2ra-2245/16 — incasarea restantei la plata salariului si dobinda de intirziere, prejudiciului moral

Prima instanță: Judecătoria sectorului Buiucani municipiul Chișinău, Judecător – V.Hadîrcă

Instanța de Apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – Ana Panov, Lidia Bulgac, Anatolie Minciună

Dosar nr.2ra-2245/16

ÎNCHEIERE

26 octombrie 2016 municipiul

Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, – Svetlana Filincova,

Judecători – Galina Stratulat, Maria Ghervas,

Examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Vladimir Doni, Iurie Gojin și Nicolae Filimon,

în pricina civilă intentată la cererile de chemare în judecată depusă de către

Vladimir Doni și Iurie Gojin, Nicolae Filimon împotriva SA „Centrul de Modă” și

SA „Asito”, privind încasarea restanțelor salariale și a prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 mai 2016,

co ns tată :

La 05 ianuarie 2015 Vladimir Doni s-a adresat cu o cerere de chemare în

judecată împotriva SA „Centrul de Modă” privind încasarea salariului neachitat

pentru perioada noiembrie-decembrie 2014, restanța la salariu în suma de 8000 lei,

penalitatea de întîrziere la plata salariului în mărime de 0,1% pentru fiecare zi de

întîrziere în mărime de 217 lei, inclusiv calculată pînă la data pronunțării hotărîrii,

încasarea plăților în caz de eliberare în mărime de 126 000 lei, penalitatea de

întîrziere la plata indemnizației de concediere pentru prima lună în mărime de 3402

lei, inclusiv calculată pînă la data pronunțării hotărîrii judecătorești, încasarea

prejudiciului moral în mărime de 10000 lei și cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat faptul că de aproximativ 18 ani lucrează la SA

„ASITO” în calitate de specialist principal în secția regularizare a daunelor în

asigurări de proprietate și răspundere civilă generală, iar la data de 09 octombrie

2013 în baza Ordinului nr. 1180c, din aceeași dată, a fost concediat de către SA

„ASITO” în baza art.86 alin.(l) lit.4) al CM” în legătură cu transferarea la SA

„Centrul de Modă”. La 09 octombrie 2013, în baza Ordinului nr.19 din 08

octombrie 2013 a fost angajat prin transfer în funcția de inginer-constructor la SA

„Centrul de Modă”, cu toate că nu a părăsit locul de muncă din incinta SA

„ASITO” și a continuat să-și îndeplinească obligațiunile de serviciu și în

continuare. Potrivit pct. 5 titlu 1 al contractului individual de muncă din 08

octombrie 2013, încheiat cu SA „Centrul de Modă” salariul său constituie 7000 lei

1

lunar, iar la 29 decembrie 2014, restanța la salariu în beneficul său constituie

salariul pentru luna noiembrie 2014 în valoare de 7000 lei și restanța pentru 4-zile

din decembrie 2014 în valoare de 1000 lei. La 24 septembrie 2014 a fost avizat că

potrivit Hotărîrii Consiliului Societății SA „Centrul de Modă” cu privire la

reducerea numărului de personal nr.2 din 22 septembrie 2014 , dînsul va fi

concediat în temeiul art.86 alin.(l) lit. c) al Codului Muncii. În calitate de salariat

nu a fost informat și nu a primit nici o copie de pe ordin, decizie sau o hotărîre „cu

privire la reducerea numărului de personal” și nu a avut posibilitatea de a face

cunoștință cu motivele juridice care au stat la baza reducerii numărului de personal.

