2ra-1880/16 — contestarea actului juridic
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului juridic
- Temei legal
- anularea si recunoasterea actelor de stare civila
2ra-1880/16 — contestarea actului juridic (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
prima instanță: A.Pleșca dosarul nr.2ra-1880/16
(Judecătoria Bender)
instanța de apel: V.Pruteanu, L.Popova, A.Gavrilița
(Curtea de Apel Chișinău)
D E C I Z I E
12 octombrie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
lărgit al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președinte, judecătorul: Iulia Sîrcu
Judecătorii : Valentina Clevadî, Ion Druță, Maria Ghervas, Iurie Bejenaru
examinând recursul declarat de către Serviciul Stare Civilă a Republicii
Moldova,
adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de
Serviciul Stare Civilă a Republicii Moldova împotriva Olgăi Melnicenco și Dzis
Oleg privind recunoașterea nulității certificatelor de căsătorie,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 20 ianuarie 2016, prin care a
fost respins apelul declarat de către Serviciul Stare Civilă a Republicii Moldova și a
fost menținută hotărîrea Judecătoriei Bender din 07 iulie 2015,
c o n s t a t ă:
La 06 iunie 2015 Serviciul Stare Civilă a Republicii Moldova a înaintat o
cerere de chemare în judecată împotriva Olgăi Melnicenco și Dzis Oleg solicitînd
anularea certificatelor de căsătorie seria CS-V nr. 1162087 din 05.06.2013 și seria
CS-V nr. 1162422 din 18.06.2013 eliberate de Serviciul Stare Civilă și seria CS-V
nr.1160067 eliberat de Oficiul Stare Civilă Varnița în temeiul copiei actului de
căsătorie întocmit de entitatea transnistreană OSC Tiraspol la 27.04.2013, pe
numele lui Dzis Oleg și Melnicenco Olga sub nr.312.
A indicat că la cererea soților Melnicenco Olga și Dzis Oleg, Serviciul Stare
Civili a recunoscut faptul înregistrării căsătoriei acestora de către OSC Tiraspol,
eliberînd în acest sens duplicatele certificatelor de căsătorie în litigiu. Faptul juridic
dat a fost recunoscut de către autoritățile moldovenești ținînd cont de principiul
protecției drepturilor și libertăților fundamentale ale omului consfințite în
Convenția pentru apărarea drepturilor și a libertăților fundamentale din 04
noiembrie 1950, ori destinația sistemului organelor de stare civilă ale Republicii
Moldova este de a asigura înregistrarea tuturor faptelor juridice, asigurarea
realizării drepturilor cetățenilor Republicii Moldova la nume, prenume, la
identitate, întemeierea unei familii ș.a, prin soluționarea cererilor cetățenilor situați
pe malul stâng al Nistrului și eliberarea duplicatelor în temeiul copiilor de act
întocmite de instituțiile transnistrene. În context se recunosc căsătoriile încheiate pe
teritoriul transnistrean, doar dacă a fost asigurată respectarea condițiilor de fond
prevăzute de legislația Republicii Moldova pentru încheierea căsătoriei.
La momentul adresării Melnicenco Olga și Dzis Oleg pentru recunoașterea
1
faptului înregistrării căsătoriei lor, la 05 iunie 2013 Melnicenco Olga se afla în
căsătorie cu cetațeanul Melnicenco Serghei, conform actului de căsătorie 636 din
06 august 2005 întocmit de OSC Tiraspol, căsătorie desfăcută ulterior în baza
hotărârii Judecătoriei Bender nr. 2-453 din 12 noiembrie 2014, rămasă definitivă la
05 decembrie 2014.
OSC Varnița a întocmit act de divorț între aceștia sub nr. 20 la 24 ianuarie
Astfel, la înregistrarea celei de a doua căsătorii, pîrîta Melnicenco Olga a
ignorat prevederile imperative ale art. 15 alin. (1) lit. a) Cod Familiei, care stabilesc
expres imposibilitatea încheierii unei alte căsătorii, dacă una din persoane este deja
căsătorită. Faptul dat nu a fost cunoscut la momentul recunoașterii căsătoriei
încheiate între Melnicenco Olga și Dzis Oleg, fiind identificat de către funcționarii
OSC Varnița la momentul solicitării de către Melnicenco Olga a duplicatului
certificatului de căsătorie și verificării unor documente suplimentar prezentate.
