Frontieră al Ministerului

Afacerilor Interne cu privire la anularea ordinului, repunerea în funcția anterior deținută,

încasarea salariului pentru lipsa forțată de la serviciu, încasarea prejudiciului moral și a

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 19 mai 2016,

C O N S T A T Ă :

La 27 octombrie 2014, Dumitru Mocanu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Departamentului Poliției de Frontieră cu privire la anularea ordinului de

concediere, restabilirea în funcția anterior deținută, încasarea salariului pentru absența

forțată de la lucru, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, în baza ordinului DPF nr.766/ps

din 10 iulie 2013 a fost angajat în serviciul poliției de frontieră în baza contractului

individual de muncă de pe 09 iulie 2013 în conformitate cu prevederile art.18 al Legii

nr.283-XIX din 28 decembrie 2011 cu privire la Poliția de Frontieră, în funcția de șef

adjunct al Direcției regionale Sud, transferat din Inspectoratul de Poliție Cahul al IGP al

MAI, cu conferirea gradului special locotenent echivalent gradului special de poliție.

Concretizează reclamantul că în baza ordinului Departamentului Poliției de

Frontieră nr. 1128ps din 07 octombrie 2014, a fost sancționat în mod disciplinar cu

eliberarea din serviciu pentru neasigurarea aplicării uniforme a cadrului legislativ și

neexercitarea atribuțiilor de serviciu în strictă conformitate cu legislația în vigoare,

având drept bază precum că în urma verificărilor activității Direcției regionale Sud a

Departamentului Poliției de Frontieră s-au depistat un șir de neajunsuri în executarea

atribuțiilor de serviciu, a dat indicații ilegale personalului din subordine și nu a

întreprins măsuri promte pentru împiedicarea executării acestora și fiind responsabil de

înregistrarea, vizarea informațiilor și gestionarea REI-2 nu a întreprins măsurile

necesare și nu a verificat înregistrarea în termenii stabiliți de lege a informației

parvenite, respectiv invocându-se nerespectarea prevederilor art.12 alin.(l) lit. lit. a), e)

al Legii nr.283-XIX din 28 decembrie 2011 cu privire la Frontieră, pct. pct. 52-53 al

Codului deontologic al polițistului de frontieră aprobat prin ordinul Șefului DPF nr. 500

1

din 21 noiembrie 2013, reieșind și din concluzia anchetei de serviciu din 26 septembrie

2014 și procesul-verbal al ședinței Consiliului de disciplină al Departamentului Poliției

de Frontieră din 02 octombrie 2014, art. 35 lit. f) al Legii 283.

Consideră că, ordinul Departamentului Poliției de Frontieră nr.1128 ps din 07

octombrie 2014 cu privire la sancționarea disciplinară a polițistului Poliției de Frontieră,

este ilegal în fond fiind emis contrar legii cu încălcarea procedurii stabilite.

Cere, Dumitru Mocanu anularea ordinului Departamentului Poliției de Frontieră

nr.1128/ps din 07 octombrie 2014, privind sancționarea lui Mocanu Dumitru, în mod

disciplinar cu eliberarea din serviciu, restabilirea lui Mocanu Dumitru la serviciu, în

funcția anterior deținută de șef adjunct al Direcției regionale Sud al DPF al MAI,

încasarea din contul Departamentului Poliției de Frontieră în beneficiul său a salariului

pentru lipsa forțată de la serviciu și suma de 10000 lei în vederea reparării prejudiciului

moral cauzat, precum și încasarea tuturor cheltuielilor de judecată care vor fi suportate

până la emiterea hotărârii în fond.

În cadrul examinării cauzei, reclamantul a depus cerere de concretizare a

pretențiilor indicând că, în baza ordinului Departamentului Poliției de Frontieră nr.

1128/ps din 07 octombrie 2014 a fost sancționat în mod disciplinar cu eliberarea din

serviciu pentru neasigurarea aplicării uniforme a cadrului legislativ și neexercitarea

atribuțiilor de serviciu în strictă conformitate cu legislația în vigoare, având drept bază

precum că în urma verificărilor activității Direcției regionale Sud a Departamentului

Poliției de Frontieră s-au depistat un șir de neajunsuri în executarea atribuțiilor de

serviciu, a dat indicații ilegale personalului din subordine și nu a întreprins măsurile

prompte pentru împiedicarea executării acestora și fiind responsabil de înregistrarea,

vizarea informațiilor și gestionarea REI-2 nu a întreprins măsurile necesare și nu a

verificat înregistrarea în termenii stabiliți le lege a informației parvenite, respectiv

invocându-se nerespectarea prevederilor art. 12 alin. (1) lit. lit. a), e) al Legii nr. 283-

XIX din 28 decembrie 2011 cu privire la Poliția de Frontieră, pct. pct. 52-53 al Codului

deontologic al polițistului de frontieră aprobat prin ordinul Șefului DPF nr. 500 din 21

noiembrie 2013, reieșind și din concluzia anchetei de serviciu din 26 septembrie 2014 și

procesul-verbal al ședinței Consiliului de disciplină al DPF din 02 octombrie 2014, art.

