2ra-2181/16 — repararea prejudiciului material și moral și încasarea venitului ratat

Prima instanță, Jud. Orhei: E. Buzu dosarul nr. 2ra-2181/16

Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău:

V. Pruteanu, A. Gavrilița, L. Popova

Î N C H E I E R E

05 octombrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

examinînd, fără înștiințarea participanților la proces, chestiunea privind

admisibilitatea recursului declarat de către Brodescu Andrei,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Muntean Sergiu împotriva

lui Brodescu Andrei cu privire la repararea prejudiciului material și moral și încasarea

venitului ratat,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 mai 2016, prin care a fost

admis apelul declarat de către Muntean Sergiu, casată hotărîrea Judecătoriei Orhei din

05 februarie 2016 cu emiterea unei noi hotărîri prin care acțiunea a fost admisă parțial,

c o n s t a t ă

La 20 februarie 2014, Muntean Sergiu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Brodescu Andrei cu privire la repararea prejudiciului material și moral și

încasarea venitului ratat.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că este proprietarul unui lot de teren

din extravilanul s. Chiperceni, rn. Orhei, nr. cadastral 6420405241, primit în dar de la

părinții săi Muntean Mihail și Muntean Maria.

Declară că în anul 2009 pe terenul ce-i aparține a plantat o livadă de 300 de puieți

de nuci. În octombrie 2013 Brodescu Andrei a confundat lotul de teren al

reclamantului cu lotul altei persoane din vecinătate și cu tractorul cu discuri a distrus

50 de copăcei de pe terenul său.

Susține Muntean Sergiu că la 31 octombrie 2013 împreună cu inginerul cadastral

al Primăriei Chiperceni și pîrîtul Brodescu Andrei s-au deplasat la fața locului pentru a

analiza pagubele materiale provocate din neglijența și imprudența pîrîtului, fiind

întocmit un act în care s-a indicat ca fiind stabilit faptul că Brodescu Andrei conducînd

tractorul cu discuri pentru prelucrarea pămîntului a deteriorat 50 copaci de pe terenul

reclamantului și s-a angajat să-i restituie paguba prin procurarea puieților și sădirea lor

la locurile distruse pînă la sfîrșitul anului 2013, obligație care nu a fost îndeplinită.

Pîrîtul a confirmat prin semnătură că este de acord cu actul întocmit.

Menționează că suplimentar pîrîtul și-a mai luat angajamentul să efectueze lucrări

de discuire printre rînduri pînă la sfîrșitul anului 2013, însă pînă în prezent pe lotul de

1

teren nominalizat nu au fost efectuate nici un fel de lucrări agricole, nu au fost sădiți

puieți de nuc și nu a fost efectuată lucrarea de discuire, obligații asumate de pîrît.

Cere Muntean Sergiu repararea prejudiciului material în sumă de 17450 lei,

prejudiciului moral în mărime de 30 000 lei și încasarea venitului ratat în valoare de

72 000 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Orhei din 05 februarie 2016, acțiunea a fost respinsă

cu încasarea de la Muntean Sergiu în beneficiul lui Brodescu Andrei cheltuielilor de

judecată în mărime de 2250 lei și taxei de stat în beneficiul statului în mărime de 523,

50 lei.

Instanța de fond a constatat lipsa probelor concrete care ar demonstra numărul

puieților de nuci deteriorați, prețul acestor puieți și dovada faptului efectuării lucrărilor

agricole în livada de nuci în perioada 2009-2013.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18 mai 2016, a fost admis apelul declarat

de către Muntean Sergiu, casată hotărîrea Judecătoriei Orhei din 05 februarie 2016 și

emisă o hotărîre nouă de admitere parțială a acțiunii prin care s-a încasat din contul lui

Brodescu Andrei în beneficiul lui Muntean Sergiu 6000 lei cu titlu de prejudiciu

material și în beneficiul statului suma de 315 lei cu titlu de taxă de stat. În rest

pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate.

