2ra-2304/16 — demolarea construcției

prima instanță: V. Negruța dosarul nr2ra-2304/16

instanța de apel: I. Muruianu, A. Minciuna, V. Efros

ÎNCHEIERE

26 octombrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul: Iulia Sîrcu

Judecătorii: Mariana Pitic, Iurie Bejenaru

examinînd chestiunea admisibilității recursului declarat de avocatul Andrei

Donică în interesele Elizavetei Țigănaș,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ciorbă Tudor

împotriva lui Țigănaș Marin și Țigănaș Elizaveta cu privire la demolarea

construcției și cererea reconvențională depusă de Țigănaș Elizaveta împotriva

Primăriei Peresecina raionul Orhei și Ciorbă Tudor cu privire la anularea titlului de

proprietate,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 19 mai 2016, prin care a fost

respins apelul declarat de Țigănaș Marin și Țigănaș Elizaveta și menținută hotărîrea

Judecătoriei Orhei din 24 decembrie 2015,

c o n s t a t ă:

La 24.03.2010 Ciorbă Tudor a depus cerere de chemare în judecată împotriva

lui Țigănaș Marin și Țigănaș Elizaveta cu privire la demolarea construcțiilor

neautorizate.

In motivarea acțiunii reclamantul a invocat că prin dispoziția Primăriei

Peresecina raionul Orhei nr.34 din 16.04.1997 i-a fost repartizat un teren cu

suprafața de 0,12 ha, înregistrat cu nr. cadastral 6453213366, pentru construcția

casei individuale de locuit, pîrîții fiind vecinii acestuia.

La fel, menționează că după repartizarea terenului a început construcția casei,

însă în legătura cu criza economică, care a generat șomajul considerabil, a fost

nevoit să plece periodic cu soția la muncă peste hotarele țării, specificînd că la

finele anului 2008 pîrîții, acaparînd abuziv o suprafață din terenul care-i aparține cu

drept de proprietate, fără a dispune de titlu de autentificare a dreptului deținătorului

de teren, neautorizat au inițiat construcția garajului și gardului, fapt despre care el a

anunțat Primăria Peresecina.

Precizează că s-a adresat cu plîngere către Primăria Peresecina, unde s-a

format o comisie care a examinat petiția, ca rezultat întocmind un act prin care s-a

stabilit că pîrîții au acaparat în mod abuziv lotul de teren cu suprafața de 0,1364 (în

loc de 0,12 ha care a fost repartizat de către Primăria Peresecina conform dispoziției

nr.020134 din 16.04.1997). Susține că, pîrîții au încălcat hotarele terenului învecinat

care-i aparține prin depășirea limitei de 2,40 m în partea de Nord-Est și Nord-Vest

cu 3,20 m a lotului de teren învecinat, fapt stabilit prin actul de stabilire a hotarelor

fixe ale lotului de teren cu nr.cadastral 64532130366 și planul cadastral întocmite la

13.01.2010 de specialiștii SRL „Teracadas” cu aplicarea celor mai performante

mijloace tehnice, specificînd că pîrîții au încălcat linia roșie a terenului.

Solicită reclamantul obligarea pîrîților în demolarea construcțiilor

neautorizate amplasate pe terenul situat în raionul Orhei s. Peresecina cu

nr.cadastral 6453213366 si anume 2,40 m în partea Nord-Est și 3,20 m în partea

Nord Vest, și încasarea cheltuielilor de judecată și a taxei de stat în mărime de 160

lei. Ulterior și-a concretizat cerințele, solicitînd și revendicarea terenului acaparat în

mod abuziv și anume 2,40 m în partea Nord-Est și 3,20 m în partea Nord Vest.

La data de 03.01.2013 Țigănaș Elizaveta a depus cererea reconvențională

împotriva Primăriei Peresecina raionul Orhei și Ciorbă Tudor cu privire la anularea

titlului de proprietate cu numărul cadastral 6453213366.

În motivarea cererii reconvenționale Țigănaș Elizaveta a indicat că garajul

litigios este alipit de casă și este parte componentă a casei, iar gardul din plasă cu

stîlpi din beton la moment nu mai există, dar care a fost construit după restabilirea

hotarelor de către reprezentantul primăriei Peresecina, inginerul cadastral Ion

Postică în prezența majorității cetățenilor amplasați în acest sector, menționînd că

după această acțiune a fost distrus total de către Tudor Ciorbă, și că este întocmit un

proces verbal administrativ, iar Tudor Ciorbă este dat în căutare pentru a achita

amenda pentru săvârșirea actului de huliganism împotriva familiei Țigănaș Marin și

Țigănaș Elizaveta.

