2ra-1379/19 — declararea nulitatii procesului verbal

2ra-1379/19 — declararea nulitatii procesului verbal (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.2ra-1379/2019

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (C. Vîrlan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu)

Î N C H E I E R E

31 iulie 2019 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Ala Cobăneanu

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Ludmila Sevastianov,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ludmila

Sevastianov împotriva Cooperativei de Construcție a Garajelor nr.18, intervenient

accesoriu, Olexandr Sevastianov privind declararea nulității procesului-verbal nr.3

din 16 septembrie 2010,

împotriva deciziei din 27 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 30 aprilie 2013 Ludmila Sevastianov a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Cooperativei de Construcție a Garajelor nr.18 (în continuare CCG

nr.18), intervenient accesoriu Olexandr Sevastianov, solicitînd declararea nulității

procesului-verbal nr.3 din 16 septembrie 2010, emis de CCG nr.18, prin care a fost

primit Olexandr Sevastianov în calitate de membru al CCG nr.18 și primirea sa în

calitate de membru CCG nr.18.

În motivarea cererii a indicat că în anul 1992 a cumpărat de la Vera Cnîș

garajul nr.58 din cadrul CCG nr.18, din xxxxxxx și a depus cerere cu privire la

includerea ei în calitate de membru al CCG nr.18.

La 03 septembrie 2009 a decedat fostul ei soț, Iurii Sevastianov, iar ulterior a

constatat că a fost distrusă ușa de la garaj, de unde au fost sustrase mai multe

bunuri, fiind schimbat lacătul la ușă. Cu privire la aceste acțiuni ilegale, a depus

plângere la 04 octombrie 2010 la poliție, prin care a solicitat să fie luate măsuri în

privința persoanelor vizate.

A susținut că garajul din xxxxxxxx, a fost în posesia ei de la data cumpărării

pînă la 08 septembrie 2010, iar la 16 septembrie 2010, administrația CCG nr.18 l-a

primit pe Olexandr Sevastianov în calitate de membru al CCG nr.18.

Potrivit Hotărîrii Guvernului nr.365 din 06.04.1998 cu privire la aprobarea

Statutului-model al cooperativei de construcție a garajelor și a statutului-model al

asociației proprietarilor de garaje, la pct.16 este stabilit că cetățenii care doresc să

1

obțină calitatea de membru al cooperativei prezintă în mod obligatoriu, pe lîngă

cerere și adeverința de la locul de trai, aceeași condiție fiind prevăzută și în statutul

CCG nr.18. Deși CCG nr.18 are obligația de a respecta legislația în vigoare și

propriul statut, aceasta a încălcat dispozițiile legii și a primit ca membru o persoană

despre care se cunoaște că este cetățean al altui stat, nu are domiciliul în Republica

Moldova și nu putea să fie acceptat în rîndurile cooperativei.

A indicat că în privința garajului nr.58 nu a fost întocmit un proces-verbal de

recepție finală, nefiind înregistrat în registrul bunurilor imobile.

Prin hotărîrea din 26 mai 2015 a Judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău, s-a

respins ca tardivă cererea de chemare în judecată.

Prin decizia din 17 noiembrie 2015 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

cererea Ludmilei Sevastianov privind repunerea în termen a cererii de chemare în

judecată.

S-a respins apelul declarat de Ludmila Sevastianov, ca neîntemeiat și s-a

menținut hotărîrea din 26 mai 2015 a Judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău.

Prin decizia din 27 iulie 2016 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis recursul

declarat de Ludmila Sevastianov, s-a casat decizia din 17 noiembrie 2015 a Curții

de Apel Chișinău și hotărîrea din 26 mai 2015 a Judecătoriei Rîșcani,

mun.Chișinău și s-a remis cauza spre rejudecare în instanța de fond, Judecătoria

Rîșcani, mun.Chișinău, în alt complet de judecători.

