3ra-1421/16 — contestarea actului administrativ

3ra-1421/16 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

prima instanță: I. Mînăscurtă dosarul nr. 3ra-1421/16

instanța de apel: N. Vascan, V. Negru, E. Fistican

Î N C H E I E R E

05 octombrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Iurie Bejenaru, Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

reprezentantul Lidiei Rotaru, Silviei Ababii și al Gabrielei Dinu, avocatul

Elisaveta Caragia,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Lidiei Rotaru, Silviei

Ababii și a Gabrielei Dinu împotriva Consiliului municipal Chișinău,

intervenienți accesorii Pretura Ciocana municipiul Chișinău și Oficiul cadastral

teritorial Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 martie 2016, prin care a

fost respins apelul declarat de către avocatul Elisaveta Caragia în interesele Lidiei

Rotaru, Silviei Ababii și ale Gabrielei Dinu și menținută hotărârea Judecătoriei

Ciocana municipiul Chișinău din 02 aprilie 2015,

c o n s t a t ă:

La data de 05 decembrie 2014, Lidia Rotaru, Silvia Ababii și Gabriela Dinu

au depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Chișinău,

intervenienți accesorii Pretura Ciocana mun. Chișinău și OCT Chișinău cu privire

la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantele au indicat că, locuiesc împreună cu

membrii familiilor sale, Igor Ababii, Anton Dinu și copiii Marius Ababii,

Gabriele Dinu și Daniele Dinu, în total 8 persoane, într-un apartament cu

suprafața totală de 51 m. p., dintre care suprafața locativă constituie 37,9 m.p., din

str. Budești,31, mun. Chișinău, deținut în proprietate în baza certificatelor de

moștenire.

Menționează că, Lidia Rotaru și fiicele sale, Silvia Ababii și Gabriela Dinu

se află la evidență pentru îmbunătățirea condițiilor de trai la Pretura Ciocana

mun.Chișinău încă din anul 1984, Lidia Rotaru la acel moment fiind mama a trei

copii.

Afirmă că, până în prezent nu li-au fost îmbunătățite condițiile de trai, iar în

rândul de stat „Familii cu mulți copii”, Lidia Rotaru este înregistrată cu nr.50.

Susțin că, la data de 10 aprilie 2013, au înaintat la Consiliul municipal

Chișinău cerere prealabilă, prin care au solicitat atribuirea în proprietate, în

1

vederea îmbunătățirii condițiilor de trai, spațiu locativ cu suprafața de 21,8 m.p.,

amplasat pe str. Budești,31, ap. 2, mun. Chișinău, care aparține statului și nici o

persoană nu are înregistrat vreun drept asupra lui, motiv pentru care se consideră

îndreptățite de a înainta o astfel de solicitare.

Relevă că, în cererea prealabilă au mai invocate că, acest spațiu locativ este

alăturat apartamentului, în care locuiesc, au un perete comun, iar starea tehnică a

acestuia este deplorabilă din motiv că, nu este folosit și gestionat de nimeni o

perioadă foarte lungă de timp, fapt ce face imposibil de a repara capital

apartamentul, ce le aparține.

Mai relevă că, în anul 2006, Comisia pentru examinarea tehnică și sanitară

a fondului locativ a inspectat locuința deținută în proprietate de către ele și au

stabilit că, spațiul locative, în care locuiesc cu ceilalți membri ai familiei, necesită

o reamenajare și reparație capitală, iar membrii familiilor, ce locuiesc la adresa

dată, au nevoie de îmbunătățirea condițiilor de trai.

Menționează că, în baza cererii lor, în anul 2013, locuința lor a fost din nou

supusă examinării tehnice și sanitare, fiind întocmit un proces-verbal la fața

locului, prin care comisia a concluzionat că, locuința lor se consideră posibilă de

exploatat doar după efectuarea reparației capitate.

Afirmă că, prin răspunsul Direcției generale locativ-comunală și amenajare

a Consiliului municipal Chișinău nr. 822/13 din 09 august 2013 au fost informate

despre faptul că, spațiul locativ solicitat - apartamentul nr. 2 din str. Budești,31-

33 constituie proprietate municipală, iar Primăria mun. Chișinău, în calitate de

proprietar, a fost obligat prin hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din

16 noiembrie 2012 să execute lucrări de reparație capitală a acestui spațiu pentru

administrarea eficientă și corectă a acestui bun, astfel, urmează să fie efectuate

lucrările de reamenajare în scopul creării accesului în această încăpere și de a fi

repartizat conform legislației.