35 lit. f) al Legii 283.

În conformitate cu propunerile din cadrul încheierii anchetei de serviciu din 26

septembrie 2014 reclamantul Dumitru Mocanu a fost propus spre sancționare în mod

disciplinar cu eliberarea din serviciu, pentru pretinsele încălcări a prevederilor pct. 9,

sub. 3), pct. 10, alin. (1), pct. 11 lit. e) a fișei postului; pct. 52-53 a ordinului DPF

nr.500 din 21 noiembrie 2013 „Cu privire la aprobarea Codului deontologic al

polițistului de frontieră”, art. 12 alin. (1) lit. lit. a), e) al Legii nr. 283-XIX din 28

decembrie 2011 cu privire la Poliția de Frontieră - manifestate prin neasigurarea

realizării aplicării uniforme a cadrului legislativ național pe sectorul responsabilitate de

către efectivul din subordine, neexecutarea atribuțiilor de serviciu în strictă conformitate

cu Regulamentul intern, dispunerea spre examinare a materialelor contrar prevederilor

art. 273 alin. (2) Cod de procedură penală, aprobarea documentelor cu decizii definitive

ce a dus la tăinuirea infracțiunii prevăzute de ar. 332 Codul penal.

Concretizează reclamantul că în cadrul anchetei de serviciu care a stat la baza

emiterii ordinului de sancționare, s-au examinat materialele înregistrate în R-2 cu nr.2,

55 din anul 2013 și respectiv cu nr. nr. 27, 36, 47, 48, 51, 78, 84, 111 din anul 2014 și

nr. 137 din 30 iulie 2014 aflat în gestiunea lt. major Ion Fana.

La fel, conform încheierii anchetei de serviciu menționate s-a concluzionat că în

privința lui Mocanu Dumitru în cadrul examinării materialelor nr. nr. 2, 55, 51, 27, 36,

2

47, potrivit legislației muncii, nu poate fi aplicată sancțiunea disciplinară pe motivul

expirării termenului de prescripție.

Temei pentru emiterea ordinului de concediere a servit și procesul-verbal al

ședinței Consiliului de disciplină al DPF din 02 octombrie 2014.

Pentru acțiunile reclamantului materialele anchetei de serviciu din 26 septembrie

2014 au fost expediate în cadrul Procuraturii Anticorupție pentru examinarea lor și

adoptarea deciziei în conformitate cu prevederile art.274 Codul de procedură penală.

Potrivit ordonanței din 28 noiembrie 2014, emisă de Procurorul în Serviciul Sud

al Procuraturii Anticorupție, A. Ciuleacu, s-a dispus de a refuza în începerea urmăririi

penale, cu privire la demersul Șefului Serviciului Protecție Internă și anticorupție a MAI

RM, A.Postică, deoarece fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Procesul penal

nr.20141560098 fiind clasat.

Menționează că potrivit ordonanței din 16 septembrie 2014 emisă de către

Procurorul în Procuratura raionului Cahul E. Botnari, în cadrul procesului penal nr.

20141501011 s-a dispus de a nu pornii urmărirea penală, pe faptul depistării plantelor

asemănătoare cu cânepa în depozitul pichetului de grăniceri din satul Brînza, r-1 Cahul

din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, fiind clasat procesul penal.

Consideră că principalul element - vinovăția lui Dumitru Mocanu nu a fost

stabilită în ordinul de sancționare.

Prin sancționarea sa ilegală, conform actului administrativ contestat, i-a fost

încălcat dreptul fundamental la muncă și la protecția muncii prin prisma art.43 din

Constituție, la fel i-au fost lezate drepturile sale nepatrimoniale, fiindu-i cauzat și un

prejudiciu de ordin moral, manifestat prin suferințe fizice și psihice, cât și discreditarea

în fața efectivului subdiviziunilor DPF al MAI.

Consideră că ordinul Departamentului Poliției de Frontieră nr. 1128/ps din 07

octombrie 2014 cu privire la sancționarea disciplinară a polițistului Poliției de Frontieră

prin eliberarea din serviciu pe lângă faptul că este ilegal, a fost emis și cu încălcarea

procedurii stabilite de Regulamentul interior al Poliției de Frontieră aprobat prin ordinul

DPF 86 din 12 octombrie 2014, în special cu încălcarea dreptului de a cunoaște integral

materialele anchetei, solicitarea și prezentarea probelor în apărare.