La 16 februarie 2015, avocatul Corjan Angela în interesele lui Iurie Gojin și

Nicolae Filimon a depus o cerere de chemare in judecată prin care a solicitat a

încasa în mod solidar de la SA „Centrul de Moda” SA și CIA „Asit” SA, salariul

pentru perioada noiembrie 2014, decembrie 2014 și ianuarie 2015 restanța la

salariu în suma de 10269 lei, penalitatea de întîrziere la plata salariului în mărime

de 0,1% pentru fiecare zi de întîrziere 71 zile de întîrziere, în mărime de 413 lei,

plățile în caz de eliberare în mărime de 16500 lei, penalitatea de întîrziere la plata

indemnizației de concediere în mărime de 132 lei, plățile în caz de eliberare în

mărime de 3300 lei, prejudiciul moral adus salariatului în mărime de 10000 lei și a

cheltuielilor de judecată

În motivarea acțiunii avocatul a invocat faptul că Nicolae Filimon, de

aproximativ 5 ani lucrează la întreprinderea SA „ASITO”, în calitate de tehnic-

lăcătuș sanitar în secția deservire tehnico- materială. La 09 octombrie 2013 în baza

Ordinului nr.ll80c din aceeași dată, Nicolae Filimon a fost concediat de către SA

„ASITO” în baza art.86 alin. (1) lit.4) al Codului Muncii, în legătură cu

transferarea la o unitate, SA „Centrul de Modă” ce îi aparține aceluiași acționar

majoritar al SA „ASITO”, iar în baza Ordinului nr.19 din 08 octombrie 2013,

Nicolae Filimon a fost angajat prin transfer în funcția de tehnic-lăcătuș sanitar la

SA „Centrul de Modă”, cu toate că nu a părăsit locul de muncă din incinta SA

„ASITO” și a continuat să-și îndeplinească obligațiunile de serviciu și în

continuare. Potrivit răspunsului nr.F-01/15 din 26.01.2015, eliberat de

Inspectoratul de Stat al Muncii, adminsitrația SA „ASITO” nu i-a achitat lui

Nicolae Filimon în ziua eliberării din serviciu indemnizația pentru concediul

medical din luna noiembrie 2014 în mărime de 3669 lei. La 02 februarie 2015,

restanța la salariu în beneficul lui Nicolae Filimon constituie indemnizației pentru

concediul medical din luna noiembrie 2014 în mărime de 3669 lei, salariul pentru

decembrie 2014 în sumă de 3300 lei și restanța la salariu pentru luna ianuarie 2015

în sumă de 3300 lei, în total restanța la salariu constituie suma de 10269 lei.

În privința lui Iurie Gojin s-a indicat că acesta de aproximativ 16 ani lucrează la

SA „ASITO”, în calitate de montator de utilaj tehnico- sanitar în direcția

construcții și reparații și în baza ordinului nr.l180c din 09 octombrie 2013 a fost

2

concediat de către SA „ASITO” în baza art.86 alin. (1) lit. 4) al CM RM, în

legătură cu transferarea la o unitate și anume la SA „Centrul de Modă”, iar la 01

octombrie 2013 în baza ordinului nr.16 din 01.10.2013 a fost angajat în funcția de

montator de utilaj tehnico-sanitar la SA „Centrul de Modă”. Potrivit răspunsului

nr.F-01/15 din 26 ianuarie 2015 eliberat de Inspectoratul de Stat al Muncii,

adminsitrația SA „Centrul de Modă” și SA „ASITO” nu i-a achitat în ziua

eliberării din serviciu restanța la salariu pentru noiembrie-decembrie 2014, și

indemnizația pentru eliberarea din funcție.

Prin încheierea Judecătoriei sectorului Buiucani, municipiul Chișinău, din 02

iunie 2015, s-a dispus conexarea cauzei civile nr.2-2046/15 la cererea de chemare

în judecată a lui Nicolae Filimon și a lui Iurie Gojin împotriva SA „Centrul de

Modă” și SA „ASITO”, cu dosarul civil nr. 2-1529/15, la cererea de chemare în

judecată a lui Vladimir Doni împotriva SA „Centrul de Modă” și SA „ASITO”, cu

transmiterea spre examinare într-o singură procedură.

Prin hotărîrea Judecătoriei sectorului Buiucani municipiul Chișinău din 29

septembrie 2015 au fost respinse cererile de chemare în judecată depuse de

Vladimir Doni și Iurie Gojin, Nicolae Filimon împotriva SA „Centrul de Modă” și

SA „Asito” privind încasarea restanței la plata salariului, a penalităților, a

indemnizației de concediere, a penalității pentru neachitarea în termen a

indemnizației de concediere și a prejudiciului.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 11 mai 2016 a fost admis parțial apelul

declarat de Vladimir Doni, Iurie Gojin și Nicolae Filimon și casată hotărîrea

Judecătoriei sectorului Buiucani municipiul Chișinău din 29 septembrie 2015, în

partea respingerii acțiunii împotriva SA „Centrul de Modă” și a fost adoptată în

această parte o nouă hotărîre, sub formă de încheiere, prin care a fost admis

renunțul la acțiune și încetată procedura civilă la cererea de chemare în judecată

depusă de Vladimir Doni, Iurie Gojin și Nicolae Filimom. A fost respins apelul

depus de Vladimir Doni, Iurie Gojin și Nicolae Filimon împotriva hotărîrii

Judecătoriei sectorului Buiucani municipiul Chișinău din 29 septembrie 2015 în

partea pretențiilor față de SA „ASITO” și menținută hotătîrea în această parte.

La 02 august 2016 Vladimir Doni, Iurie Gojin și Nicolae Filimon au declarat

recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 mai 2016, solicitînd

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărîrii instanței de

fond, cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care acțiunea depusă de Vladimir Doni,

Iurie Gojin și Nicolae Filimon să fie admisă.

În motivarea cererii au indicat că instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au

aplicat legea care trebuia aplicată și au apreciat în mod arbitrar probele din dosar.

Analizînd temeiurile invocate în cererile de recurs, în raport cu materialele

pricinii și prevederile Legii, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de Vladimir

3

Doni, Iurie Gojin și Nicolae Filimon ca fiind inadmisibil, din considerentele ce

urmează.

În conformitate cu art. 432 alin.(1) din Codul de Procedură Civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) Cod Procedură

Civilă.

În conformitate cu art.433 lit. a) Cod Procedură Civilă cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod Procedură Civilă.

Dat fiind faptul că temeiurile declarării recursului împotriva deciziei curții de

apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII Cod Procedură

Civilă, sunt strict delimitate de art.432, Completul reține că, reieșind din

prevederile art.437 alin.(1) lit.f) Cod Procedură Civilă, în sarcina recurentului este

impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor

încălcări esențiale și/sau acelor circumstanțe ale aplicării eronate ale normelor de

drept material sau procedural, care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind

admisibil.

În speță, criticile aduse de recurenți, însoțite de argumentarea circumstanțelor

de fapt și de drept ale pricinii, percepute din propriul punct de vedere al

recurenților, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute

prin prisma art.432 din Codul de Procedură Civilă, în condițiile în care se insistă

asupra reaprecierii probelor și circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii

ilegalității soluției instanței de judecată.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția dată de instanța de

judecată, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului.

Mai mult ca atît, Completul notează că, în esență, argumentarea expusă în

cererea de recurs este similară argumentării expuse în cererea de apel din 30

decembrie 2015, asupra căreia instanța de apel s-a expus cu suficientă claritate,

circumstanță care evidențiază caracterul iluzoriu al criticilor aduse de recurent.

Însuși cererea de recurs a fost formulată prin prisma obiecțiilor lui Vladimir Doni,

Iurie Gojin și Nicolae Filimon asupra hotărîrii instanței de fond și nu asupra

deciziei instanței de apel.

Se cere a fi precizat că, specific recursului declarat în condițiile secțiunii a 2-a,

Capitolul XXXVIII, Cod Procedură Civilă, este că recursul nu provoacă o

rejudecare a fondului pricinii. Rolul exclusiv al recursului este de a asigura

efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de

declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) și (4).

4

Abordarea recurenților în speță evidențiază în mod formal dezacordul acestora

cu soluția dată de instanța de judecată, însă argumentele acestora nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor instanței de judecată, care ar impune

declararea recursului ca fiind admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, iar recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, caracter care nu poate

fi evidențiat de cererile de recurs în cauză.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod

Procedură Civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Vladimir Doni, Iurie Gojin și

Nicolae Filimon.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului,

Svetlana Filincova,

Judecători –

Galina Stratulat

Maria Ghervas

5