3ra-1520/16 — accesul la informatie si repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 3ra-1520/16

Instanța de fond: Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău – V. Muntean

Instanța de apel: CA Chișinău –M. Ciugureanu, Gr. Dașchevici, Iu. Cotruță,

Î N C H E I E R E

12 octombrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președinte judecătorul: Svetlana Filincova,

Judecători: Dumitru Mardari, Maria Ghervas,

examinînd chestiunea referitoare la admisibilitatea recursului declarat de către

Rusnak Andrei,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Rusnak Andrei

împotriva Centrului Național Anticorupție și funcționarului public al CNA Viorel

Pocriciuc cu privire la accesul la informație și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 martie 2016,

C O N S T A T Ă :

La 06 mai 2015 Rusnak Andrei s-a adresat în instanța de judecată cu acțiune

împotriva Centrului Național Anticorupție și funcționarului public al CNA Viorel

Pocriciuc, solicitînd restabilirea dreptului la acces la informație cu obligarea pîrîtului

să-i prezinte materialele pentru a face cunoștință și să i se elibereze copii de pe

acestea, precum și repararea prejudiciului moral în mărime de 1500 lei și a

despăgubirilor. (f.d. 1-3)

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că la 26.01.2015 s-a adresat cu o

petiție la Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, în care a

indicat faptul că ÎM „Infocom” ilegal prelucrează și divulgă datele cu caracter

personal ale unor persoane (nume, prenume, patronimic, adresa de la domiciliu), fără

consimțămîntul acestora, ceea ce contravine Legii nr. 133 privind protecția datelor

cu caracter personal din 08.07.2011. În același timp, a solicitat instituției sesizate, în

calitate de agent constatator, să verifice acest fapt, să constate persoanele

responsabile și să întocmească procese verbale cu privire la contravenție și să le

transmită în instanța de judecată.

La 06.02.2015 Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal,

în persoana funcționarilor N. Lungu și I. Bedea au întocmit un răspuns, prin care i-

1

au comunicat lui Rusnak Andrei că drepturile sale ca subiect al datelor cu caracter

personal nu au fost lezate.

Nefiind de acord cu răspunsul dat, la 09.03.2015 Rusnak Andrei a depus o

petiție în adresa Centrului Național Anticorupție, în care a expus faptele neexercitării

obligațiilor de serviciu ale subiectului constatator (art. 74.1, 423,4), de către Centrul

Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, or, acțiunile (inacțiunile)

Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, după părerea

petiționarului, constituie elemente constitutive ale contravenției prevăzute la art.

3131 Cod contravențional.

Astfel, la 10.04.2015 Centrul Național Anticorupție prin scrisoare nr. 02/14-

1161 a comunicat petiționarului că Centrul Național pentru Protecția Datelor cu

Caracter Personal a informat petiționarul că drepturile acestuia în calitate de subiect

al datelor cu caracter personal nu au fost lezate și totodată i s-a adus la cunoștință că

în caz dacă nu este de acord cu decizia adoptată de către instituția vizată, conform

prevederilor alin. (5) al art. 27 al prezentei Legi, este în drept să o conteste în instanța

de contencios administrativ.

Reclamantul a indicat că a prezentat probe concludente privind contravenția și

a cerut CNA să examineze faptele expuse prin prisma prevederilor legislației

contravenționale, totodată să-i prezinte pentru cunoștință și pentru a face copii

materialelor acumulate.

Consideră că comportarea și atitudinea abuzivă a autorității publice are

caracter intenționat. Acțiunile ilegale intenționate ale autorității publice le

interpretează ca o știrbire a onoarei și demnității sale. Lezarea drepturilor sale

cetățenești, prin examinarea necorespunzătoare a petiției sale, constituie o

desconsiderare a personalității petiționarului.

Consideră, că simpla admitere a acțiunii și recunoașterea încălcării dreptului,

nu poate constitui în sine o reparație a prejudiciului moral, ce i-a fost cauzat.

Mărimea prejudiciului moral este proporțională pagubei aduse persoanei acestuia și

solicită compensarea în echivalent bănesc.

Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 14 iulie 2016 cererea

de chemare în judecată a lui Rusnak Andrei către Centrul Național Anticorupție și

funcționarul public al CNA, Viorel Pocriciuc cu privire la accesul la informație și

repararea prejudiciului moral, compensarea cheltuielilor s-a respins ca fiind

nefondată. (f.d. 29, 35-39)

Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 14 iulie 2016 Rusnak Andrei a

contestat-o cu apel, solicitînd casarea acesteia cu emiterea unei noi hotărâri de

admitere a acțiunii. (f.d. 41, 48-50)

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 30 martie 2016 s-a respins apelul

declarat de către Rusnak Andrei și s-a menținut hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 14 iulie 2016 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă

de Rusnak Andrei către Centrul Național Anticorupție și funcționarul public al CNA,

Viorel Pocriciuc cu privire la accesul la informație și repararea prejudiciului moral.

(f.d. 67-74)

2

Nefiind de acord cu soluția instanței de apel, la 05 iulie 2016 Rusnak Andrei a

contestat-o cu recurs, solicitînd casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 30

martie 2016 și a hotărîrii Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 14 iulie 2015 cu

emiterea unei noi hotărîri de admitere a acțiunii. (f.d. 77-79)

În motivarea recursului recurentul a invocat că instanța de apel nu a constatat

circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii, circumstanțele pe care

instanța de apel le consideră constatate nu au fost dovedite cu probe veridice și

suficiente. Instanța de apel nu a făcut o analiză amplă a circumstanțelor de fapt

ignorînd argumentele invocate de recurent.

Conform prevederilor art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la 30 martie 2016, a fost expediată în adresa recurentului Rusnak Andrei, prin

intermediul oficiului poștal cu scrisoare de însoțire nr. 2099 din 05.05.2016, însă

confirmarea recepționării nu este la materialele cauzei. (f. d. 75)

În condițiile descrise instanța de recurs consideră că cererea de recurs din 05

iulie 2016 este depusă în termen.

Analizînd materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererea de

recurs, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de către Rusnak Andrei

nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, care să

justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de apel.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

În speță, completul de judecată menționează că recursul în cauză conține

obiecțiile de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța

de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Conform jurisprudenței CEDO recursurile trebuie să fie efective, adică să fie

capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere. La fel recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri. În recursul declarat de

către Rusnak Andrei asemenea aspecte nu se regăsesc.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate nu pot constitui temei de

admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată

a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, așa cum formal

invocă recurentul și respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or

recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia

ei în fapt.

Dispozițiile art. 432 alin. (2), (3) CPC au caracter de concretizare a motivului

de recurs, determinând cazurile concrete în prezența cărora se consideră că normele

3

de drept material și procedural au fost încălcate sau eronat aplicate, astfel că recursul

exercitat conform secțiunii a 2-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de

drept material și procedural, verificând-se numai legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia în fapt.

Alin. (4) al aceluiași articol stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, călăuzindu-se de art. 440 CPC Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ a constatat existența unuia din temeiurile prevăzute la art.

433 CPC și anume la lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În legătură cu cele constatate, examinînd argumentele cererii de recurs prin

prisma normelor legale ce reglementează relațiile dintre părți, ținînd cont de actele

anexate la dosar, se constată că recursul înaintat de Rusnak Andrei împotriva

hotărîrii primei instanțe și a deciziei instanței de apel nu se încadrează în temeiurile

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Potrivit celor expuse, în temeiul art. 432, 433, 440 CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

D I S P U N E:

Se consideră inadmisibil recursul, declarat de către Rusnak Andrei împotriva

deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 martie 2016, în pricina civilă la cererea de

chemare în judecată a lui Rusnak Andrei împotriva Centrului Național Anticorupție

și funcționarului public al CNA Viorel Pocriciuc cu privire la accesul la informație

și repararea prejudiciului moral.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului Svetlana Filincova

Judecători Dumitru Mardari

Maria Ghervas

4