Prin hotărîrea din 04 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-

a respins ca nefondată cererea de chemare în judecată depusă de Ludmila

Sevastianov împotriva Cooperativei de Construcție a Garajelor nr.18, intervenient

accesoriu, Olexandr Sevastianov privind declararea nulității procesului-verbal nr.3

din 16 septembrie 2010.

Prin decizia din 27 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de către Ludmilei Sevastianov și s-a menținut hotărîrea din 04 octombrie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Pentru a decide astfel, instanța de apel, a constatat că instanța de fond justificat

a dispus respingerea acțiunii formulate de către Ludmila Sevastianov.

A reținut că primirea membrilor în CCG nr.18 este o procedură reglementată

de către Statutul CCG nr.18. Astfel, că la momentul decesului lui Sevastianov Iuri

și ulterior la depunerea cererii de către Sevastianov Olexandr către CCG nr.18,

garajul se afla în stadiu de construire, nefiind întocmit actul de recepție finală. Ori

în corespundere cu art.26 al Statutului CCG nr.18, în cazul decesului unui

membru al cooperativei, garajul în stadiu de construire și mijloacele financiare

depuse trec la moștenitorii lui în modul prevăzut de lege. Respectiv, bunul imobil

a trecut la moștenitorii săi și anume, unicul moștenitor legal al acestuia fiind

Sevastianov Olexandr.

Prin urmare, în condițiile în care Sevastianov Olexandr a îndeplinit condițiile

legale privind obținerea calității de membru al cooperativei, decizia CCG nr.18

din 16 septembrie 2010 este una legală și întemeiată, iar careva temeiuri care ar

duce la nulitatea acestuia instanța de apel nu a identificat.

În privința cerinței Liudmilei Sevastianov privind primirea acesteia în calitate

de membru al CCG nr.18 din motivul că aceasta a procurat garajul nr.58 din

cadrul CCG nr.18 instanța de apel a reținut că, instanța de fond corect a determinat

netemeinicia cerinței, dat fiind că potrivit hotărârii Judecătoriei Râșcani. mun.

2

Chișinău din 24 septembrie 2012, a fost respinsă cererea de chemare în judecată

înaintată ce către Sevastianov Ludmila privind recunoașterea dreptului de

proprietate asupra garajului nr.58 din cadrul CCG nr.18, hotărâre care a fost

menținută prin Decizia Curții de Apel Chișinău din 20 martie 2013.

De asemenea, prin hotărârea Judecătoriei Râșcani, mun.Chișinău din 24

septembrie 2015, a fost respinsă cererea de chemare în judecată înaintată de către

Sevastianov Ludmila privind recunoașterea dreptului de proprietate asupra

materialelor de construcție din care este alcătuit garajului nr.58 din cadrul CCG

nr.18, hotărâre care a fost menținută prin Decizia Curții de Apel Chișinău din 11

mai 2016.

Astfel, potrivit art.123 alin. (2) Cod de procedură civilă, faptele stabilite printr-

o hotărâre judecătorească irevocabilă într-o cauză civilă soluționată anterior în

instanță de drept comun sau în instanță specializată sunt obligatorii pentru instanța

care judecă cauza și nu se cer a fi dovedite din nou și nici nu pot fi contestate la

judecarea unei alte cauze civile la care participă aceleași persoane.

În partea ce ține de argumentele invocate în cererea de apel, instanța de apel

le-a considerat inadmisibile, dat fiind faptul că partea apelantă interpretează eronat

legea materială, aplicabilă la caz.

La 27 mai 2019 Ludmila Sevastianov, a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel solicitînd casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărîrii

primei instanțe cu pronunțarea unei hotărîri prin care acțiunea să fie admisă

integral.

În susținerea recursului a indicat prevederile art. 432 alin. (2) lit.a), b), c),

alin. (3) lit.e) Cod de procedură civilă.

În motivarea recursului a menționat că, instanța de fond și cea de apel nu a

elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, iar ca

rezultat a ajuns la o concluzie greșită.

