2ra-2322/16 — încasarea prejudiciului materialcauzat prin infracțiune

Dosarul nr.2ra-2322/16

Instanța de fond: Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău – S. Papuha

Instanța de apel: CA Chișinău – M. Guzun, A. Nogai, V. Brașoveanu

Î N C H E I E R E

12 octombrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului Svetlana Filincova,

judecători Dumitru Mardari, Maria Ghervas,

soluționînd chestiunea referitoare la admisibilitatea recursului declarat către

Nicolae Prasol în pricina civilă la acțiunea depusă de către Societatea pe Acțiuni „

Transenergo- Reparație” împotriva lui Nicolae Prasol și Alexandru Sajin cu privire la

prejudiciul material cauzat prin infracțiune,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din data de 19 iulie 2016,

C O N S T A T Ă:

SA „ Transenergo- Reparație” la data de 12 noiembrie 2012 s-a adresat cu cerere

de chemare în judecată împotriva lui Nicolae Prasol și Alexandru Sajin privind

încasarea prejudiciului material cauzat prin infracțiune în sumă de 256 080,0 lei ( f.d.

2, vol. I).

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat, că în baza hotărîrii Consiliului SA „

Transenergo- Reparație” din 29 aprilie 2010, a Contractului de Management din 30

aprilie 2010, a ordinului nr. 3/2 din 03 mai 2010 Nicolae Prasol a fost numit în funcție

de director la SA „ Transenergo- Reparație”. Potrivit contractului de management

Nicolae Prasol poartă răspundere materială deplină pentru prejudiciul direct și real pe

care l-a cauzat societății.

Prin sentința Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din data de 16 iulie 2012

Nicolae Prasol a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

335, alin. 1 Cod Penal, aplicîndu-i-se pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 150

unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita

activități de gestionare a unor organizații obștești pe un termen de 2 ani. Totodată s-a

admis în principiu acțiunea civilă înaintată de SA „ Transenergo- Reparație” în

procesul penal.

1

În cadrul examinării cauzei penale s-a constatat, că directorul SA „ Transenergo-

Reparație” Nicolae Prasol în comun acord cu contabilul – șef au folosit intenționat

situația de serviciu în interes personal, cauzîndu-i SA „Transenergo- Reparație” un

prejudiciu material în proporții deosebit de mari în mărime de 256 080,0 lei.

La indicația directorului Nicolae Prasol subalternii acestuia au perfectat cu

persoane fizice o serie de contracte de arendă a mijloacelor de transport special, iar în

baza dispozițiilor de plată au fost achitate mijloace bănești din contul întreprinderii lui

Nicolae Prasol și Alexandru Sajin. S-a constatat, că persoanele fizice, din numele

cărora au fost încheiate contractele de arendă și eliberate dispoziții de plată, nu

cunoșteau de existența acestor documente și nu au primit bani în baza acestor

contracte. Astfel, întreprinderea prin acțiunile lui Nicolae Prasol a fost prejudiciată în

sumă de 256 080 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din data de 17 iulie 2015 s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată, s-a încasat de la Nicolae Prasol în

beneficiul SA „ Transenergo- Reparație” prejudiciul material cauzat în urma comiterii

infracțiunii în sumă de 256 080,0 lei, s-a încasat de la Nicolae Prasol în beneficiul

statului taxa de stat în mărime de 7 682,40 lei, pretenția cu privire la încasarea sumei

în mod solidar de la Alexandru Sajin se respinge ca fiind neîntemeiată ( f.d. 157).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din data de 19 iulie 2016 s-a respins apelul

declarat de Nicolae Prasol, s-a menținut hotărîrea Judecătorie Rîșcani mun. Chișinău

din 17 iulie 2015 ( f.d. 227).

În motivarea soluției sale instanța de apel a reținut, că prin sentința Judecătoriei

Buiucani mun. Chișinău din data de 16 iulie 2012 Nicolae Prasol a fost recunoscut

vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 335, alin. 1 Cod Penal, de asemenea

s-a admis în principiu acțiunea civilă înaintată de SA „Transenergo- Reparație” în

procesul penal.

Instanța de apel a menționat, că atît în cadrul procesului penal căt și în cadrul

procesului civil s-a constatat că directorul SA „Transenergo- Reparație” Nicolae Prasol

a cauzat societății un prejudiciu material în mărime de 256 080,0 lei, prin perfectarea

fictivă cu persoane fizice a contractelor de arendă a unităților de transport speciale și

eliberarea pe numele acestora a ordinelor de plată.

Nefiind de acord cu decizia Curții de Apel Chișinău din 19 iulie 2016, Nicolae

Prasol a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței

de apel și a hotărîrii primei instanțe, cu pronunțarea unei hotărîri noi, prin care cererea

de chemare în judecată să fie respinsă ca fiind neîntemeiată ( f.d. 2-5, vol.II).

În motivarea recursului recurentul a indicat, că instanța de apel nu a verificat toate

probele prezentate la materialele dosarului, care au importanță pentru examinarea

cauzei.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

2

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

19 iulie 2016, expediată părților prin intermediul oficiului poștal la data de 11 august

2016, confirmarea despre recepționarea acesteia lipsește.

Recursul depus la 09 august 2016 se consideră a fi depusă în termen.

Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

pricinii civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Nicolae Prasol

este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, Colegiul atestă, că recurentul

indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au apreciat

înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei

de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt

inadmisibil în recurs.

În speță, Colegiul menționează, că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de

drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanțele ierarhic

inferioare, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei

de admisibilitate a recursurilor, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal

invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia în fapt.

Astfel, Colegiul constată, că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei

de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art.

432, al. 2, 3 și 4 CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 al.1 CPC părțile și alți participanți la proces sunt în

drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele 2 și 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră

că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate

eronat, iar al. 4 stabilește că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la al. 3

constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au

dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de

recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

3

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă

în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 al. 2, 3 și

4.

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat

de către Nicolae Prasol asemenea aspecte nu se regăsesc.

Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Nicolae Prasol inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 270, 432, 433, 440 CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

D I S P U N E :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Nicolae Prasol împotriva deciziei

Curții de Apel Chișinău din 19 iulie 2016 în pricina civilă la acțiunea depusă de către

Societatea pe Acțiuni „Transenergo- Reparație” împotriva lui Nicolae Prasol și

Alexandru Sajin cu privire la prejudiciul material cauzat prin infracțiune.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului Svetlana Filincova

judecători Dumitru Mardari

Maria Ghervas

4