Având în vedere că procedura de recunoaștere a faptelor juridice produse în
regiunea transnistreană nu presupune întocmirea actelor de stare civilă ci doar
eliberarea duplicatelor în temeiul copiilor actelor întocmite de instituțiile
transnistrene, consideră că soluționarea problemei în cauză ține de competența
instanței de judecată aflată sub jurisdicția Republicii Moldova.
Prin urmare indică Serviciul Stare Civilă a Republicii Moldova că este în
imposibilitate de a examina recunoașterea nulității actului de căsătorie nr. 312 din
27 aprilie 2013 întocmit de Oficiul Stare Civilă din mun. Tiraspol pe numele
pârâților și unica soluție este declararea nulității certificatelor eliberate de
autoritățile de stare civilă ale Republicii Moldova și aplicarea prin analogie a
prevederilor art. 62 al Legii nr. 100 din 26.04.2001 privind actele de stare civilă,
actul care se referă la procedura de recunoaștere a nulității actelor de stare civilă.
Prin hotărârea Judecătoriei Bender din 07 iulie 2015 acțiunea a fost respinsă.
La 28 iulie 2015 Serviciul Stare Civilă a Republicii Moldova a depus apel,
solicitînd casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de admitere
integrală a acțiunii.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 20 ianuarie 2016 s-a respins apelul
declarat de către Serviciul Stare Civilă a Republicii Moldova, fiind menținută
hotărîrea Judecătoriei Bender din 07 iulie 2015.
La 22 iunie 2016 Serviciul Stare Civilă a Republicii Moldova a depus cerere
de repunere în termen a recursului invocînd că a recepționat copia deciziei Curții
de Apel Chișinău din 20 ianuarie 2016 la data de 25 mai 2016, drept dovadă fiind
scrisoarea instanței de apel nr.19079-4 din 16 mai 2016.
La 22 iunie 2016 Serviciul Stare Civilă a Republicii Moldova a declarat recurs
împotriva deciziei instanței de apel, cerînd admiterea recursului, casarea deciziei
instanței de apel și hotărîrii primei instanțe și emiterea unei noi hotărîri de admitere
integrală a acțiunii.
Recurentul, Serviciul Stare Civilă a Republicii Moldova, în motivarea
recursului și-a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel pe care o consideră
ilegală deoarece instanța a încălcat și a aplicat eronat normele de drept material și că
a apreciat arbitrar probele administrate la actele pricinii.
Menționează că în lipsa unor reglementări legale speciale privind problema
recunoașterii unor fapte cu valoare juridică produse în stînga Nistrului și, în special,
a faptelor ce determină statutul juridic civil, starea civilă și modificările în datele de
2
identificare ale persoanelor, menționează că la prestarea serviciilor de stare civilă
persoanelor domiciliate în localitățile din stînga Nistrului, în scopul apărării
drepturilor și intereselor acestora, Serviciul Stare Civilă aplică legislația Republicii
Moldova în condiții egale tuturor persoanelor aflate pe teritoriul țării și apreciază
posibilitatea emiterii unor certificate pentru confirmarea faptelor respective.
Faptele produse inclusiv în localitățile din stînga Nistrului și înregistrate de
către entitățile („oficiile de stare civilă”) din stînga Nistrului pot fi
certificate/confirmate prin eliberarea certificatelor de modelul unic, aprobat prin
Hotărîrea Guvernului nr. 757 din 04 iulie 2006 cu privire la aprobarea modelului
unic al formularelor certificatelor de stare civilă, doar în condițiile în care în
procesul de înregistrare a lor a fost respectată legislația Republicii Moldova.
La prestarea serviciilor de stare civilă locuitorilor din stînga Nistrului (de
solicitare a eliberării certificatului de model unic), se procedează la verificarea
circumstanțelor în care a avut loc producerea unor fapte de stare civilă (nașterea,
căsătoria, decesul, schimbarea numelui de familie și/sau a prenumelui, stabilirea
paternității în baza acordului comun al părinților, divorțul în baza acordului comun
al soților), precum și se recurge la verificarea corespunderii cu normele legale ale
Republicii Moldova a procedurilor aplicate în stînga Nistrului la înregistrarea
acestor fapte.
Se mai indică în recurs că în astfel de situații, nu se procedează la o
reînregistrare a actului de stare civilă. Respectiv, căsătoria care a avut loc în stînga
Nistrului este reflectată prin copia actului de căsătorie emisă în stînga Nistrului, fără
să existe un act de stare civilă întocmit de oficiile stare civilă existente (aprobate în
structura Serviciului Stare Civilă). Copia actului de căsătorie emisă în stînga
Nistrului se prezintă de persoana interesată la depunerea cererii de eliberare a unui
certificat duplicat.
În condițiile în care la aprecierea modului de înregistrare a actului de stare
civilă (în stînga Nistrului) nu se atestă probleme de nerespectare a legislației
Republicii Moldova, Serviciul Stare Civilă și oficiile stare civilă pot confirma faptul
respectiv prin eliberarea certificatului de stare civilă corespunzător, aplicînd pe
copia actului de stare civilă emisă în stînga Nistrului mențiunea de eliberare a
certificatului (conform pct. 248 al Instrucțiunii menționate supra), copia actului
respectiv rămîne în fondul Serviciului Stare Civilă, întru probarea eliberării și
datelor de evidentă a certificatului eliberat.
Respectiv instanța de fond a interpretat în mod eronat legea, aplicînd
nejustificat, prevederile legale privind modul de înregistrare a căsătoriei situației de
eliberare a certificatelor de căsătorie pe numele intimaților (modului de eliberare a
certificatelor în baza actului deja întocmit).
Prin urmare, organele de stare civilă constituționale nu au temei legal și nu pot
întocmi un alt act de căsătorie, ci doar să aprecieze legalitatea procedurilor aplicate
în stînga Nistrului în baza datelor înscrise în copia actului de căsătorie emisă în
stînga Nistrului și drept rezultat să elibereze sau refuze în eliberarea unui certificat
de stare civilă.
Astfel, prin eliberarea certificatelor de stare civilă supuse anulării este de
precizat că nu a fost recunoscut divorțul judiciar pronunțat de structurile
autoproclamate nistrene, întrucît copia actului de divorț nu a fost prezentată la
analiza documentelor ce-au servit temei pentru eliberarea certificatelor și aprecierea
3
desfacerii căsătoriei nu s-a făcut la momentul eliberării certificatelor, iar vreun
certificat de divorț în temeiul actului din stînga Nistrului de desfacere a căsătoriei nu
a fost eliberat, fapt pentru care certificatele de căsătorie sunt apreciate că au fost
eliberate neîntemeiat și nu se bazează pe o eventuală recunoaștere a divorțului
pronunțat de structurile neconstituționale.
Divorțul în privința primei căsătorii a fost pronunțat judiciar de către instanța
constituțională a Republicii Moldova (definitivă la 15.12.2014), după emiterea
certificatelor supuse anulării (05.06.2013, 18.06.2013). Respectiv, necesitatea
anulării certificatelor de căsătorie nu se datorează motivului nerecunoașterii sau
nerecunoașterii divorțului transnistrean, ci înregistrării unei căsătorii în condițiile
existenței impedimentului la căsătorie.
În conformitate cu art.434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei redactate.
La caz, instanța de recurs consideră că, recursul a fost depus în termen.
În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea
participanților la proces.
Studiind materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și
care urmează a fi respins cu menținerea deciziei instanței de apel, din considerentele
ce urmează.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de
recurs, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină
decizia instanței de apel și/sau hotărîrea primei instanțe.
Înaintînd acțiunea în judecată împotriva Olgăi Melnicenco și Dzis Oleg,
Serviciul Stare Civilă a Republicii Moldova a solicitat anularea certificatelor de
căsătorie seria CS-V nr. 1162087 din 05.06.2013 și seria CS-V nr. 1162422 din
18.06.2013 eliberate de Serviciul Stare Civilă și seria CS-V nr.1160067 eliberat de
Oficiul Stare Civilă Varnița în temeiul copiei actului de căsătorie întocmit de
entitatea transnistreană OSC Tiraspol la 27.04.2013, pe numele lui Dzis Oleg și
Melnicenco Olga sub nr.312.
Fiind investită cu judecarea pricinii în fond, atît prima instanță cît și instanța
de apel au ajuns la concluzia netemeiniciei acțiunii.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție reține că, soluția dată de instanța de apel este una corectă, fapt
ce rezultă din determinarea exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu, care
presupune prin sine lămurirea completă și certă a situației de fapt sub toate
aspectele.
Materialele dosarului denotă faptul că Melnicenco Olga a înregistrat căsătoria
cu Melnicenco Serghei la 06 august 2005 în OSC Tiraspol, actul de căsătorie nr.636,
duplicatul certificatului de căsătorie fiind eliberat de către OSC Varnița la 24 iulie
2014, seria CS-V nr.1158105 ( f.d. 9).
