2ra-1627/16 — restituirea sumei

prima instanță: V. Buhnaci dosarul nr. 2ra-1627/16 instanța de apel: V. Pruteanu, L. Popova, A. Gavrilița Î N C H E I E R E 05 octombrie 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Iuliana Oprea Judecătorii Iurie Bejenaru, Galina Stratulat examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către avocatul Cebotari Serghei, în interesele lui Crudu Vladislav, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societății pe acțiuni ”Donaris Group” împotriva lui Crudu Vladislav cu privire la restituirea sumei, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 03 februarie 2016, prin care a fost respins apelul declarat de către Crudu Vladislav, reprezentat de avocatul Cebotari Serghei, și menținută hotărîrea Judecătoriei Botanica municipiul Chișinău din 01 decembrie 2014 c o n s t a t ă La 18 septembrie 2014 SA ”Donaris Group” a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Crudu Vladislav cu privire la restituirea sumei.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 08 aprilie 2009 între SA ”Donaris Grup”, în calitate de asigurător, și Iliescu Victor, în calitate de asigurat, a fost încheiat contractul de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto internă seria AU nr. 0002908 cu un număr nelimitat de persoane pentru automobilul de model Mercedes cu n/î CND 290. La 09 decembrie 2009 în mun. Chișinău a avut loc un accident rutier între automobilele Mercedes 308 CDI cu n/î CND 290 condus de Popa Anatoli și automobilul de model BMW 525 cu n/î CLC 603 condus de Bucătaru Sergiu, ce aparține cu drept de proprietate lui Crudu Vladislav. Vinovat de comiterea accidentului rutier a fost recunoscut șoferul mijlocului de transport Mercedes 308 CDI cu n/î CND 290 condus de Popa Anatoli, căruia i-a fost aplicată o amendă de 50 u.c.

Părțile implicate în accidentul de circulație rutieră au declarat cazul accidentului la compania de asigurare SA ”Donaris Group” cu care a fost perfectat contractul de asigurare. Ca urmare, a fost intentat dosarul de daune și tot atunci a fost perfectat și procesul-verbal de constatare a pagubelor semnat de părțile implicate. Conform informației acordate de Direcția generală transport public și căi de comunicație și Ministerul Tehnologiilor Informaționale și Comunicațiilor, automobilul Mercedes 308 CDI cu n/î CND 290 la momentul producerii accidentului rutier era exploatat de către SRL ”Microbuz” pentru transport de călători pe ruta 124/01 din mun. Chișinău. Conform art. 4 al.

(1) al Legii nr. 414 din 22 decembrie 2016, persoanele fizice și persoanele juridice care au în posesiune autovehicule supuse înmatriculării pe teritoriul Republicii Moldova sînt obligate să se asigure pentru cazuri de răspundere civilă auto ca urmare a prejudiciilor cauzate prin accident de autovehicul produs în limitele teritoriale de acoperire ale asigurării. Luînd în considerație că automobilul Mercedes 308 CDI cu n/î CND 290 la data comiterii accidentului se afla în locațiune la SRL ”Microbuz”, relevă faptul că ultima urma să perfecteze un contract, în care drept asigurat să figureze persoana juridică SRL ”Microbuz”, contract care la rîndul său presupune altă primă de asigurare și un risc asigurat sporit.

Potrivit practicii instituite, nu este recunoscută posesor al sursei de pericol sporit persoana care deservește mijlocul de transport sau îl conduce în virtutea raporturilor de muncă cu posesorul sursei. De aici se desprinde că, SRL ”Microbuz” fiind posesorul legal al mijlocului de transport, aceasta și urmează să răspundă pentru prejudiciul cauzat, în cazul în care contractul de asigurare încheiat cu SA ”Donaris Group” nu acoperă răspunderea civilă a persoanei juridice SRL ”Microbuz”. Conform art. 8 al.

(1) al Legii nr. 414 din 22 decembrie 2016, asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto se realizează nemijlocit prin încheierea de contract de asigurare între posesorul de autovehicul și asigurătorul licențiat pentru asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto, iar conform art. 3 al legii date, obiect al asigurării obligatorii de răspundere civilă auto îl constituie răspunderea civilă a posesorului și utilizatorului de autovehicul pentru orice pagubă sau vătămare corporală produsă prin accident de autovehicul în limitele teritoriale de acoperire ale asigurării. Art. 15 al. (1) al legii în cauză prevede că, asigurătorul acordă despăgubiri dacă prejudiciile s-au produs din culpa asiguratului.

Hotărîrea Guvernului nr. 318 din 17 martie 2008 cu privire la aprobarea Metodologiei de calcul a primei de asigurare de bază și al coeficienților de rectificare pentru asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule prevede că, coeficientul de rectificare K5 se stabilește în funcție de statutul juridic al posesorului autovehiculului divizat după cum urmează: 1. Persoane juridice inclusiv persoane fizice antreprenori și respectiv 2. Persoane fizice. Drept urmare, norma în cauză atribuie persoana fizică antreprenor la altă categorie, tratînd- o ca o veritabilă persoană juridică.