Precizează că organele de poliție nu se ocupă de acest caz, deoarece Ciorbă

Tudor dispune de titlu de proprietate și nu iau în considerație că, acesta este obținut

ilegal, fapt confirmat prin documentele privind proveniența titlu de proprietate.

Prin hotărîrea Judecătoriei Orhei din 24 decembrie 2015, acțiunea inițială a

fost admisă, cu obligarea lui Țigănaș Marin și Țigănaș Elizaveta să demoleze

construcțiile neautorizate și anume garajul și gardul, amplasate pe terenul situat în s.

Peresecina raionul Orhei cu numărul cadastral 6453213366, ce-i aparține cu drept

de proprietate lui Ciorbă Tudor, și anume 2,40 m în partea Nord - Est și 3,20 m în

partea Nord - Vest, cu revendicarea acestui teren lui Ciorbă Tudor Vasile. Acțiunea

reconvențională a fost respinsă cu încasarea de la Țigănaș Marin și Țigănaș

Elizaveta în beneficiul lui Ciorbă Tudor cheltuielile de judecată în sumă de 160 lei.

La data de 20.01.2016 Țigănaș Marin și Țigănaș Elizaveta, au declarat apel

împotriva hotărîrii primei instanțe, solicitînd admiterea acestuia, casarea hotărîrii

2

primei instanțe și emiterea unei noi hotărîri prin care a să fie respinsă acțiunea

inițială și admisă acțiunea reconvențională.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 19 mai 2016 a fost respins apelul

declarat de Țigănaș Marin și Țigănaș Elizaveta și menținută hotărîrea primei

instanțe.

Instanța de apel a apreciat a fiind justă hotărîrea primei instanțe, care a admis

acțiunea inițială și a respins cea reconvențională, or din materialele dosarului

rezultă că apelanții-pîrîți dețin în posesiune, în mod ilegal o parte a terenul situat în

raionul Orhei s. Peresecina cu nr.cadastral 6453213366 ce aparține cu drept de

proprietate lui Ciorbă Tudor și anume 2,40 m., în partea de Nord-Est și 3,20 m., în

partea de Nord-Vest care urmează a fi revendicată din posesie străină, și care în

mod neautorizat au construit pe lotul de teren litigios un gard și un garaj, astfel

acaparînd în mod ilegal o parte din terenul care nu le aparține și îngrădind accesul

proprietarului la bunul imobilului, fapt confirmat și prin planul/ schemă de

încadrare în zonă.

În acest sens instanța de apel a reținut că potrivit extrasului din Registrul

bunurilor imobile, Ciorbă Tudor este proprietarul sectorului de teren cu suprafața de

0,1197 ha cu numărul cadastral 6453213.366 și a construcției amplasate pe acesta

cu suprafața de 127,9 m.p., în temeiul Titlul de autentificare a dreptului

deținătorului de teren nr. 6453213366 din 06.08.2004, iar potrivit actul de

constatare pe teren cu nr. 6703 din 17.05.2005, întocmit de arhitectul șef I. Platon,

șefa secției N. Isacova și executorul V. Pavlova și înregistrat cu numărul cadastral

645321336601, la construcția casei Ciorbă Tudor nu a comis nici o abatere de la

proiectul aprobat .Tot la acest capitol, Colegiul reține că potrivit procesul verbal al

Comisiei de lucru cu privire la examinarea petiției lui Tudor Ciorba nr. 1 din

13.01.2010 s-a constatat încălcarea hotarelor terenului învecinat, care aparține lui

Ciorba Tudor, prin depășirea limitei de 2,40 m în partea de Nord-Est și Nord-Vest

cu 3,20 m a lotului de teren învecinat, de către Coroi-Țigănaș Elisaveta, și le-a fost

propus soluționarea litigiului pe cale amiabilă, fapt confirmat și prin actul de

stabilire a hotarelor fixe ale lotului de teren cu nr.cadastral 64532130366 și planul

cadastral întocmite la 13.01.2010 de specialiștii SRL „Teracadas” prin care s-a

stabilit că pîrîții au încălcat linia roșie a terenului.

Totodată, instanța apel a respins argumentele apelantei precum că titlul de

proprietate a lui Ciorbă Tudor este dobîndit ilegal, or, la materialele cauzei lipsesc

înscrisurile care atestă ilegalitatea sau inițierea unei cauze penale în sensul art. 118

CPC.

