2ra-1627/16 — restituirea sumei

prima instanță: V. Buhnaci dosarul nr. 2ra-1627/16

instanța de apel: V. Pruteanu, L. Popova, A. Gavrilița

Î N C H E I E R E

05 octombrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Iuliana Oprea

Judecătorii Iurie Bejenaru, Galina Stratulat

examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

avocatul Cebotari Serghei, în interesele lui Crudu Vladislav, în pricina civilă la

cererea de chemare în judecată a Societății pe acțiuni ”Donaris Group” împotriva lui

Crudu Vladislav cu privire la restituirea sumei, împotriva deciziei Curții de Apel

Chișinău din 03 februarie 2016, prin care a fost respins apelul declarat de către Crudu

Vladislav, reprezentat de avocatul Cebotari Serghei, și menținută hotărîrea

Judecătoriei Botanica municipiul Chișinău din 01 decembrie 2014

c o n s t a t ă

La 18 septembrie 2014 SA ”Donaris Group” a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Crudu Vladislav cu privire la restituirea sumei.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 08 aprilie 2009 între SA ”Donaris Grup”,

în calitate de asigurător, și Iliescu Victor, în calitate de asigurat, a fost încheiat

contractul de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto internă seria AU nr.

0002908 cu un număr nelimitat de persoane pentru automobilul de model Mercedes

cu n/î CND 290.

La 09 decembrie 2009 în mun. Chișinău a avut loc un accident rutier între

automobilele Mercedes 308 CDI cu n/î CND 290 condus de Popa Anatoli și

automobilul de model BMW 525 cu n/î CLC 603 condus de Bucătaru Sergiu, ce

aparține cu drept de proprietate lui Crudu Vladislav.

Vinovat de comiterea accidentului rutier a fost recunoscut șoferul mijlocului

de transport Mercedes 308 CDI cu n/î CND 290 condus de Popa Anatoli, căruia i-a

fost aplicată o amendă de 50 u.c.

Părțile implicate în accidentul de circulație rutieră au declarat cazul

accidentului la compania de asigurare SA ”Donaris Group” cu care a fost perfectat

contractul de asigurare. Ca urmare, a fost intentat dosarul de daune și tot atunci a fost

perfectat și procesul-verbal de constatare a pagubelor semnat de părțile implicate.

Conform informației acordate de Direcția generală transport public și căi de

comunicație și Ministerul Tehnologiilor Informaționale și Comunicațiilor,

automobilul Mercedes 308 CDI cu n/î CND 290 la momentul producerii accidentului

rutier era exploatat de către SRL ”Microbuz” pentru transport de călători pe ruta

124/01 din mun. Chișinău.

Conform art. 4 al. (1) al Legii nr. 414 din 22 decembrie 2016, persoanele fizice

și persoanele juridice care au în posesiune autovehicule supuse înmatriculării pe

teritoriul Republicii Moldova sînt obligate să se asigure pentru cazuri de răspundere

civilă auto ca urmare a prejudiciilor cauzate prin accident de autovehicul produs în

limitele teritoriale de acoperire ale asigurării.

Luînd în considerație că automobilul Mercedes 308 CDI cu n/î CND 290 la

data comiterii accidentului se afla în locațiune la SRL ”Microbuz”, relevă faptul că

ultima urma să perfecteze un contract, în care drept asigurat să figureze persoana

juridică SRL ”Microbuz”, contract care la rîndul său presupune altă primă de asigurare

și un risc asigurat sporit.

Potrivit practicii instituite, nu este recunoscută posesor al sursei de pericol

sporit persoana care deservește mijlocul de transport sau îl conduce în virtutea

raporturilor de muncă cu posesorul sursei. De aici se desprinde că, SRL ”Microbuz”

fiind posesorul legal al mijlocului de transport, aceasta și urmează să răspundă pentru

prejudiciul cauzat, în cazul în care contractul de asigurare încheiat cu SA ”Donaris

Group” nu acoperă răspunderea civilă a persoanei juridice SRL ”Microbuz”.

Conform art. 8 al. (1) al Legii nr. 414 din 22 decembrie 2016, asigurarea

obligatorie de răspundere civilă auto se realizează nemijlocit prin încheierea de

contract de asigurare între posesorul de autovehicul și asigurătorul licențiat pentru

asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto, iar conform art. 3 al legii date, obiect

al asigurării obligatorii de răspundere civilă auto îl constituie răspunderea civilă a

posesorului și utilizatorului de autovehicul pentru orice pagubă sau vătămare

corporală produsă prin accident de autovehicul în limitele teritoriale de acoperire ale

asigurării. Art. 15 al. (1) al legii în cauză prevede că, asigurătorul acordă despăgubiri

dacă prejudiciile s-au produs din culpa asiguratului.

Hotărîrea Guvernului nr. 318 din 17 martie 2008 cu privire la aprobarea

Metodologiei de calcul a primei de asigurare de bază și al coeficienților de rectificare

pentru asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de

autovehicule prevede că, coeficientul de rectificare K5 se stabilește în funcție de

statutul juridic al posesorului autovehiculului divizat după cum urmează: 1. Persoane

juridice inclusiv persoane fizice antreprenori și respectiv 2. Persoane fizice. Drept

urmare, norma în cauză atribuie persoana fizică antreprenor la altă categorie, tratînd-

o ca o veritabilă persoană juridică.