Susțin că, spațiul locativ – apartamentul nr. 2 din str. Budești,31,

mun.Chișinău nu are ieșire direct la stradă, ci în curtea imobilului, pe care ele îl

dețin la moment.

Relevă că, refuzul Direcției generale locativ-comunală și amenajare a

Consiliului municipal Chișinău este neîntemeiat, deoarece Lidia Rotaru și

membrii familiei sale întrunesc mai multe condiții pentru a fi considerați cetățeni

ce au nevoie de îmbunătățirea condițiilor de trai, temeiuri prevăzute în art. 30

pct.1), 4) și 5) din Codul cu privire la locuințe și, anume, fiecare membru este

asigurat cu spațiu locative sub norma stabilită de lege, dat fiind că, locuiesc 8

persoane într-un apartament cu suprafața de 51 m.p., dintre care suprafața locative

constituie 37,9 m.p.; condițiile în care locuiesc nu corespund condițiilor sanitare

și tehnice stabilite de lege, iar într-o singură cameră locuiesc câte două sau mai

multe familii.

Invocă că, prin atribuirea imobilului nr. 2 din str. Budești,31,

mun.Chișinău, Consiliul municipal Chișinău ar satisface cererea de îmbunătățire a

condițiilor de trai pentru trei familii.

Mai invocă că, ele au solicitat atribuirea acestui spațiu locativ în starea în

care se află la moment, obligându-se să efectuieze lucrări de reparație din cont

propriu, fapt ce ar scuti statul de suportarea cheltuielilor de reparație capitală a

2

spațiului, pe care a fost obligat să-l repare conform hotărârii Judecătoriei Ciocana

mun. Chișinău din 16 noiembrie 2012.

Susțin că, au prezentat Direcției generale locativ-comunală și amenajare a

Consiliului municipal Chișinău toate actele necesare, au comunicat și explicat

imposibilitatea prezentării anumitor acte, însă prin răspunsul Direcției generale

locativ-comunale și amenajare a Consiliului municipal Chișinău din 07 noiembrie

2014 li-a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de atribuire a spațiului locativ

solicitat pe motiv că, persoanele solicitate și membrii familiilor acestora sunt

asigurați cu spațiu locativ suficient.

Solicită obligarea Consiliului municipal Chișinău de a le atribui spațiu

locativ cu suprafața de 21,8 m.p. din str. Budești,31, ap. 2, mun. Chișinău pentru

îmbunătățirea condițiilor de trai.

Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 02 aprilie 2015

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prima instanță și-a argumentat concluzia prin faptul că, reclamantele se află

la evidență pentru îmbunătățirea condițiilor de locuit în cadrul Preturii Centru

mun.Chișinău, în rîndul persoanelor cu mulți copii, fiind atestat cu numărul de

succesiune 50, iar respectarea ordinii de succesiune este o condiție obligatorie,

având drept scop echitatea și protejarea drepturilor tuturor cetățenilor, astfel, în

cazul în care reclamantelor li se va acorda spațiul locativ în afara rândului de

succesiune, s-ar încălca drepturile altor cetățeni aflați pe liste, aplicând în acest

sens art. 37 din Codul cu privire la locuințe.

De asemenea, prima instanță a reținut că, în imobilul din str.Budești,31,

mun. Chișinău sunt înregistrate cu viză de domiciliu doar 4 persoane: Lidia

Rotaru, fiicele Silvia Ababii și Gabriela Dinu (Rotaru) și nepotul Marius Ababii,

iar ginerii Lidiei Rotaru, Igor Ababii și Anton Dinu nu dispun de viză de

domiciliu în acest imobil, Igor Ababii dispunând de viză de domiciliu în

or.Durlești, str. Cartușa,38, iar Anton Dinu - în România, județul Galați, s. Piscu.

În afară de aceasta, prima instanță a mai reiterat că, actele solicitate de către

Direcția generală locativ-comunală și amenajare a Consiliului municipal Chișinău

prin scrisorile din 18 ianuarie 2014 și din 25 aprilie 2014, nu au fost prezentate de

către reclamante, precum și nu a fost prezentată informația cu privire la deținerea

în proprietate privată a imobilelor pe numele lui Anton Dinu, informație solicitată

prin scrisoarea din 06 decembrie 2013.

Totodată, prima instanță a mai reținut că, conform planului geometric,

eliberat de OCT Chișinău la 31 octombrie 2013, apartamentul nr. 31 din

str.Budești,31, mun. Chișinău a fost reamenajat neautorizat, constituit din 3

camere, la moment are suprafața totală de 58,5 m.p. și suprafața locativă de 37,1

m.p.

În aceste circumstanțe, prima instanță a concluzionat că, reclamantele nu au

demonstrat existența dreptului acestora la îmbunătățirea condițiilor locative și nici

dreptul lor asupra spațiului locativ solicitat, deoarece acestea dispun de spațiu

locativ necesar conform normelor locative în vigoare, aplicând în acest sens

pct.16 din Regulamentul privind ordinea de acordare a încăperilor de locuit și

art.42 din Codul cu privire la locuințe.

3

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 martie 2016 a fost respins

apelul declarant de către avocatul Elisaveta Caragia în interesele Lidiei Rotaru,

Silviei Ababii și ale Gabrielei Dinu și menținută hotărârea primei instanțe.

La data de 08 august 2016, reprezentantul Lidiei Rotaru, Silviei Ababii și al

Gabrielei Dinu, avocatul Elisaveta Caragia a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei

instanței de apel și hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de

admitere a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că, hotărârile judecătorești sunt

neîntemeiate și ilegale, deoarece instanțele judecătorești, la examinarea cauzei, nu

au aplicat legea care trebuia să fie aplicată, au aplicat o lege care nu trebuia să fie

aplicată, au interpretat în mod eronat legea și a soluționat problema drepturilor

unor persoane care nu au fost implicate în proces.

Menționează că, într-un apartament cu suprafața totală de 51 m.p., dintre

care 37,9 mp este suprafața locativă, locuiesc recurentele împreună cu membrii

familiei lor, în total 8 persoane (Lidia Rotaru, Silvia Ababii, Igor Ababii și

Marius Ababii, Gabriela Dinu, Anton Dinu și copii lor Gabriele Dinu și Daniele

Dinu) iar instanțele de judecată, dând apreciere doar cărții de imobil pe spațiul

locativ din str. Budești,31, mun. Chișinău, precum și fișelor de însoțire a

buletinelor prezentate, au stabilit că, componența familiei Lidiei Rotaru este

constituită din 4 persoane.

Susține că, instanțele de judecată eronat au apreciat numărul de persoane

domiciliate la adresa recurentelor, deoarece s-au bazat doar pe cartea de imobil,

care la momentul actual nu se mai perfectează și pe copiile buletinelor de

identitate, în care nu sunt indicați ambii copii ai Gabrielei Dinu, fără a fi luate în

considerație ca probe: certificatele de naștere a copiilor Gabrielei Dinu, în care

sunt indicați ambii părinți; certificatul eliberat de Pretura Ciocana mun. Chișinău

din 29 mai 2015, în care sunt indicați 6 membri ai familie din cei 8, care locuiesc

de fapt, nefiind incluși în această listă ginerii Igor Ababii și Anton Dinu;

procesul-verbal al Comisiei pentru examinarea tehnică și sanitară a fondului

locativ din 07 februarie 2006, prin care s-a constatat că, la acel moment, în

apartamentul recurentelor aveau viză de domiciliu 5 persoane, dar de fapt locuiau

7 persoane.

Afirmă că, familia recurentelor este formată din 8 membri, dintre care 3

membri sunt minori.

Relevă că, Direcției generale locativ-comunală și amenajare a Consiliului

municipal Chișinău i-au fost prezentate toate actele necesare în confirmarea

circumstanțelor invocate și, anume, actele de stare civilă ale solicitantelor,

precum și ale membrilor familiilor acestora (copiile buletinelor membrilor

familiei maturi, certificatele de căsătorie, certificatele de naștere ale membrilor

minori), certificatul eliberat de Pretura Ciocana mun. Chișinău, prin care se

confirmă că, Lidia Rotaru și fiicele sale se află la evidență pentru îmbunătățirea

condițiilor de trai cu nr. 50 în rîndul de stat „Familii cu mulți copii”; certificatele

eliberate de ÎS „Cadastru”, ce atestă că, apartamentul deținut de recurente în

temeiul certificatelor de moștenire are suprafața totală de 51 m.p., dintre care 37,9

m.p. este suprafața locativă; certificatul, prin care se confirmă că, Igor Ababii nu

4

deține nici un imobil pe teritoriul Republicii Moldova; procesul-verbal cu privire

la examinarea stării tehnice și sanitare a casei de locuit din 05 septembrie 2013;

procesul-verbal din 07 februarie 2006 al Comisiei pentru examinarea tehnică și

sanitară a fondului locativ, prin care, la fel, se atestă că, în spațiu locativ au viza

de reședință 5 persoane, dar locuiesc de fapt 7, precum și faptul că, spațiu locativ

necesită o reamenajare și reparație capitală, iar familiile, ce locuiesc în el, au

nevoie de îmbunătățirea condițiilor de trai.