A susținut că, instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor argumentelor

invocate în cererea de apel, iar în privința anumitor circumstanțe a fost aplicată

eronat legea.

A menționat că, s-a aflat în relații de căsătorie cu Iuri Sevastianov din 12

noiembrie 1991 și pînă la 18 ianuarie 2001. Astfel, rezultă că cel puțin din anul

2000 Iuri Sevastianov deja era membru al CCG nr.18, deoarece achita

cotizațiile de membru, iar toate bunurile și drepturile patrimoniale obținute în

timpul căsătoriei, aparțin ambilor soți cu titlu de proprietate în devălmășie.

Așa fiind dînsa avea drepturi egale asupra garajului nr.58, împreună cu fostul

so,ț Iuri Sevastianov.

A indicat că instanța de apel a reținut în mod eronat argumentul precum că

anterior au fost pronunțate două hotărîri judecătorești referitor la dreptul de

proprietate asupra garajului nr.58, or ambele hotărîri se referă la alt obiect al

litigiului și nu se referă la calitatea de membru al CCG nr.18, sau la încălcările

privind procedura de moștenire în privința lui Sevastianov Olexandr. Astfel,

instanța de judecată nu trebuia să ia în considerare acele hotărîri.

A susținut că Olexandr Sevastianov nu a obținut pînă în prezent un

certificat de moștenitor legal, el a avut doar calitatea de moștenitor, însă

certificat de moștenitor legal lipsește. Astfel, Olexandr Sevsatianov nu poate fi

recunoscut ca moștenitor în sensul prevederilor art. 1556 Cod civil, deoarece

3

nu deține certificat de moștenitor legal eliberat de notar, respectiv CCG nr.18

nu avea dreptul de a transmite careva drepturi ale lui Iuri Sevastianov către

Olexandr Sevstianov.

A indicat că la materialele cauzei, procesele-verbale a ședințelor de

judecată sunt întocmite cu o singură dată, 04 octombrie 2018, pentru trei

ședințe ale instanței de judecată, astfel lipsesc procesele-verbale pentru două

ședințe de judecată, fapt ce denotă încălcări procedurale.

În conformitate cu art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Materialele dosarului atestă faptul că decizia din 27 februarie 2019 a Curții de

Apel Chișinău a fost expediată pentru cunoștință participanților la proces conform

scrisorii de însoțire la 12 martie 2019 (f.d. 104, vol.II), astfel, recursul declarat de

Ludmila Sevastianov, la 27 mai 2019, se consideră a fi depus în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2), (3) Cod de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit,

admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin.(2).

Examinând admisibilitatea recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ludmila Sevastianov, este

inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți

la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de

drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

4

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvîrșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ludmila Sevastianov, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu

soluția pronunțată de către instanțele ierarhic inferioare și nu redă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept

procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a

fi respinse.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a

are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în

verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei se precizează că, în contextul normelor procedurale

din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă, însă din recursul declarat nu rezultă încălcarea flagrantă a regulilor de

apreciere a probelor.

Cît privește dreptul justițiabilului „de a fi auzit de o instanță”, garantat de art.

6 § 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, instanța notează că obligația

de a motiva o hotărîre judecătorească poate varia în funcție de natura deciziei în

cauză (a se vedea inter alia, Helle vs Finlanda, 19 decembrie 1997, parag.55;

Hansen vs Norvegia, 2 octombrie 2014, parag.71-74). De fapt în concepția

5

instanței europene, articolul 6 § 1 nu impune motivarea detaliată a deciziei unei

instanțe de recurs, care întemeindu-se pe dispozițiile legale specificate, respinge un

recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes”, ceea ce s-a constatat în cazul de față (a

se vedea, mutatis mutandis, Papaioannou vs Grecia, 2 iunie 2016, parag.45 sau

Baydar vs Olanda, 24 aprilie 2018, parag.46).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Ludmila Sevastianov.

În conformitate cu art. 270, 433 lit.a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ludmila Sevastianov.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Ala Cobăneanu

Victor Burduh

6