Potrivit Hotărîrii CNPF nr. 53/5 din 31 octombrie 2008 privind stabilirea primei de asigurare de bază și valoarea coeficienților de rectificare aferenți asigurării obligatorii de răspundere civilă auto internă și externă, coeficientul de rectificare K5 pentru persoane fizice este de 0,9, iar pentru persoane juridice (inclusiv persoane fizice antreprenori) - 1,5. Deci, în cazul în care posesorul de facto al automobilului Mercedes cu n/î CND 290 ar fi încheiat contract de asigurare cu orice companie de asigurări, prima de asigurare achitată de asigurat ar fi fost mult mai mare decît cea real achitată. Ca urmare a celor menționate, s-a constatat că nu au fost stabilite careva raporturi contractuale între SA ”Donaris Group” și SRL ”Microbuz”, ca posesor al autovehiculului.

Prin urmare, la schimbarea subiecților raportului de asigurare, nu se cesionează protecția de asigurare, iar odată cu transmiterea bunului în locațiune, comodat altei persoane, nu se cesionează noului subiect drepturile și obligațiile izvorîte din raportul de asigurare obligatorie, deoarece relațiile dintre locator și locatar, comodant și comodatar constituie un nou raport juridic, de altă natură. Așadar, obligația de asigurare nu o deține în mod principal proprietarul de drept al autovehiculului, ci cel care-l posedă. Astfel, accidentul produs la 09 aprilie 2011 nu constituie un caz asigurat, deoarece posesorul autovehiculului Mercedes 308 CDI cu n/î CND 290 - SRL ”Microbuz” nu avea încheiat contract de asigurare.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 septembrie 2013, menținută prin decizia Curții Supreme de Justiție, a fost respinsă acțiunea lui Crudu Vladislav privind încasarea de la SA ”Donaris Group” a despăgubirii de asigurare, pe motiv că accidentul rutier din 09 decembrie 2009 nu constituie un caz asigurat. În circumstanțele date, avînd în vedere că pîrîtul a reținut fără vreun temei legal suma de 34676,44 lei, cere reclamantul restituirea sumei date în contul societății. Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 01 decembrie 2014, acțiunea a fost admisă integral, fiind dispusă încasarea de la Crudu Vladislav în beneficiul reclamantului despăgubirile de asigurare achitate în sumă de 34676,44 lei, cheltuielile pentru plata taxei de stat de 1040,29 lei și pentru serviciile avocatului în sumă de 4250, iar în total suma de 39966,73 lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 03 februarie 2016, a fost respins apelul declarat de către Crudu Vladislav, reprezentat de avocatul Cebotari Serghei, și menținută hotărîrea Judecătoriei Botanica municipiul Chișinău din 01 decembrie 2014. La 12 mai 2016 avocatul Cebotari Serghei, în interesele lui Crudu Vladislav, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care a cerut admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătorești și pronunțarea unei noi hotărîri de respingere a acțiunii. În motivarea recursului a indicat că, instanțele la adoptarea hotărîrilor nu au luat în considerație faptul că despăgubirea de asigurare nu a fost recepționată de către păgubit (recurent).

Or, semnătura aplicată pe ordinul de primire a banilor nu aparține lui Crudu Vladislav, fapt confirmat prin raportul de expertiză judiciară nr. 1766 din 07 decembrie 2015, unde în concluzia prealabilă expertul a indicat că există deosebiri relevante și consemnate în tabel au un caracter constant și esențial, însă volumul și manifestarea lor formează un complex de semne suficient pentru a scoate doar o concluzie prealabilă că semnătura investigată nu este executată, probabil, de Crudu Vladislav, dar de o altă persoană. În circumstanțele date, rezultă ilegalitatea concluziilor adoptate de instanțele inferioare. Cu titlu de consecință, rezultă și ilegalitatea capătului de cerere cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată, în situația în care acestea urmează a fi confirmate prin probe veridice și pertinente, totodată acestea urmează a fi încasate proporțional părții admise din acțiune.

Studiind temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de avocatul Cebotari Serghei, în interesele lui Crudu Vladislav, este inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art.432 CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către avocatul Cebotari Serghei, în interesele lui Crudu Vladislav, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC. Astfel, instanța de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat și a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de către avocatul Cebotari Serghei, în interesele lui Crudu Vladislav, în esența sa, sînt expuse asupra circumstanțelor de fapt și nu de drept, cărora instanța de apel le-a dat o apreciere corectă conform cerințelor art. 130 CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor. Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanță, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Aici, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat în mod corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către avocatul Cebotari Serghei, în interesele lui Crudu Vladislav, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e Recursul declarat de către avocatul Cebotari Serghei, în interesele lui Crudu Vladislav, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, judecătorul Iuliana Oprea Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat