3ra-1693/16 — contestarea actului administrativ

3ra-1693/16 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 3ra -1693/16

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Pahopol)

DECIZIE

24 octombrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței Tatiana Vieru

Judecători: Valentina Clevadî

Tamara Chișca-Doneva

Mariana Pitic

Oleg Sternioală

examinînd recursul declarat de către Pavlicenco Vitalia și de avocatul Filipp

Druța, în interesele Vitaliei Pavlicenco, împotriva hotărârii și încheierii din 14

octombrie 2016 a Curții de Apel Chișinău,

adoptate în pricina civilă la contestația depusă, în procedura contenciosului

administrativ, de Vitalia Pavlicenco împotriva Comisiei Electorale Centrale privind

constatarea faptului obstrucționării procesului de colectare a semnăturilor de către

administrația publică locală implicată în procesul electoral; constatarea

tratamentului discriminatoriu față de Vitalia Pavlicenco, anularea hotărârii nr. 349

din 06.10.2016 a Comisiei Electorale Centrale cu privire la cererea de înregistrare a

Vitaliei Pavlicenco în calitate de candidat la funcția de Președinte al Republicii

Moldova și obligarea Comisiei Electorale Centrale să înregistreze reclamanta în

calitate de candidat la funcția de Președinte al Republicii Moldova,

c o n s t a t ă:

La data de 08 octombrie 2016 Vitalia Pavlicenco s-a adresat cu contestație

împotriva Comisiei Electorale Centrale solicitînd constatarea faptului

obstrucționării procesului de colectare a semnăturilor de către administrația publică

locală implicată în procesul electoral; constatarea tratamentului discriminatoriu față

de Vitalia Pavlicenco, anularea hotărârii nr. 349 din 06.10.2016 a Comisiei

Electorale Centrale cu privire la cererea de înregistrare a Vitaliei Pavlicenco în

calitate de candidat la funcția de Președinte al Republicii Moldova și obligarea

Comisiei Electorale Centrale să înregistreze reclamanta în calitate de candidat la

funcția de Președinte al Republicii Moldova.

În motivarea contestației s-a indicat că, la data de 07.10.2016 reclamantei i s-a

comunicat hotărârea nr. 349 din 06.10.2016 a Comisiei Electorale Centrale cu

1

privire la cererea de înregistrare a Vitaliei Pavlicenco în calitate de candidat la

funcția de Președinte al Republicii Moldova.

Menționează că, prin hotărârea respectivă Comisia Electorală Centrală a hotărât

de a respinge cererea de înregistrare a Vitaliei Pavlicenco în calitate de candidat la

funcția de Președinte al Republicii Moldova, desemnat de către adunarea cetățenilor,

de confirmare a simbolului electoral, a reprezentantului cu drept de vot consultativ

în Comisia Electorală Centrală și a persoanei responsabile de finanțe (trezorierul)

pentru alegerile prezidențiale din 30 octombrie 2016.

Consideră că, hotărârea în cauză este ilegală, neîntemeiată, inechitabilă și

discriminatorie, din care considerente urmează a fi anulată în partea respingerii

cererii de înregistrare a Vitaliei Pavlicenco în calitate de candidat la funcția de

Președinte al Republicii Moldova, desemnat de către adunarea cetățenilor, de

confirmare a simbolului electoral, a reprezentantului cu drept de vot consultativ în

Comisia Electorală Centrală și a persoanei responsabile de finanțe (trezorierul)

pentru alegerile prezidențiale din 30 octombrie 2016.

Declară că, la 29 septembrie 2016 a depus la Comisia Electorală Centrală

demersul de înregistrare în calitate de candidat la alegerile prezidențiale din 30

octombrie 2016, cu anexarea următoarelor documente: listele de subscripție

numerotate și sistematizate; datele biografice ale candidatului; declarația

candidatului privind consimțământul de a candida la alegerile pentru funcția de

Președinte al Republicii Moldova, conținând și declarația pe propria răspundere

despre lipsa interdicțiilor legale/judecătorești de a candida; declarația candidatului

privind averea imobiliară și mobilă, depunerile bancare, hârtiile de valoare, sumele

primite ca moștenire și veniturile din ultimii doi ani precedenți anului în care se

efectuează alegerile, precum și sursele acestor venituri, inclusiv veniturile din

fondurile de investiții, sub formă de dobândă, din darea în arendă a proprietății etc.;

certificatul de sănătate al candidatului pentru funcția de Președinte al Republicii

Moldova, eliberat de instituția medicală la care acesta se află în evidență; copia de

pe actul de identitate al candidatului, cu fișa de însoțire; demersul privind

desemnarea reprezentantului cu drept de vot consultativ al candidatului în Comisia

Electorală Centrală și a persoanei responsabile de finanțele candidatului

(trezorierul).