Potrivit Hotărîrii CNPF nr. 53/5 din 31 octombrie 2008 privind stabilirea

primei de asigurare de bază și valoarea coeficienților de rectificare aferenți asigurării

obligatorii de răspundere civilă auto internă și externă, coeficientul de rectificare K5

pentru persoane fizice este de 0,9, iar pentru persoane juridice (inclusiv persoane

fizice antreprenori) - 1,5.

Deci, în cazul în care posesorul de facto al automobilului Mercedes cu n/î

CND 290 ar fi încheiat contract de asigurare cu orice companie de asigurări, prima de

asigurare achitată de asigurat ar fi fost mult mai mare decît cea real achitată.

Ca urmare a celor menționate, s-a constatat că nu au fost stabilite careva

raporturi contractuale între SA ”Donaris Group” și SRL ”Microbuz”, ca posesor al

autovehiculului.

Prin urmare, la schimbarea subiecților raportului de asigurare, nu se

cesionează protecția de asigurare, iar odată cu transmiterea bunului în locațiune,

comodat altei persoane, nu se cesionează noului subiect drepturile și obligațiile

izvorîte din raportul de asigurare obligatorie, deoarece relațiile dintre locator și

locatar, comodant și comodatar constituie un nou raport juridic, de altă natură.

Așadar, obligația de asigurare nu o deține în mod principal proprietarul de

drept al autovehiculului, ci cel care-l posedă.

Astfel, accidentul produs la 09 aprilie 2011 nu constituie un caz asigurat,

deoarece posesorul autovehiculului Mercedes 308 CDI cu n/î CND 290 - SRL

”Microbuz” nu avea încheiat contract de asigurare.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 septembrie 2013, menținută prin

decizia Curții Supreme de Justiție, a fost respinsă acțiunea lui Crudu Vladislav privind

încasarea de la SA ”Donaris Group” a despăgubirii de asigurare, pe motiv că

accidentul rutier din 09 decembrie 2009 nu constituie un caz asigurat.

În circumstanțele date, avînd în vedere că pîrîtul a reținut fără vreun temei

legal suma de 34676,44 lei, cere reclamantul restituirea sumei date în contul societății.

Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 01 decembrie 2014,

acțiunea a fost admisă integral, fiind dispusă încasarea de la Crudu Vladislav în

beneficiul reclamantului despăgubirile de asigurare achitate în sumă de 34676,44 lei,

cheltuielile pentru plata taxei de stat de 1040,29 lei și pentru serviciile avocatului în

sumă de 4250, iar în total suma de 39966,73 lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 03 februarie 2016, a fost respins

apelul declarat de către Crudu Vladislav, reprezentat de avocatul Cebotari Serghei, și

menținută hotărîrea Judecătoriei Botanica municipiul Chișinău din 01 decembrie

2014.

La 12 mai 2016 avocatul Cebotari Serghei, în interesele lui Crudu Vladislav,

a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care a cerut admiterea

recursului, casarea hotărîrilor judecătorești și pronunțarea unei noi hotărîri de

respingere a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, instanțele la adoptarea hotărîrilor nu au

luat în considerație faptul că despăgubirea de asigurare nu a fost recepționată de către

păgubit (recurent). Or, semnătura aplicată pe ordinul de primire a banilor nu aparține

lui Crudu Vladislav, fapt confirmat prin raportul de expertiză judiciară nr. 1766 din

07 decembrie 2015, unde în concluzia prealabilă expertul a indicat că există deosebiri

relevante și consemnate în tabel au un caracter constant și esențial, însă volumul și

manifestarea lor formează un complex de semne suficient pentru a scoate doar o

concluzie prealabilă că semnătura investigată nu este executată, probabil, de Crudu

Vladislav, dar de o altă persoană.

În circumstanțele date, rezultă ilegalitatea concluziilor adoptate de instanțele

inferioare.

Cu titlu de consecință, rezultă și ilegalitatea capătului de cerere cu privire la

încasarea cheltuielilor de judecată, în situația în care acestea urmează a fi confirmate

prin probe veridice și pertinente, totodată acestea urmează a fi încasate proporțional

părții admise din acțiune.

Studiind temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

că recursul declarat de avocatul Cebotari Serghei, în interesele lui Crudu Vladislav,

este inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art.432 CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în

drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către avocatul Cebotari Serghei,

în interesele lui Crudu Vladislav, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432,

alin.(2), (3) și (4) CPC.

Astfel, instanța de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat și a

apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de

către avocatul Cebotari Serghei, în interesele lui Crudu Vladislav, în esența sa, sînt

expuse asupra circumstanțelor de fapt și nu de drept, cărora instanța de apel le-a dat o

apreciere corectă conform cerințelor art. 130 CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în

verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute

în art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanță, deoarece nu denotă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept procedural, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respinse, or recursul

exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de

drept material și procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia în fapt.

Aici, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reiterează că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului

invocate în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror

instanța de apel s-a pronunțat în mod corespunzător.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

declarat de către avocatul Cebotari Serghei, în interesele lui Crudu Vladislav, ca fiind

inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e

Recursul declarat de către avocatul Cebotari Serghei, în interesele lui Crudu

Vladislav, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului, judecătorul Iuliana Oprea

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat