2ra-2108/16 — recunoașterea dreptului de proprietate asupra materialelor de construcție și compensarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- recunoaşterea dreptului de proprietate asupra materialelor de construcţie şi compensarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-2108/16 — recunoașterea dreptului de proprietate asupra materialelor de construcție și compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Prima instanță, Jud. Rîșcani mun. Chișinău: S. Papuha dosarul nr. 2ra-2108/16
Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău:
V. Pruteanu, L. Popova, A. Gavrilița
Î N C H E I E R E
05 octombrie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele completului, judecătorul: Iulia Sîrcu
Judecătorii: Iurie Bejenaru, Mariana Pitic
examinînd, fără înștiințarea participanților la proces, chestiunea privind
admisibilitatea recursului declarat de către Sevastianov Ludmila,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Ludmilei Sevastianov
împotriva Cooperativei de Construcție a Garajelor Nr. 18 cu privire la recunoașterea
dreptului de proprietate asupra materialelor de construcție și compensarea
cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 mai 2016, prin care a fost
respins apelul declarat de către Sevastianov Ludmila și menținută hotărîrea
Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 26 mai 2015,
c o n s t a t ă
La 30 aprilie 2013, Sevastianov Ludmila a depus cerere de chemare în
judecată împotriva CCG Nr. 18 cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate
asupra materialelor de construcție și compensarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat că în anul 1992 a cumpărat de la
Cnîș Vera garajul nr. 58 din cadrul CCG Nr. 18, situat în mun. Chișinău, str.
Mircești 8/1, depunînd în același an cerere privind recunoașterea în calitate de
membru al cooperativei. Procurarea garajului se probează prin următoarele acte:
decizia Comitetului Sovietului Raional or. Chișinău nr. 3/4-6 din 09 februarie 1988,
prin care Cnîș Vera a devenit membru al CCG Nr. 18, recipisa din 29 septembrie
1992 eliberată reclamantei de către Cnîș Vera, prin care garajul nr. 58 din CCG Nr.
18 a fost înstrăinat contra sumei de 5000 ruble și procura nr. 4-8730 din 29
septembrie 1992 eliberată de către Cnîș Vera lui Boțaniuc (Sevastianov) Ludmila,
cu dreptul de vînzare-cumpărare ulterioară la prețul și în condițiile viitorului
proprietar.
Indică reclamanta că fostul ei soț Sevastianov Iuri, care era membru al CCG
Nr. 18, a decedat la 03 septembrie 2009. Mai tîrziu, a fost distrusă ușa de la garajul
1
nr. 58, de unde au fost sustrase mai multe bunuri și ulterior, Sevastianov Ludmila a
constatat că a fost schimbat lacătul de la ușă. Cu privire la aceste acțiuni ilegale,
dînsa a depus plîngere la Comisariatul de poliție sect. Rîșcani.
Susține reclamanta că CCG Nr. 18 gestionează de mulți ani bunurile imobile
sub formă de garaje, însă nu le-a dat în exploatare nici pînă în prezent și nu se
cunosc intențiile reale ale administrației cooperativei în privința acestora. Or, în
privința bunurilor imobile date nu a fost întocmit proces-verbal de recepție finală,
precum nici nu au fost înregistrate drepturile de proprietate asupra garajelor în
Registrul bunurilor imobile, fapt confirmat prin răspunsul Preturii sect. Rîșcani nr.
01-27/120 din 04 mai 2011.
Solicită reclamanta recunoașterea dreptului de proprietate asupra materialelor
de construcție din care este alcătuit garajul nr. 58 situat în mun. Chișinău, str.
Mircești 8/1 și compensarea cheltuielilor de judecată.
Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 26 mai 2015, acțiunea a
fost respinsă ca neîntemeiată.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 11 mai 2016, a fost respins apelul
declarat de către Sevastianov Ludmila și menținută hotărîrea Judecătoriei Rîșcani
mun. Chișinău din 26 mai 2015.
Instanțele de judecată au ajuns la concluzia că Sevastianov Ludmila nu a
prezentat probe concludente și pertinente ce ar justifica declararea dreptului de
proprietate asupra materialelor de construcție din care este construit garajul. Or,
garajul nr. 58 a fost înregistrat după Sevastianov Iuri ca membru al CCG Nr. 18, iar
după decesul acestuia garajul a trecut în proprietatea unicului moștenitor – fiul
Sevastianov Olexandr, care deține inclusiv și dreptul de proprietate asupra
materialelor de construcție din care este construit bunul imobil.
La 20 iulie 2016, Sevastianov Ludmila a declarat recurs împotriva deciziei
instanței de apel, solicitînd casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 mai 2016
și hotărîrii Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 26 mai 2015, cu pronunțarea unei
noi hotărîri de admitere integrală a acțiunii.
În susținerea recursului, Sevastianov Ludmila a invocat că instanțele ierarhic
inferioare nu au ținut cont de faptul că la materialele cauzei a fost anexată hotărîrea
Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 11 iulie 2014, prin care s-a constatat că
dînsa a dus o gospodărie comună cu defunctul Sevastianov Iuri în perioada anilor
2001-2009. Astfel, garajul nr. 58 a fost întotdeauna în posesia și gestiunea dînsei,
chiar și după decesul lui Sevastianov Iuri.
Consideră recurenta că a prezentat probe incontestabile privind procurarea
garajului în litigiu de la Cnîș Vera în anul 1992. Nu a avut dubii că este membru al
cooperativei pînă la decesul lui Sevastianov Iuri, deoarece după procurarea garajului
a depus cerere în adresa administrației CCG Nr. 18 prin care a solicitat să fie
recunoscută în calitate de membru și a achitat cotizațiile necesare, chitanțele fiind
inițial întocmite pe numele Ludmilei Sevastianov, ulterior venind și pe numele
fostului soț.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2
luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
2
Materialele dosarului atestă că copia deciziei Curții de Apel Chișinău din 11
mai 2016 a fost expediată în adresa recurentei Sevastianov Ludmila la 20 iunie
2016, potrivit scrisorii de însoțire nr. 20104-4 (f.d. 153).
În circumstanțele relevate, recursul declarat de către Sevastianov Ludmila la
20 iulie 2016 se consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege.
La 05 august 2016, în adresa intimatei CCG Nr. 18 a fost expediată copia
recursului declarat de Sevastianova Ludmila, cu înștiințarea despre necesitatea
depunerii referinței la recurs.
Intimata nu și-a valorificat dreptul respectiv și nu a depus referință.
Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
consideră că recursul declarat de către Sevastianov Ludmila este inadmisibil, din
următoarele considerente.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.
432 alin. alin. (2), (3) și (4).
Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC, se consideră că
normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care
instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate
eronat în cazul în care:
a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare
a procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost
implicate în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut
duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs
consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau
în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților
fundamentale ale omului.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră că recursul declarat de către Sevastianov Ludmila nu se încadrează
în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC.
Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentei cu
soluția pronunțată de către instanțele ierarhic inferioare și nu relevă încălcarea
3
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural,
respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respinse.
Nu poate fi reținut ca temei al admisibilității recursului argumentul Ludmilei
Sevastianov precum că prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 11
iulie 2014 s-a constatat că dînsa a dus o gospodărie comună cu defunctul
Sevastianov Iuri în perioada anilor 2001-2009 și respectiv, garajul nr. 58 a fost
întotdeauna în posesia și gestiunea recurentei-reclamante, ultima achitînd regulat
cotizațiile de membru al CCG Nr. 18, deoarece aceste circumstanțe nu denotă faptul
că Ludmila Sevastianov a fost membru al cooperativei date și deține dreptul de
proprietate asupra garajului nr. 58.
Referitor la argumentele recurentei precum că recipisa și procura din 29
septembrie 1992 eliberate de către Cnîș Vera recurentei-reclamante Sevastianov
Ludmila demonstrează procurarea garajului nr. 58, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție le apreciază ca fiind irelevante
în condițiile în care imobilul în litigiu a fost înregistrat după Sevastianov Iuri ca
membru al CCG Nr. 18 și după decesul acestuia, a trecut în proprietatea unicului
moștenitor – fiul Sevastianov Olexandr, potrivit pct. 26 din Statutul CCG Nr. 18
aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 365 din 06 aprilie 1998, care deține inclusiv și
dreptul de proprietate asupra materialelor de construcție din care este construit bunul
imobil.
Mai mult ca atît, prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 24
septembrie 2012 (dosarul nr. 2-1979/11), menținută prin decizia Curții de Apel
Chișinău din 20 martie 2013, cererea de chemare în judecată a Ludmilei Sevastianov
împotriva CCG Nr. 18, intervenienți accesorii OCT Chișinău, Primăria mun.
Chișinău, Sevastianov Olexandr și Sevastianov Evdokiia, cu privire la recunoașterea
dreptului de proprietate asupra garajului respectiv și obligarea înregistrării dreptului
în Registrul bunurilor imobile, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.
Alte argumente invocate în recursul declarat nu au relevanță, deoarece nu
denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de
drept procedural, respectiv nu constituie temei pentru casarea deciziei recurate și
urmează a fi respinse.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție accentuează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din CPC are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și de drept
procedural, verificîndu-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar și nu temeinicia
în fapt a acesteia.
Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței degajate de
Curtea Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să
dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c.
Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele
recursului invocate în speță sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii,
asupra cărora instanța de apel s-a pronunțat deja în modul corespunzător.
Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către
Sevastianov Ludmila ca inadmisibil.
4
În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. alin. (1) și (2),
art. 433 lit. a) și art. 440, CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție,
d i s p u n e:
Recursul declarat de către Sevastianov Ludmila se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.
Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu
Judecătorii Iurie Bejenaru
Mariana Pitic
5