De asemenea, la data de 29 septembrie 2016 a depus la Comisia Electorală

Centrală o notă informativă prin care a informat organul electoral despre abuzurile

comise de administrația publică locală în vederea obstrucționării procesului

colectării semnăturilor de către candidații care nu sunt afiliați partidelor politice de

la putere și anume a semnalizat la Comisia Electorală Centrală următoarele abuzuri:

- la Step Soci, Orhei, la Durlești, mun. Chișinău primarii, înainte de a aplica

ștampila, au dorit să xeroxeze listele - e clar că în scopuri favorabile primarilor aleși

pe listele partidelor concurente;

- la Primăria Orhei au ținut listele la ei, probabil că le-au și xeroxat, dar nu în

prezenta colectorilor, după care au eliminat, ca „repetându-se”, mai multe nume de

persoane care și-au depus semnăturile;

- la Cîrnățeni-Ștefan-Vodă a mers colectorul de cîteva ori ca să autentifice

listele, ceea ce a răpit timpul necesar colectării;

2

- la Drepcăuți-Briceni, primarul așa și nu a dorit să autentifice lista depusă, iar

colectorul a abandonat ideea de a întreprinde ceva, pentru că secretara nu a dorit să

accepte un demers, după care au plecat de la Primărie;

- la Gribova-Drochia, secretara și primarul au dorit să xeroxeze listele, ca „să

vadă dacă semnatarii sunt, într-adevăr, unioniști”;

- în satele Satu-Nou și Mihailovca din rl Cimișlia, primarii au fost de negăsit și

nu au fost autentificat listele, nimeni nu a acceptat demersurile colectorilor;

- la Călugăr-Fălești, primarul ales din partea PPPN nu voia să autentifice listele,

pentru că le-a parcurs cu ochii și a observat acolo o rudă „despre care știe că nu este

unionist” și a început să sune să intimideze semnatarii, cerându-le socoteală de ce au

semnat;

- la Edineț, primarul a plecat peste hotare, în Polonia, și a luat ștampila cu el;

- în ultima zi, 29 septembrie 2016, mai mulți primari nu erau de găsit, inclusiv

primarul mun. Chișinău și toate secretarele cu ștampile, ori au fost găsiți greu, prin

eforturi suplimentare. Erau toți - unu ca unu - de la Primăria mun. Chișinău, „plecați

la dezveliri de monumente”, fără să rămână cineva de serviciu, știindu-se că e ultima

zi de autentificare a listelor de subscripție pentru alegerile prezidențiale. Crede că

aceste absențe au fost premeditate. Abia din a doua încercare a fost aplicată și

ștampila la Chișinău;

- la Sărătenii Vechi, rl Telenești, pe 29 septembrie, primarul era plecat la

Chișinău și nimeni, în lipsa lui, nu a aplicat ștampila;

- în satul Vărzărești, rl Nisporeni, primarul a anunțat că a pierdut ștampila, iar

Consiliul a aplicat ștampila, după pierderea timpului;

- o parte din primarii suburbiilor mun. Chișinău au fost plecați pe 29 septembrie

la seminar la Vadul-lui-Vodă și nu au aplicat ștampila.

Deci, din abuzurile descrise se concluzionează următoarele metode de

obstrucționare: tergiversarea neîntemeiată a procesului de autentificare a listelor de

subscripție, fapt ce a dus la pierderea nejustificată a timpului prețios în campania

electorală, care indubitabil putea fi utilizat la colectarea semnăturilor; eschivarea

prin diferite metode de la obligația legală de a autentifica necondiționat listele de

subscripție prin aplicarea ștampilei, cu intenția evidentă de a împiedica înregistrarea

candidatului la scrutin; încercări de intimidare a semnatarilor pentru candidatura

Vitaliei Pavlicenco, care are o viziune politică unionistă.

Opinează că, este evident că a avut loc o încălcare a dreptului de fi aleasă atât

prin comportamentul obstrucționist al administrației publice locale, cât prin

impunerea unor exigențe nejustificate pentru validarea listelor de subscripție, cu

implicarea unor funcționari de stat, care nefăcând parte din organele electorale, dar

fiind din partidele de la guvernare sau din partidele care susțin alți concurenți

electorali, au devenit acel „filtru”, care în mod discriminatoriu selectează candidații

la funcția electivă.

Remarcă că, Comisia Electorală Centrală nu a reacționat la aceste abuzuri și

nici nu a menționat la adoptarea Hotărârii despre depunerea notei informative

respective. Mai mult, Comisia Electorală Centrală a avut o atitudine discriminatorie

și diferențială față de diferiți concurenți electorali, fapt care poate fi probat prin

vizionarea și audierea înregistrării ședinței din 06.10.2016 a Comisiei Electorale

3

Centrale, care își motivează comportamentul diferențiat prin „scuze” deloc

plauzibile.

Precizează că, discriminarea a avut loc la etapa verificării listelor de subscripție,

când altor candidați le-au fost aplicate alte metode de verificare decât cele prescrise

de Regulamentul privind particularitățile de desemnare și înregistrare a candidaților

la alegerile pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova aprobat prin

hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 113 din 18 august 2016. O astfel de

practică nu este conformă drepturilor fundamentale ale omului și constituie o

încălcare a art. 3 din Protocolul adițional nr. 1 (AFFAIRE DANIS ET

LASSOCIATION DES PERSONNES D'ORIGINE TURQUE c. ROUMANIE

(Requete no 16632/09», curtea statuând că: „ Curtea reamintește că deși o nouă

condiție poate să nu pună în sine o problemă ce ține de Convenție, este necesar de a

examina cu o rigoare particulară toate măsurile aplicate în domeniul electoral, care

par a fi operate, în special în detrimentul opoziției. Aceasta fiind justificat, dacă prin

natura sa măsura compromite însăși șansa formațiunilor sau partidelor politice de

opoziție de a ajunge cândva la putere”.

Consideră că, este în prezența unei situații de discriminare, în comparație cu

candidații afiliați partidelor puterii și constată un caz evident de obstrucționare a

procesului electoral de către administrația publică locală cu tolerarea din partea

organelor care au menirea de a asigura un scrutin echitabil a acestor abuzurilor.

La data de 13 octombrie 2016 reclamanta și-a concretizat pretențiile din acțiune

solicitînd constatarea faptului tolerării de către Comisia Electorală Centrală a

obstrucționării procesului de colectare a semnăturilor de către administrația publică

locală implicată în procesul electoral; constatarea tratamentului discriminatoriu față

de Vitalia Pavlicenco din partea Comisiei Electorale Centrale, în comparație cu alte

persoane înscrise la CEC pentru colectarea semnăturilor în vederea participării la

alegerile prezidențiale; anularea hotărârii nr. 349 din 06.10.2016 a Comisiei

Electorale Centrale cu privire la cererea de înregistrare a Vitaliei Pavlicenco în

calitate de candidat la funcția de Președinte al Republicii Moldova în partea

respingerii cererii de înregistrare a acesteia în calitate de candidat la funcția de

Președinte al Republicii Moldova, de confirmare a simbolului electoral, a

reprezentantului cu drept de vot consultativ în Comisia Electorală Centrală și a

persoanei responsabile de finanțe (trezorierul) pentru alegerile prezidențiale din 30

octombrie 2016, obligarea Comisiei Electorale Centrale să înregistreze reclamanta

în calitate de candidat la funcția de Președinte al Republicii Moldova. (f.d. 31)

Prin încheierea din 14 octombrie 2016 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca

nefondată cererea reprezentantului reclamantei privind ridicarea excepției de

ilegalitate în privința pct. 29 a Regulamentului privind modul de întocmire,

autentificare, prezentare și verificare a listelor de subscripție, aprobat prin hotărârea

Comisiei Electorale Centrale nr. 2682 din 01 octombrie 2014.

Prin hotărârea din 14 octombrie 2016 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca

neîntemeiată contestația înaintată de Vitalia Pavlicenco.

La data de 17 octombrie 2016 și la 20 octombrie 2016 Pavlicenco Vitalia și

avocatul Filipp Druța, în interesele Vitaliei Pavlicenco, au declarat recurs împotriva

hotărârii din 14 octombrie 2016 a Curții de Apel Chișinău.

4

În motivarea recursului s-a invocat că, instanța de fond nu a pătruns în esența

cauzei și a dat o apreciere arbitrară probelor cercetate în cadrul ședinței de judecată,

fapt ce a dus la o soluționare incorectă ca pricinii.

Menționează că, instanța de fond, judecind pricina, nu a apreciat faptul că însăși

procedura de contestare a acțiunilor/inacțiunilor conducătorilor unităților

administrative teritoriale este una de natura care compromite însăși șansa

formațiunilor sau partidelor politice de opoziție de a ajunge cândva la putere, din

simplu motiv că perioada campaniei electorale este una restrânsă, iar timpul este cea

mai prețioasă resursă în circumstanțele date, grupul de inițiativă pierzând timpul

necesar pentru a colecta semnăturile în unitățile administrativ-teritoriale, fiind nevoit

să stea la ușa primarilor și ulterior aceștia refuzând chiar și să înregistreze demersul.

Reține că, capitolul 12 al Codului Electoral nu stabilește procedura de

contestare a refuzului de a aplica ștampila pe listele de subscripție de către

conducătorii unităților administrative, or aceștia deși participă la procesul electorul

nu sunt organe electorale (comisii electorale, birouri…, etc). Unica cale de recurs

este cea descrisă în pct. 29 a Regulamentului privind modul de întocmire,

autentificare, prezentare și verificare a listelor de subscripție aprobat prin hotărârea

Comisiei Electorale Centrale nr. 2682 din 01 octombrie 2014, care prevede că,

refuzul neîntemeiat al conducătorului autorității administrației publice locale de a

autentifica listele de subscripție poate fi contestat în instanța de judecată. Grupul de

inițiativă sau candidatul independent este în drept să prezinte organului electoral

competent copiile de pe aceste liste de subscripție, cu anexarea copiei de pe cererea

de chemare în judecată înregistrată de instanța respectivă. În cazul în care se

stabilește că numărul de semnături este insuficient pentru înregistrarea candidatului

independent sau pentru inițierea unui referendum, iar numărul semnăturilor din

listele de subscripție contestate poate influența decizia organului electoral, organul

electoral va amâna adoptarea deciziei până la emiterea unei hotărâri judecătorești

irevocabile. Deci, în opinia recurentei, este evident că această procedură descrisă

într-un act administrativ, care nu poate subroga legea, este de natură de a mima o

cale eficientă de recurs, care însă este una lipsită de șansă, din motiv că

acțiunile/inacțiunile conducătorilor unităților administrative teritoriale fiind

asimilate unui act administrativ se vor judeca conform procedurii civile în prima

instanță, fiind prevăzută calea de atac apelul și recursul.

Susține recurenta că, instanța a apreciat arbitrar probele prezentate. Însăși

membrii Comisiei Electorale Centrale denunță public abuzurile comise de organele

electorale. Prin urmare, sunt părtinitoare argumentele instanței prin care au fost

respinse probele SMS prezentate de reclamată prin care a alertat Comisia Electorală

Centrală despre abuzurile conducătorilor unităților administrative teritoriale, or

însăși instanțele naționale în perioada electorală consideră apelurile telefonice din

partea instanței ca o metodă legală de citare, deși acestea nu sunt confirmate de

participanți.

Conform art. 68 alin. (6) Cod electoral, împotriva hotărîrii instanței de judecată

poate fi depus un recurs în termen de 3 zile de la pronunțare.

5

Curtea de Apel Chișinău a adoptat hotărîrea contestată la data de 14 octombrie

2016, iar recurenta a declarat recurs la data de 17 octombrie 2016, ceea ce denotă că

recursul este declarat în termen.

Conform art. 68 alin. (7) Cod electoral, recursul se examinează în termen de 3

zile de la primirea dosarului în cauză.

La Curtea Supremă de Justiție, dosarul a parvenit la data de 20.10.2016 și a fost

repartizat aleatoriu pentru judecare la data de 20.10.2016, orele 15:24.

În conformitate cu art.110 Cod de procedură civilă, termen de procedură este

intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), Participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de

acte.

În conformitate cu art. 111 Cod de procedură civilă, actele de procedură se

efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege,

termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de

procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării

actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert

că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul

întregii perioade. Termenul de procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă

în ziua imediat următoare datei calendaristice stabilite, datei comunicării actului de

procedură sau producerii evenimentului ori momentului care a condiționat începutul

lui.

În conformitate cu art. 112 alin. (2) Cod de procedură civilă, dacă ultima zi a

termenului este nelucrătoare, acesta expiră în următoarea zi lucrătoare.

Deci, termenul de 3 (trei) zile, stipulat în art. 68 alin. (7) Cod electoral, în

conformitate cu art.art.110-112 Cod de procedură civilă, a început să curgă din data

de 21.10.2016 și judecarea recursului la data de 24.04.2016 se încadrează în

termenul legal de examinare, deoarece ultima zi a termenului de procedură –

23.10.2016 este nelucrătoare, respectiv acesta expiră la data de 24.10.2016.

Conform art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces.

Verificând legalitatea actului contestat prin prisma argumentelor invocate în

cererea de recurs în raport cu normele de drept material și procedural aplicabile

speței date, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție va respinge recursul și va menține hotărârea și încheierea

instanței de fond, rezultând din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce

judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină hotărîrea primei

instanțe.

După cum denotă actele cauzei, Vitalia Pavlicenco, a depus acțiune în instanța

de judecată solicitînd constatarea faptului obstrucționării procesului de colectare a

semnăturilor de către administrația publică locală implicată în procesul electoral;

constatarea tratamentului discriminatoriu față de Vitalia Pavlicenco, anularea

hotărârii nr. 349 din 06.10.2016 a Comisiei Electorale Centrale cu privire la cererea

de înregistrare a Vitaliei Pavlicenco în calitate de candidat la funcția de Președinte

6

al Republicii Moldova și obligarea Comisiei Electorale Centrale să înregistreze

reclamanta în calitate de candidat la funcția de Președinte al Republicii Moldova.

Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză prima instanță a ajuns la concluzia

netemeiniciei acțiunii și respingerii acesteia ca fiind neîntemeiată.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră că soluția adoptată de prima instanță este întemeiată, rezultată

din interpretarea și aplicarea corectă a normelor de drept material și procedural, cu

examinarea obiectivă a circumstanțelor pricinii, fapt ce impune menținerea acesteia.

Conform art.24 alin.(3) al Legii contenciosului administrativ nr.793 din 10

februarie 2000, la examinarea în instanța de contencios administrativ a cererii în

anulare, sarcina probațiunii este pusă pe seama piratului, iar în materie de

despăgubire, sarcina probațiunii revine ambelor părți.

În conformitate cu art.130 alin. (1)-(3) Codul de procedură civilă, instanța

judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea

multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar

în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Nici un fel de probe nu

au pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor.

Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea,

veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și

suficiența pentru soluționarea pricinii.

Conform art. 102 Cod Electoral, pentru a fi înregistrați de Comisia Electorală

Centrală, toți candidații la funcția de Președinte al Republicii Moldova depun liste

de subscripție, care conțin semnăturile a cel puțin 15000 și nu mai mult de 25000 de

alegători din cel puțin jumătate din numărul unităților administrativ-teritoriale de

nivelul doi ale Republicii Moldova și corespund altor prevederi ale prezentului cod.

(2) Se consideră conforme cu alin.(1) unitățile administrativ-teritoriale de

nivelul doi ale Republicii Moldova în care au fost colectate nu mai puțin de 600 de

semnături.

(3) În cazul în care Comisia Electorală Centrală depistează la verificare în

listele de subscripție semnături false sau semnături repetate în mai multe liste,

semnăturile respective, precum și cele efectuate cu încălcarea art.42 și 43 se exclud.

(4) Dacă la verificare se constată că nu este prezentat numărul necesar de

semnături sau, în urma excluderii semnăturilor nevalabile, numărul lor s-a redus față

de plafonul minim prevăzut la alin.(1) și alin.(2), candidatul nu este înregistrat,

comunicîndu-i-se hotărîrea respectivă în termen de 24 de ore de la adoptare.

(5) Nu se admite depunerea unor liste de subscripție suplimentare după

verificarea listelor de subscripție de către Comisia Electorală Centrală.

Conform pct. 31 lit. b) din Regulamentul privind modul de întocmire,

autentificare, prezentare și verificare a listelor de subscripție, aprobat prin hotărîrea

Comisiei Electorale Centrale nr. 2682 din 01 octombrie 2014, listele de subscripție

pentru susținerea candidatului trebuie să conțină semnăturile a cel puțin 15000 și nu

mai mult de 25000 de alegători din cel puțin jumătate din numărul unităților

administrativ-teritoriale de nivelul al doilea ale Republicii Moldova în care au fost

colectate nu mai puțin de 600 de semnături – la alegerea Președintelui Republicii

Moldova.

7

Astfel, din materialele cauzei s-a constatat că la 29 septembrie 2016 Vitalia

Pavlicenco, candidat la funcția de Președinte al Republicii Moldova, desemnat de

către adunarea cetățenilor, a depus la Comisia Electorală Centrală demersul de

înregistrare în calitate de candidat la alegerile prezidențiale din 30 octombrie 2016.

Prin hotărârea CEC nr. 349 din 06 octombrie 2016 a fost respinsă cererea de

înregistrare a Vitaliei Pavlicenco în calitate de candidat la funcția de Președinte al

Republicii Moldova.

Drept temei de respingere, Comisia Electorală Centrală a indicat în hotărârea

sa doar la faptul verificării cantității listelor de subscripție și depistarea neîndeplinirii

cumulative a condițiilor expres prevăzute în legislația electorală referitor la numărul

minim de semnături necesar pentru înregistrarea candidatului la funcția de

Președinte al Republicii Moldova, fapt ce denotă că sub aspect calitativ nu au fost

examinate, iar obligarea CEC de a o înregistra pe Vitalia Pavlicenco în calitate de

candidat la funcția de Președinte al Republicii Moldova, fără verificarea sub aspect

calitativ a listelor de subscripție ar constitui o imixtiune a instanței de judecată în

activitatea CEC.

Conform art. 42 Cod Electoral, semnăturile se colectează numai în susținerea

candidatului independent sau pentru inițierea referendumului. În cazul alegerilor

locale, semnăturile se colectează numai în circumscripțiile în care candidează

candidații independenți.

(2) Au dreptul de a colecta semnături candidații independenți și membrii

grupurilor de inițiativă care desemnează și/sau susțin candidații independenți la

alegeri, persoanele împuternicite de aceștia, precum și membrii grupului de inițiativă

pentru inițierea referendumului.

(3) În listele de colectare a semnăturilor în susținerea candidatului independent,

precum și pentru inițierea referendumului, denumite în continuare liste de

subscripție, se indică numele și prenumele, anul nașterii, profesia (ocupația), funcția,

locul de muncă, domiciliul și apartenența politică a candidatului, precum și numele

și prenumele persoanei care colectează semnăturile. Lista de subscripție va conține

numai semnături ale susținătorilor care domiciliază într-o singură localitate.

(4) În lista de subscripție, susținătorul candidatului, precum și susținătorul

inițierii referendumului completează personal numărul curent, numele și prenumele,

anul nașterii, domiciliul, seria și numărul actului de identitate, data la care semnează

în listă și își aplică semnătura. În cazul în care susținătorul candidatului nu poate,

din motive obiective, să completeze personal datele solicitate, acestea sînt

completate de membrul grupului de inițiativă sau de o altă persoană împuternicită să

colecteze semnăturile, semnătura în lista de subscripție fiind aplicată nemijlocit de

susținător, iar în caz de imposibilitate, de un reprezentant legal al acestuia.

(5) Un alegător poate susține, prin semnătură, un singur candidat în cadrul unui

scrutin.

(6) Persoana care colectează semnăturile alegătorilor semnează fiecare foaie

din listele de subscripție în prezența conducătorului autorității administrației publice

locale pe al cărei teritoriu s-au colectat semnăturile. La sfîrșitul fiecărei foi din listele

de subscripție, colectorul face o mențiune, atestînd faptul că semnăturile au fost

colectate de el personal și că el confirmă autenticitatea semnatarilor, apoi semnează.

8

Lista de subscripție se autentifică prin aplicarea, pe fiecare foaie, a ștampilei

autorității administrației publice locale respective.

Conform prevederilor codului electoral, pentru a fi înregistrați de CEC, toți

candidații la funcția de Președinte al Republicii Moldova depun liste de subscripție,

care conțin semnăturile a cel puțin 15000 și nu mai mult de 25000 de alegători din

cel puțin jumătate din numărul unităților administrativ–teritoriale de nivelul doi ale

Republicii Moldova.

Colegiul reține că, conform actului de predare –recepționare a documentelor și

listelor de subscripție din 29.09.2016, prezentate de Vitalia Pavlicenco, Comisia

Electorală Centrală a recepționat spre verificare 642 de liste de subscripție conținând

15440 semnături ale susținătorilor, numeric declarate de candidat, din 30 de unități

administrativ–teritoriale de nivelul doi, pentru susținerea Vitaliei Pavlicenco în

calitate de candidat la funcția de Președinte al Republicii Moldova. Concomitent,

Comisiei i-au fost restituite 15 liste cu solicitarea de a nu fi supuse verificării și 84

formulare de liste necompletate. Deci, din totalul formularelor de liste care i-au fost

transmise candidatului, 277 de liste nu au fost restituite Comisiei.

Conform notei informative privind rezultatele verificării listelor de subscripție

prezentate de către Vitalia Pavlicenco, doar în 16 unități administrativ–teritoriale de

nivelul doi au fost colectate cîte cel puțin 600 de semnături, fapt care a generat

sistarea procesului de verificare pe motiv că cerințele minime stabilite de lege nu au

fost întrunite.

Astfel, Colegiul decelează că instanța de fond just a concluzionat asupra

aplicării prevederilor pct. 50 al Regulamentului privind particularitățile de

desemnare și înregistrarea candidaților la alegerile pentru funcția de Președinte al

Republicii Moldova, aprobat prin hotărârea CEC nr. 113 din 18 august 2016, care

prevede că, în cazul în care în procesul de verificare a listelor de subscripție, ca

rezultat al declarării nule și neavenite a listelor de subscripție, se constată că numărul

de semnături rămase va fi sub limitele prevăzute de art. 102 Cod Electoral, Comisia

dispune încetarea procedurii de verificare a listelor de subscripție și adoptă o

hotărâre privind refuzul înregistrării candidatului respectiv.

Comisia Electorală Centrală a constatat că listele de subscripție prezentate de

grupul de inițiativă pentru susținerea Vitaliei Pavlicenco la funcția de Președinte al

Republicii Moldova nu conțin numărul minim de 600 de semnături necesar pentru

fiecare din cele minim 18 unități administrativ-teritoriale de nivelul doi, respectiv

nu întrunesc cerințele de validitate în condițiile art. 102 alin. (1), (2) din Codul

electoral și pct. 31 lit. b) din Regulamentul privind modul de întocmire, autentificare,

prezentare și verificare a listelor de subscripție, aprobat prin hotărîrea Comisiei

Electorale Centrale nr. 2682 din 01 octombrie 2014.

În contextul dat, Colegiul notează că instanța de fond corect a constatat

divergențe între datele menționate în nota informativă și în hotărârea contestată a

CEC, însă aceste erori nu constituie temei de anulare a acesteia, din motiv că însăși

reclamanta nu a negat faptul că nu a obținut semnături din cele 18 unități

administrativ-teritoriale și nici nu a obiectat asupra acțiunilor/inacțiunilor

concurențelor electorali în vederea stabilirii exacte a numărului de semnături din

listele de subscripție.

9

Ca rezultat, Colegiul precizează că hotărîrea nr. 349 din 06 octombrie 2016 a

Comisiei Electorale Centrale a fost adoptată cu respectarea cadrului legal aplicabil

speței în raport cu circumstanțele pricinii, iar careva încălcări care ar duce la anularea

acesteia nu au fost stabilite.

De asemenea, Colegiul apreciază ca fiind justă ipoteza instanței de fond privind

respingerea cererii Vitaliei Pavlicenco în partea ce ține de constatarea faptului

tolerării de către Comisia Electorală Centrală a obstrucționării procesului de

colectare a semnăturilor de către administrația publică locală implicată în procesul

electoral și constatarea tratamentului discriminatoriu față de Vitalia Pavlicenco din

partea Comisiei Electorale Centrale, în comparație cu alte persoane înscrise la CEC

pentru colectarea semnăturilor în vederea participării la alegerile prezidențiale,

rezultând din următoarele considerente.

La acest capitol, este de menționat că prima instanță just a stabilit că Vitalia

Pavlicenco, la data de 29.09.2016, a depus la Comisia Electorală Centrală nota

informativă privind depistarea abuzurilor în perioada de colectare a semnăturilor și

întemeiat a conchis că Comisia Electorală Centrală în perioada menționată nici nu

avea posibilitatea de a reacționa la presupusele acțiuni de obstrucționare a procesului

de colectarea semnăturilor susținătorilor din partea organelor administrației publice

locale.

În atare circumstanțe, Colegiul relevă ca fiind corectă poziția instanței de fond

în menținerea constatării faptului că xerocopiile SMS de pe telefonul reclamantei,

prezentate în cadrul ședinței de judecată, cu indicarea presupuselor acțiuni/inacțiuni

obstrucționare ale primarilor din diferite localități, nu pot fi admise ca probe

pertinente și concludente, deoarece după cum a stabilit și prima instanță acestea au

fost trimise în ultima săptămână de colectare a semnăturilor în susținerea

candidatului la funcția de Președinte al Republicii Moldova - Vitalia Pavlicenco și

respectiv nu conțin careva răspunsuri care certifică acțiunile descrise de către

reclamantă.

Astfel, instanța de recurs decelează ca fiind corectă ipoteza instanței de fond

precum că Anexa la Actul de predare - recepționare din 29.09.2016 și Nota

informativă privind abuzurile în perioada de colectare a semnăturilor în sprijinul

Vitaliei Pavlicenco, nu au tangență cu legalitatea hotărârii contestate a CEC nr. 349

din 06.10.2016 cu privire la cererea de înregistrare a dnei Vitalia Pavlicenco în

calitate de candidat la funcția de Președinte al Republicii Moldova.

Ori, materialul probator atestă că listele de subscripție prezentate din satele din

rl Orhei (s. Step Soci), Ștefan Vodă (s. Cârnățeni), Drochia (s. Gribova), Fălești (s.

Călugar), Telenești (s. Sărătenii Vechi), Nisporeni (s. Vărzărești), mun. Chișinău

(or. Durlești) conțin mai mult de 600 de semnături și respectiv au fost admise de

către CEC la etapa verificării listelor de subscripție sub aspect cantitativ.

Concomitent, Colegiul consideră ca relevantă concluzia instanței de fond

precum că nu și-au găsit confirmare nici argumentele reclamantei precum că primarii

rl Briceni (s. Drepcăuți) și rl Cimișlia (s. Satu Nou și s. Mihailovca) nu au dorit să

autentifice listele depuse, ori, Comisiei Electorale Centrale sau predat pentru rl

Cimișlia doar o singură lista cu semnăturile a 20 de susținători, iar pentru rl Briceni

- 11 liste cu semnăturile a 330 de susținători.

10

Mai mult ca atât, nici colectorii semnăturilor și nici membrii grupului de

inițiativă nu au contestat acțiunilor/inacțiunilor administrației publice locale, în

conformitate cu prevederile Capitolul 12 din Codul electoral.

În acest sens, Colegiul reiterează și prevederile pct. 29 din Regulamentul

privind modul de întocmire, autentificare, prezentare și verificare a listelor de

subscripție, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale nr. 2682 din 01 octombrie

2014, care statuează că, refuzul neîntemeiat al conducătorului autorității

administrației publice locale de a autentifica listele de subscripție poate fi contestat

în instanța de judecată. În perioada electorală, contestarea acțiunilor/inacțiunilor

autorității administrației publice locale în procesul de autentificare a listelor de

subscripție se asimilează unui litigiu electoral, fiind contestate direct în instanța de

judecată, conform prevederilor stabilite de Capitolul 12 din Codul electoral, care se

aplică în modul corespunzător. În acest caz, subiecți cu drept de a contesta

acțiunile/inacțiunile autorității administrației publice locale în procesul de

autentificare a listelor de subscripție sînt colectorul, membru al grupului de inițiativă

a cărui listă conducătorul autorității administrației publice locale refuză să o

autentifice, conducătorul grupului de inițiativă, candidatul desemnat și/sau o altă

persoană împuternicită în modul corespunzător. Grupul de inițiativă sau candidatul

la una din funcțiile elective specificate la pct. 2 din prezentul regulament este în

drept să prezinte organului electoral competent copiile de pe aceste liste de

subscripție, cu anexarea copiei de pe cererea de chemare în judecată înregistrată de

instanța respectivă. În cazul în care se stabilește că numărul de semnături este

insuficient pentru înregistrarea candidatului independent sau pentru inițierea unui

referendum, iar numărul semnăturilor din listele de subscripție contestate poate

influența decizia organului electoral, organul electoral va amâna adoptarea deciziei

până la emiterea unei hotărâri judecătorești irevocabile.

Este de remarcat că, deoarece contestarea acțiunilor autorităților administrației

publice locale, conform pct. 29 al Regulamentului privind modul de întocmire,

autentificare, prezentare și verificare a listelor de subscripție, se asimilează unui

litigiu electoral, respectiv și modalitatea de examinare, inclusiv termenii de

judecarea a astfel de contestații sunt aceleași ca și în cazul litigiilor electorale și care

diferă de procedura și termenii de judecare a cererilor în procedura contenciosului

administrativ.

Deci, argumentul Vitaliei Pavlicenco precum că nu a contestat

acțiunile/inacțiunile autorităților administrației publice locale, datorită perioadei de

timp îndelungate necesare pentru soluționarea litigiului, este unul neconsistent și se

datorează interpretării greșite a legislației în vigoare.

Colegiul menționează că legislația pertinentă, de fapt pe care este bazată și

contestația depusă, este suficient de certă și asigură garanțiile necesare pentru

colectarea, întocmirea, autentificarea, prezentare, verificarea listelor de subscripție

candidaților la funcțiile elective, precum și obținerea unei hotărâri de înregistrare la

ca candidat la funcția pretinsă.

Ca consecință Colegiul relevă că, solicitările Vitaliei Pavlicenco și avocatului

acesteia – Filipp Druța privind ridicarea excepției de ilegalitate sunt lipsite de suport

legal și au fost înaintate în baza unor interpretări greșite a legislației.

Colegiul reiterează că termenii de judecare a litigiilor electorale, în perioada

11

electorală, sunt cu mult mai scurte decât termenele obișnuite de judecare a unei

acțiuni în contencios administrativ.

Astfel, conform art.65 Cod electoral, contestațiile privind acțiunile și hotărârile

Comisiei Electorale Centrale în perioada electorală, acțiunile și hotărârile consiliilor

electorale de circumscripție și ale birourilor secțiilor de votare se examinează în

termen de 5 zile și respectiv 3 zile calendaristice de la depunere, dar nu mai tîrziu

de ziua alegerilor. Termenul de contestare a hotărârilor de asemenea este mai scurt.

Mai mult ca atît, pct. 29 al Regulamentului menționat, oferă o garanție

suplimentară candidatului electoral prin faptul că, Comisia Electorală Centrală va

amîna adoptarea unei decizii până la emiterea unei hotărâri judecătorești

irevocabile.

Deci, argumentele recurenților în susținerea ridicării excepției de ilegalitate

sunt nefondate, iar încheierea pronunțată în acest sens de către Curtea de Apel

Chișinău este una legală și care urmează a fi menținută.

Referitor la pretenția reclamantei privind tratamentul discriminatoriu față de

aceasta din partea Comisiei Electorale Centrale, în comparație cu alte persoane

înscrise la CEC pentru colectarea semnăturilor în vederea participării la alegerile

prezidențialei, Colegiul consideră relevantă ipoteza instanței de fond precum că

înregistrarea video și audio a ședinței Comisiei Electorale Centrale din 06.10.2016,

prezentată de către Vitalia Pavlicenco drept probă, nu constituie temei de admitere

a pretenției date.

Tot aici, este de remarcat că la examinarea cererii de înregistrare a Vitaliei

Pavlicenco în calitate de candidat la funcția de Președinte al Republicii Moldova,

desemnat de către adunarea cetățenilor, de confirmare a reprezentantului cu drept

de vot consultativ în Comisia Electorală Centrală și a persoanei responsabile de

finanțe (trezorierul), de către instanța de fond nu s-a constatat că Comisia Electorală

Centrală ar fi admis careva abateri de la reglementările legale.

În acest context, Colegiul conchide că conform prevederilor art. 118 alin. (1)

CPC fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei

al pretențiilor și obiecțiilor sale, iar reclamanta nu a dovedit prin probe concludente

argumentele sale.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit reiterează că,

conform Convenției europene a drepturilor omului, în materia administrării

probelor, elementul determinat al examenului efectuat de către instanța europeană

este maniera în care probele sînt prezentate în fața judecătorului național (CtEDO,

hot. Barbera, Messegue și Jabardo, § 68).

Concomitent, Colegiul reiterează că CtEDO notează în jurisprudența sa că în

ceea ce privește dreptul de a candida, respectiv aspectul „pasiv” al drepturilor

garantate prin art. 3 din Protocolul nr. 1, este mai prudentă în aprecierea restricțiilor

în acest context decât atunci când i se solicită să examineze restricții privind dreptul

de vot, respectiv elementul „activ” al drepturilor garantate prin art. 3 din Protocolul

nr. 1. Aceasta reamintește că a arătat că dreptul de a candida în cadrul alegerilor

legislative poate fi supus unor condiții mai stricte decât dreptul de vot. În această

privință, Curtea reamintește că, dacă este adevărat că un stat dispune de o marjă

amplă de apreciere pentru a stabili condițiile de eligibilitate in abstracto, principiul

caracterului efectiv al drepturilor impune ca procedura care permite determinarea

eligibilității să fie însoțită de garanții suficiente pentru a evita arbitrariul.

12

La fel, dispozițiile legale criticate nu conțin prevederi care să aducă atingere

principiului egalității, acestea aplicându-se tuturor persoanelor vizate, fără privilegii

și fără discriminări. Acestea conțin condiții de eligibilitate, pe care legiuitorul le-a

reglementat în scopul stabilirii unor limite pentru prevenirea exercitării abuzive a

drepturilor electorale de către un candidat care se bucură de o minimă susținere și

credibilitate din partea populației cu drept de vot.

În astfel de circumstanțe, nu pot fi reținute criticile formulate în recurs cu

privire la ilegalitatea hotărîrii instanței de fond, deoarece sînt nejustificate și se

combat prin constatările relatate, mai mult că hotărârea contestată a fost adoptată cu

respectarea și aplicarea corectă a legislației procedurale și materiale.

Prin urmare, Colegiul conchide că prima instanță, la adoptarea actului de

dispoziție, s-a conformat rigorilor legii, iar decizia adoptată răspunde argumentelor

ambelor părți. Or, dezacordul recurentei cu hotărârea instanței de fond nu constituie

temei de casare a acesteia, în condițiile cînd această a fost adoptată rezultând din

circumstanțele pricinii raportate la normele de drept material aplicabile speței date.

Colegiul notează și faptul că în cadrul judecării pricinii, instanța de judecată a

creat participanților la proces, condiții obiective și echitabile, pentru exercitarea

drepturilor și obligațiunilor procedurale, fapt ce se încadrează în asigurarea părților

dreptului la un proces echitabil, garantat și asigurat prin art.6 al Convenției Europene

pentru apărarea a Drepturilor Omului.

În consecință, Colegiul reiterează că hotărârea nr. 349 din 06 octombrie 2016

a Comisiei Electorale Centrale a fost adoptată cu respectarea cadrului legal aplicabil

speței în raport cu circumstanțele pricinii, iar careva încălcări care ar duce la anularea

acesteia nu au fost stabilite.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că hotărârea instanței

de fond a fost adoptată conform normelor de drept material și circumstanțelor de

fapt, iar argumentele invocate de recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a respinge recursul declarat de către Pavlicenco Vitalia și de avocatul

Filipp Druța, în interesele Vitaliei Pavlicenco, și de a menține hotărârea și încheierea

primei instanțe.

În conformitate cu prevederile art. 444, art. 445 alin. (1) lit. a) Cod de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de către Pavlicenco Vitalia și de avocatul Filipp

Druța, în interesele Vitaliei Pavlicenco.

Se menține hotărârea și încheierea din 14 octombrie 2016 a Curții de Apel

Chișinău, adoptate în pricina civilă la contestația depusă, în procedura

contenciosului administrativ, de Vitalia Pavlicenco împotriva Comisiei Electorale

Centrale privind constatarea faptului obstrucționării procesului de colectare a

semnăturilor de către administrația publică locală implicată în procesul electoral;

13

constatarea tratamentului discriminatoriu față de Vitalia Pavlicenco, anularea

hotărârii nr. 349 din 06.10.2016 a Comisiei Electorale Centrale cu privire la cererea

de înregistrare a Vitaliei Pavlicenco în calitate de candidat la funcția de Președinte

al Republicii Moldova și obligarea Comisiei Electorale Centrale să înregistreze

reclamanta în calitate de candidat la funcția de Președinte al Republicii Moldova.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței Tatiana Vieru

Judecători: Valentina Clevadî

Tamara Chișca-Doneva

Mariana Pitic

Oleg Sternioală

14