Căsătoria înregistrată între Melnicenco Olga și Melnicenco Serghei a fost
desfăcută la 15 decembrie 2014, actul de divorț 453, trecut în registrul de stare civilă
la OSC Varnița. Certificatul de divorț a fost eliberat Olgăi Melnicenco la 24 ianuarie
2015, iar lui Melnicenco Serghei la 28 ianuarie 2015, potrivit datelor din copia
actului de divorț, nr.20 din 24 ianuarie 2015. ( f.d. 7).
Tot actele cauzei atestă faptul că, Melnicenco Olga a desfăcut căsătoria pe
4
teritoriul autoproclamatei republici nistrene cu Melnicenco Serghei și a înregistrat
pe teritoriul dat o altă căsătorie cu Dzis Oleg la 27 aprilie 2013, actul de căsătorie
nr.312, în OSC Tiraspol.
La caz, Colegiul constată că, nefiind divorțată pe teritoriul Republicii Moldova
cu cetățeanul Melnicenco Serghei, Serviciul Stare Civilă a Republicii Moldova
înregistrează în registrul de stare civilă căsătoria între Melnicenco Olga și Dzis
Oleg, eliberîndu-le la 18 iunie 2013, certificat de căsătorie. (f.d.23).
În conformitate cu prevederile art. 9 Codul familiei a Republicii Moldova,
încheierea căsătoriei are loc la organele de stare civilă. Drepturile și obligațiile
juridice ale soților iau naștere din ziua înregistrării căsătoriei la organele de stare
civilă.
Totodată, în conformitate cu prevederile art. 10 Codul familiei a Republicii
Moldova, declarația de căsătorie se depune personal de cetățenii care doresc să se
căsătorească la organul de stare civilă în a cărui rază teritorială se află domiciliul
unuia dintre ei sau al părinților unuia dintre ei. În declarația de căsătorie, viitorii soți
trebuie să indice că nu există nici un impediment legal la căsătorie. Depunerea
declarației de căsătorie și înregistrarea căsătoriei au loc în modul stabilit pentru
înregistrarea de stat a actelor de stare civilă.
Iar, prevederile art. 15 Codul familiei a Republicii Moldova stipulează că, nu
se admite încheierea căsătoriei între persoane dintre care cel puțin una este deja
căsătorită. Orice persoană poate face opunere la căsătorie, dacă există un
impediment legal ori dacă nu sînt îndeplinite alte cerințe ale legii, expunîndu-și în
scris motivele și anexînd dovezile invocate. Organul de stare civilă este obligat să
verifice opunerile și, dacă acestea se confirmă, să refuze încheierea căsătoriei.
Prin prisma prevederilor legale citate supra, instanța de recurs reține că,
căsătoria înregistrată între Melnicenco Olga și Dzis Oleg este lovită de nulitate
absolută, dat fiind că a fost încheiată între persoane dintre care cel puțin una era deja
căsătorită, contrar prevederilor art.15 Codul Familiei a Republicii Moldova.
Mai mult ca atît, Melnicenco Olga în registrele de stare civilă a Republicii
Moldova avea înregistrată căsătorie cu două persoane unul dintre care este
Melnicenco Serghei iar altul este Dzis Oleg și respectiv deținea două certificate de
căsătorie, eliberate de către Serviciul Stare civilă a Republicii Moldova.
Or, în conformitate cu prevederile art. 62 din Legea nr.100-XV din 26 aprilie
2010 privind actele de stare civilă, anularea și recunoașterea nulității actelor de stare
civilă are loc dacă, a) întocmirea actului de stare civilă a fost neîntemeiată sau a fost
făcută pe bază de acte false; b) există actul reconstituit și este identificat actul
primar, întocmite ca urmare a înregistrării aceluiași fapt; c) sînt identificate două
acte de stare civilă (acte repetate), care au fost întocmite ca urmare a înregistrării
aceluiași fapt (naștere, deces, divorț). Actul de stare civilă întocmit neîntemeiat sau
pe bază de acte false urmează a fi anulat sau recunoscut nul prin hotărîre
judecătorească, iar cel reconstituit sau repetat se anulează prin decizia oficiului stare
civilă de la domiciliul solicitantului.
Pot cere anularea sau recunoașterea nulității actelor de stare civilă persoanele
interesate, oficiile stare civilă sau Serviciul Stare Civilă care au identificat
necesitatea de anulare sau de recunoaștere a nulității actului respectiv.
Instanța de recurs menționează că în speța dată Serviciul Stare Civilă a
Republicii Moldova nu a solicitat instanței de judecată anularea și recunoașterea
5
nulității actului de căsătorie care a fost introdus neîntemeiat în registrul de stare
civilă a Republicii Moldova la 18 iunie 2013, sub nr.312, între Dzis Oleg și
Melnicenco Olga, dar a solicitat recunoașterea nulității certificatelor de căsătorie
emise în baza acestui act.
Potrivit art.3 al Legii nr.100 din 26 aprilie 2010 privind actele de stare civilă,
se menționează că actele de stare civilă sunt înscrisuri autentice de stat, prin care se
confirmă faptele și evenimentele ce influențează apariția, modificarea sau încetarea
drepturilor și obligațiilor persoanelor și se caracterizează statutul de drept al
acestora. Sunt recunoscute valabile numai actele de stare civilă înregistrate la
organele de stare civilă.
Astfel, s-a stabilit că Melnicenco Olga domiciliată pe teritoriul
autoproclamatei republici nistrene a desfăcut căsătoria cu Melnicenco Serghei în
instanța de judecată a autoproclamatei republici nistrene și că, Serviciul Stare Civilă
a Republicii Moldova a recunoscut un act emis de autoritățile autoproclamatei
republicii nistrene, astfel în baza actului de divorț emis de regiunea nistreană, a
înregistrat căsătoria între Melnicenco Olga cu Dzis Oleg.
Organele competente ale Republicii Moldova nu sînt în drept să recunoască
hotărîri emise de autoritățile neconstituționale, cu excepția actelor de stare civilă
transnistrene, privind nașterea, decesul, căsătoria, constatarea paternității, care deja
au fost recunoscute de autoritățile Republicii Moldova, fapt care se manifestă prin
eliberarea în baza actelor de stare civilă transnistrene, a certificatelor de stare civilă
de modelul stabilit al Republicii Moldova.
Prin urmare, în circumstanțele expuse nu se pot reține ca întemeiate
argumentele recurentului precum că atît instanța de apel cît și prima instanță ar fi
pronunțat o soluție greșită pe motiv că nu a constatat și elucidat pe deplin toate
circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii în fond și că a dat o
aplicare eronată normelor de drept material.
În conformitate cu art. 121 Codul de procedură civilă, instanța judecătorească
reține spre examinare și cercetare numai probele pertinente care confirmă, combat
ori pun la îndoială concluziile referitoare la existența sau inexistența de
circumstanțe, importante pentru soluționarea justă a cazului.
La caz, recurentul nu a prezentat în cadrul examinării pricinii în instanța de
apel și prima instanță probe concludente, pertinente întru susținerea pretențiilor
invocate.
Mai mult ca atît, indică instanța de recurs că la materialele dosarului nu au
fost anexate actele contestate în original sau în copie autentificată în modul stabilit
de lege.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme
de Justiție consideră, că instanțele de judecată corect au respins acțiunea ca
neîntemeiată, deoarece în conformitate cu art. 118 Cod de procedură civilă, fiecare
parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al
pretențiilor și al obiecțiilor sale.
În plus, raportînd la actele cauzei, motivele invocate în cererea de recurs și
coroborînd temeiurile indicate cu prevederile art.432 CPC, Colegiul civil, comercial
și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că
argumentele aduse în susținerea cererii de recurs nu își găsesc încadrare în
prevederile legale.
6
Din considerentele menționate și avînd în vedere faptul, că decizia instanței de
apel este legală și întemeiată, corespunde circumstanțelor de fapt stabilite prin
probele administrate și raportate la legea materială, iar argumentele invocate de
către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge
recursul și de a menține decizia instanței de apel.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,
d e c i d e
Se respinge recursul declarat de Serviciul Stare Civilă a Republicii Moldova.
Se menține decizia Curții de Apel Chișinău din 20 ianuarie 2016 în pricina
civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Serviciul Stare Civilă a
Republicii Moldova împotriva Olgăi Melnicenco și Dzis Oleg privind recunoașterea
nulității certificatelor de căsătorie.
Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.
Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu
Judecătorii Valentina Clevadî
Ion Druță
Maria Ghervas
Iurie Bejenaru
7