Potrivit certificatului de salariu nr.35/22-88 din 21 ianuarie 2015 eliberat de către

Direcția regională Sud și semnat de către șeful V.Grosu - salariul mediu al lui Mocanu

Dumitru constituie 5 686,25 lei.

Prin urmare, solicită Dumitru Mocanu anularea ordinului Departamentului

Poliției de Frontieră nr. 1128/ps din 07 octombrie 2014, privind sancționarea lui

Dumitru Mocanu, în mod disciplinar cu eliberarea din serviciu, ca fiind ilegal;

restabilirea lui Dumitru Mocanu la serviciu, în funcția anterior deținută de șef adjunct al

Direcției regionale Sud al DPF al MAI; încasarea salariului pentru lipsa forțată de la

serviciu în mărime de 68 235 lei, repararea prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei,

precum și încasarea tuturor cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 11 februarie 2016 a fost

admisă acțiunea. A fost anulat Ordinul Departamentului Poliției de Frontieră al MAI

1128/ps din 07 octombrie 2014, restabilit reclamantul Dumitru Mocanu în funcția

anterior deținută de șef-adjunct al Direcției regionale Sud al DPF al MAI. A fost încasat

de la Departamentul Poliției de Frontieră al MAI în beneficiul lui Dumitru Mocanu

salariul pentru lipsa forțată de la serviciu în sumă de 90980 lei, suma de 10000 lei în

vederea reparării prejudiciului moral, iar în total suma de 100980 lei.

La 17 februarie 2016 și la 11 mai 2016, Departamentul Poliției de Frontieră a

declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, cerând admiterea apelului, casarea

3

hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii.

În motivarea apelului a indicat că, prima instanță la adoptarea hotărîrii nu a

constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicție cu

circumstanțele pricinii, cît și au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept

procedural.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 19 mai 2016 s-a admis apelul declarat de

către Departamentul Poliției de Frontieră al Ministerului Afacerilor Interne. S-a casat

hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 11 februarie 2016 și s-a emis o nouă

hotărâre, prin care s-a respins cererea de chemare în judecată a lui Dumitru Mocanu

împotriva Departamentului Poliției de Frontieră al Ministerului Afacerilor Interne cu

privire la anularea ordinului, repunerea în funcția anterior deținută, încasarea salariului

pentru lipsa forțată de la serviciu, încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de

judecată, ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că motivele invocate de apelant

și-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele

formulate în cererea de apel sunt întemeiate.

Totodată, instanța de apel a indicat că, prima instanță a concluzionat eronat

circumstanțele de fapt ale cauzei, aplicând greșit normele de drept material, menționând

că în speța dată s-a stabilit faptul eliberării legitime din serviciul a intimatului.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, Mocanu Serghei a declarat recurs

prin care solicită admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 19

mai 2016 cu menținerea hotărârii Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 11.02.2016

fără modificări.

Instanța de recurs constată că, decizia instanței de apel din data de 19.05.2016 a

fost expediată recurentului la 30.05.2016. Astfel, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, prin prisma art. 425 CPC,

consideră recursul depus la data de 25.07.2016 în termen.

În conformitate cu art.439 alin.(2) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune

expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acestuia.

La 04.10.2016, Departamentul Poliției de Frontieră a prezentat referință prin care

solicită declararea ca fiind inadmisibil a recursului înaintat de către Mocanu Dumitru.

În motivarea cererii de recurs, recurentul a invocat neaplicarea normelor de drept

material și procedural pertinente cauzei.

Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

pricinii civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că

recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele au apreciat

înscrisurile probatoare și au constatat circumstanțele cauzei.

Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de

reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

În speță, Colegiul menționează că, recursul în cauză conține obiecțiile de fapt și de

drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanțele ierarhic

inferioare, primind o apreciere corespunzătoare.

4

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este

garantat de articolului 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de

admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a

normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, așa cum formal invocă

recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul

exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de

drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui

temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la proces

sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene, recursul trebuie să fie efectiv,

adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe când în recursul

declarat de către Mocanu Dumitru asemenea aspecte nu se regăsesc.

Din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de Mocanu Dumitru ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM,

completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

D I S P U N E:

Recursul declarat de către Mocanu Dumitru se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului Valeriu Doagă

Judecători Iurie Bejenaru

Iuliana Oprea

5