Curtea de Apel Chișinău a conchis că hotărîrea instanței de fond a fost emisă în

contradicție cu circumstanțele pricinii, iar normele de drept material au fost aplicate

eronat, stabilind că Brodescu Andrei prelucrînd cu tractorul terenul lui Muntean Sergiu

a traumat 40 puieți de nuc fiind încasat prejudiciul material, iar pretenția privind

repararea prejudiciului moral a fost respinsă ca fiind fără suport legal.

La 18 iulie 2016, în termenul prevăzut de art. 434 CPC, Brodescu Andrei a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, cerînd admiterea acestuia, casarea

deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 iunie 2016 cu menținerea hotărîrii Judecătoriei

Orhei din 05 februarie 2016.

În susținerea recursului Brodescu Andrei a invocat ilegalitatea și netemeinicia

deciziei instanței de apel, indicînd că intimatul-apelant n-a prezentat nici o probă

pertinentă și concludentă care să demonstreze cauzarea unui prejudiciu material.

Mai invocă recurentul Brodescu Andrei că în instanța de apel au fost administrate

probe noi, și anume a fost prezentat un certificat din care derivă că costul unui puiet

este 150 lei, ceea ce contravine normelor de drept procedural.

La 12 august 2016, în adresa intimatului Muntean Sergiu a fost expediată copia

recursului declarat de către Brodescu Andrei cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referinței.

Intimatul Muntean Sergiu nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a

depus referință în termenul stabilit.

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

că recursul declarat de către Brodescu Andrei este inadmisibil, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă

în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin.

(2), (3) și (4).

2

Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC, se consideră că

normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul declarat de către Brodescu Andrei nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu soluția

pronunțată de către instanțele de judecată ierarhic inferioare și nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural,

respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respinse.

Nu poate fi reținut argumentul recurentului Brodescu Andrei precum că instanța

de apel a admis acțiunea privind repararea prejudiciului material în lipsa cărorva probe

care să demonstreze cauzarea acestuia, deoarece este evident declarativ.

Astfel, conform actului din 31 octombrie 2013 întocmit în prezența recurentului

Andrei Brodescu s-a stabilit că în perioada 28 octombrie 2013-31 octombrie 2013 a

avut loc deteriorarea copacilor de nuci plantați pe terenul lui Muntean Sergiu și

Brodescu Andrei contra semnătură și-a luat angajamentul să-i restituie prin procurarea

și sădirea lor pe locul defrișat.

Același conținut are și actul întocmit de Primăria Chiperceni nr. 3 din 23

februarie 2015 prin care se reiterează că prin acțiunile lui Brodescu Andrei au fost

traumați 40 de puieți de nuc din terenul lui Muntean Sergiu cu suprafața totală de 0, 35

ha.

3

Iar prin dispoziția de încasare și chitanța nr. 7 eliberată de către SRL „Nucul

Nostru” se confirmă cuantumul prejudiciului cauzat prin distrugerea a 40 de puieți de

nuc.

Nu poate fi reținut nici argumentul recurentului Brodescu Andrei precum că în

instanța de apel au fost prezentate probe noi, deoarece încă la momentul intentării

acțiunii în instanța de judecată și pe parcursul examinării pricinii în prima instanță

intimatul-reclamant a indicat că prețul unui puiet de nuc este 150 lei, astfel factura

prezentată în instanța de apel nu constituie o probă nouă.

Alte argumente invocate în recursul declarat nu au relevanță, deoarece nu denotă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept

procedural, respectiv nu constituie temei pentru casarea deciziei recurate și urmează a

fi respinse.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție accentuează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din CPC are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și de drept procedural,

verificîndu-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar și nu temeinicia în fapt a

acesteia.

Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței degajate de

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să

dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c.

Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele

recursului invocate în speță sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii,

asupra cărora instanțele de judecată ierarhic inferioare s-au pronunțat deja în modul

corespunzător

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Brodescu

Andrei ca inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. alin. (1) și (2), art.

433 lit. a) și art. 440, CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Brodescu Andrei se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

4