Mai relevă că, prin răspunsul Preturii Ciocana mun. Chișinău nr. 01-31/654

din 11 septembrie 2013 se confirmă că, spațiul solicitat de recurente nu are acces

direct în stradă sau în curte, iar Pretura Ciocana mun. Chișinău nu are nici o

obiecție ca această încăpere, proprietate municipală, să fie repartizată familiilor

recurentelor pentru îmbunătățirea condițiilor de trai.

Invocă că, instanțele de judecată eronat au considerat că, aplicarea

prevederilor Hotărârii Guvernului RM nr. 405 din 25 noiembrie 1987 privind

ordinea de acordare a încăperilor de locuit este una imperativă, care prin

satisfacerea cererii recurentelor ar fi încălcată, or, conform art. 49 din Codul cu

privire la locuințe, dacă în apartamentul, în care locuiesc doi și mai mulți chiriași,

s-a eliberat o cameră, ce nu este izolată de o altă încăpere de locuit, ea i se

transmite chiriașului, care ocupă încăperea alăturată.

Astfel, consideră că, în situația în care spațiul solicitat nu este izolat de o

altă încăpere de locuit, nici nu poate fi atribuit separat altor persoane.

Relevă că, nu a prezentat, la solicitarea intimatului, cartea de imobil de pe

adresa or. Durlești, str. Cartușa,38 și contractul de vânzare-cumpărare pe acest

imobil în original, deoarece aceste acte aparțin unor terțe persoane, respective, nu

dețin nici copii de pe ele, iar faptul că, Igor Ababii are domiciliu pe această adresă

nu semnifică că, ar deține și vreun drept asupra imobilului.

Susține că, de fapt, Igor Ababii locuiește împreună cu soția sa, Silvia

Ababii și fiul Marius Ababii în apartamentul nr. 31 din str. Budești,31,

mun.Chișinău, iar faptul că, nu deține careva imobile pe teritoriul țării este

confirmat prin certificatul eliberat de ÎS „Cadastru”.

Afirmă că, nu are nici o legătură prezentarea legalizată a replanificărilor

efectuate din apartamentul nr. 31 din str. Budești,31 cu dreptul recurentelor de a

solicita îmbunătățirea condițiilor de trai, deoarece aceste replanificări au fost

efectuate pentru lărgirea spațiului locativ pe o perioadă scurtă de timp, pînă la

soluționarea problemei cu privire la îmbunătățirea condițiilor lor de trai.

Menționează că, instanțele de judecată greșit au concluzionat că,

recurentele nu au prezentat dovada existenței dreptului la îmbunătățirea

condițiilor de trai, fapt care a fost stabilit prin procesele-verbale ale comisiei

pentru examinarea tehnică și sanitară a fondului locativ.

Mai invocă că, instanța de apel a depășit competența și limitele judecării

cererii de apel, soluționând problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces, prin invocarea ca motiv de respingere a cererii faptul că, ar

mai exista o cerere din partea altei persoane, Valentina Oleinic, care ar putea

întruni condițiile de atribuire a spațiului solicitat, argument care nu a fost folosit

de către intimat nici la faza prealabilă, nici la judecarea cauzei și nici nu au fost

prezentate în acest sens vreo probă.

5

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei

integrale.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul a fost declarat în termen, or, din

materialele cauzei rezultă că, recurentele au recepționat copia deciziei instanței de

apel la data de 23 iunie 2016 (f. d. 172), iar cererea de recurs a fost depusă de

către reprezentantul acestora la data de 08 august 2016 (f. d. 161).

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-

a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de

desfășurare a procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu și în toate cazurile.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4);

6

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către reprezentantul

Lidiei Rotaru, Silviei Ababii și al Gabrielei Dinu, avocatul Elisaveta Caragia nu

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței

CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere

îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea

de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16

aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către reprezentantul Lidiei Rotaru,

Silviei Ababii și al Gabrielei Dinu, avocatul Elisaveta Caragia, asemenea aspecte

nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a considera recursul reprezentantului Lidiei Rotaru, Silviei Ababii și

al Gabrielei Dinu, avocatul Elisaveta Caragia ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin.

(1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul reprezentantului Lidiei Rotaru, Silviei Ababii și al Gabrielei Dinu,

avocatul Elisaveta Caragia se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Iulia Sîrcu

judecătorul

Judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

7