La data de 26 iulie 2016 avocatul Andrei Donică în interesele Elizavetei

Țigănaș a declarat recurs împotriva deciziei instanțe de apel, solicitînd admiterea

3

lui, casarea hotărîrilor judecătorești și emiterea unei noi hotărîri prin care a respinge

acțiunea inițială și a admite cea reconvențională.

În conformitate cu art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de

decădere și nu poate fi restabilit.

Completul denotă că Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa recurentei

copia deciziei integrale, însă la materialele dosarului nu se regăsește dovada

recepționării acesteia, din care considerente recursul decșarat a data de 26 iulie 2016

se consideră a fi depus în termen.

În motivarea recursului s-a invocat că faptul că Țigănaș Elizaveta nu a primit

titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren, nu trebuie să fie apreciat ca

temei de a-i respinge acțiunea. Or, terenul cu o suprafață de 0,12 ha i-a fost legal

atribuit familiei Țigănaș prin dispoziția Primăriei Peresecina din 16.04.1997. Astfel,

prin eliberarea titlului contestt cu un plan geometric al terenului greșit pe numele lui

Ciorbă Tudor, familiei sale i-a fost încălca dreptul asupra terenului atribuit legal.

Susține recurenta că pentru construcția casei de locuit dînsa a perfectat actele

necesare, adică certificatul de urbanism și autorizația în construcție cu anexa

planului sectorului de teren, care nicidecum nu coincide cu planul sectorului de

teren indicat în pretinsul titlu pe numele Ciorba Tudor contestat. Numai după

perfectarea actelor, ea a început construcția casei conform planului lotului anexat la

autorizația de construcție. Garajul litigios este construit ca o anexă la casa de locuit

și se încadrează în limitele hotarului sectorului de teren al ei.

Ciorba Tudor nu a prezentat instanțelor de judecată actul de sistematizare a

lotului și nici actul de atribuire în natură a lotului de teren cu punctele de amplasare

a bornelor de hotar, care urmau a fi întocmite la momentul transmiterii sectoarelor

de teren în natură. Nu a prezentat care act emis de Inspecția de Stat în Construcții

demonstrează pretinsa încălcare din partea ei. Prin urmare, familia Tigănaș a

construit garajul și gardul autorizat.

Recurenta prezintă ca temei de a anula titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren pe numele lui Ciorba Tudor, faptul că planul geometric din

titlu nu este corect, se suprapune terenului aferent casei de locuit a familiei Tigănaș,

fapt confirmat și prin planului geometric din 06.07. 2015, prezentat de către Ciorba

Tudor în ședința de judecată, care nu coincide cu planul geometric din titlul

contestat.

Recurenta invocă drept motiv că hotărîrile judecătorești sunt eronate faptul că

dînsa prin acțiunea reconvențională nu solicită anularea deciziei Primăriei

Peresecina, prin care i s-a transmis în proprietate lui Ciorba Tudor terenul aferent

casei lui de locuit. Nu se solicită lipsirea dînsului de proprietate după cum se indică

în hotărîri, ci anularea titlului deținătorului de teren pe numele lui, deoarece planul

4

geometric indicat în titlu este eronat, se suprapune terenului aferent casei de locuit

ce-i aparține, astfel lipsind-o de aproximativ 2, 3 ari de pămînt.

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat este inadmisibil.

În conformitate cu art.432 CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în

drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art.432 alin.(2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de avocatul Andrei Donică în

interesele Elizavetei Țigănaș nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432,

alin.(2), (3) și (4) CPC.

Astfel, analizînd actele cauzei, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ constată că argumentele formulate în recurs se limitează la

situația de apreciere de către instanțele ierarhic inferioare a circumstanțelor de fapt a

cauzei, iar argumentele invocate în recurs, în esența lor, sînt similare argumentelor

invocate atît în prima instanță cît și în instanța de apel și sînt expuse asupra

circumstanțelor de fapt și nu de drept.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă

în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanță, deoarece nu

denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurate și urmează a fi respins. Or recursul, exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se numai legalitatea deciziei dar nu și temeinicia în fapt.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reiterează că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului

invocat în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror

instanța de apel s-a pronunțat în mod corespunzător.

5

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de avocatul Andrei Donică în interesele Elizavetei

Țigănaș ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de avocatul Andrei Donică în interesele Elizavetei Țigănaș

se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

6