3r-179/16 — contestarea actului administrativ

3r-179/16 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

prima instanță, Judecătoria Centru, mun. Chișinău dosarul nr. 3r-179/2016

Judecător: E. Palanciuc

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău

Judecători: I. Cimpoi, N. Simciuc, V. Brașoveanu

D E C I Z I E

05 octombrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Iuliana Oprea, Galina Stratulat

examinînd, fără înștiințarea participanților la proces, recursul declarat de

Nicolae Ursu,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Sava Ursu

împotriva Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, filiala Întreprinderii de Stat

„Cadastru”, intervenienți accesorii Larisa Ursu, Alexandru Ursu, Radu Ursu, Silvia

Ursu, Nicolae Ursu cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 07 iulie 2016, prin care a

fost suspendat procesul pînă la determinarea succesorului în drepturi,

c o n s t a t ă :

La 22 mai 2014, Sava Ursu a depus cerere de chemare în judecată împotriva

OCT Chișinău, filiala ÎS „Cadastru” cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că este proprietarul imobilului

de pe str. Cișmele 12/1, mun. Chișinău.

Invocă că, conform acordului de construire nr. 3/61 din 27 ianuarie 1961, a

hotărîrii Comitetului Executiv Lenin nr. 11/4.2 din 13 iunie 1978 și a hotărîrii

Comitetului Executiv Lenin nr. 10/4 din 15 iulie 1986, menționate în adeverința cu

nr. 12419 pentru dreptul de a stăpîni clădiri din 26 aprilie 1991, eliberat de către

OCT Chișinău, a devenit proprietarul bunului imobil din str. Cișmele 12/1, mun.

Chișinău, format din, A - casa de locuit, 1 - șură, 4 - beci, II - toaleta, 3 - bucătărie

de vară, 5 - garaj, gard și poartă.

Menționează că la trecerea construcțiilor în registrul bunurilor imobile n-au

fost trecute toate construcțiile acestuia, și anume, nu au fost trecute beciul nr. 4,

sura nr. 1.

Afirmă că la emiterea deciziei nr. 5/35-9 din 17 septembrie 2012, au fost

eliberate de către OCT Chișinău, planurile cadastrale geometrice, actele de

inspectare pentru privatizarea lotului din str. Cișmele 12/1, mun. Chișinău, arătând

că aceste construcții inclusiv și beciul sunt neautorizate, cu toate că beciul este

autorizat și construit odată cu casa.

1

Totodată au fost eliberate planuri cadastrale unde amplasarea beciului nu

corespunde realității. Amplasarea beciului din planul cadastral nu coincide cu

amplasarea beciului din adeverința nr. 12419, în așa fel hotarele lotului Cișmele

12/1 stabilite de către Primăria mun. Chișinău se suprapun pe beci.

Indică că, la 14 aprilie 2014, s-a adresat cu cerere către OCT Chișinău

pentru efectuarea completărilor în Registrul bunurilor imobile cu nr. cadastral

01002170163 și anume de a introduce în Registrul bunurilor imobile construcțiile

cu nr. cadastral 01002170163.04 și beciul nr. 4.

La 07 mai 2014, prin răspunsul OCT Chișinău, filial ÎS „Cadastru”, i s-a

comunicat că cererea acestuia din 14 aprilie 2014, nu poate fi examinată deoarece

asupra bunului imobil din str. Cișmele 12/1, mun. Chișinău, este aplicat sechestru

în baza încheierii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 06 martie 2013.

Consideră că prin acest refuz i-a fost lezat dreptul de proprietate asupra

bunului imobil cu nr. cadastral 01002170163, deoarece construcțiile accesorii au

fost construite odată cu casa de locuit, iar eroarea a comis-o OCT Chișinău, urmînd

să o înlăture.

Cere Sava Ursu obligarea OCT Chișinău, filiala ÎS „Cadastru” de a efectua

completări în Registrul bunurilor imobile cu nr. cadastral 01002170163, str.

Cișmele 12/1, proprietar Sava Ursu și a introduce în Registrul bunurilor imobile

construcțiile cu nr. cadastral 01002170163.04 și beciul nr. 4.

Prin încheierile Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 12 august 2014 și

din 10 decembrie 2014, au fost admiși în proces în calitate de intervenienți accesorii

Larisa Ursu, Alexandru Ursu, Radu Ursu, Silvia Ursu și Nicolae Ursu.

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 28 martie 2016,

acțiunea înaintată de Sava Ursu a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 22 aprilie 2016, avocatul Dorin Cimil, în interesele lui Sava Ursu a

declarat apel împotriva hotărîrii primei instanțe, solicitînd admiterea apelului,

casarea integrală a hotărîrii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 28 martie 2016

și emiterea unei noi hotărîri, prin care să fie admisă acțiunea înaintată de Sava Ursu,

cu încasarea cheltuielilor de judecată din contul intimatului.

În ședința instanței de apel, intervenientul accesoriu Alexandru Ursu,

moștenitor al lui Sava Ursu, și reprezentantul acestuia, avocatul Dorin Cimil au

solicitat suspendarea examinării cauzei în apel, în legătură cu decesul apelantului

Sava Ursu, pînă la determinarea succesorului său în drepturi, invocînd că

reclamantul-apelant Sava Ursu, la 23 mai 2016 a decedat, iar prin certificatul de

calitate de moștenitor se atestă că Alexandru Sava are calitatea de moștenitor

testamentar al averii lui Sava Ursu.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 07 iulie 2016 s-a admis cererea

intervenientului accesoriu Alexandru Ursu cu privire la suspendarea examinării

cauzei în apel, în legătură cu decesul părții în proces, pînă la determinarea

succesorului său.

La 22 iulie 2016, Nicolae Ursu a declarat recurs împotriva încheierii Curții

de Apel Chișinău din 07 iulie 2016, solicitînd admiterea acestuia, casarea încheierii

recurate, cu remiterea pricinii instanței de apel, pentru continuarea examinării

apelului.

2

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea recurată,

considerând-o ilegală și neîntemeiată, deoarece prin suspendarea procesului,

instanța de apel acordă prioritate unui drept care poate apărea pe viitor asupra unei

construcții neautorizate, amplasată pe un teren municipal, și încalcă dreptul de

proprietate a recurenților Nicolae Ursu și Silvia Ursu.

A mai invocat de asemenea că, prin suspendarea procesului li se îngrădește

în continuare dreptul de proprietate, prin îngrădirea drumului de acces la imobil.

Susține totodată că, intervenienții accesorii Alexandru Ursu, Larisa Ursu și

Radu Ursu, nu au nici o atribuție la cerința personală a defunctului Sava Ursu, în

atare situație fiindu-le îngrădit accesul la justiție.

În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului

împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunțarea ei.

Examinînd înscrisurile anexate la dosar, Colegiul reține că încheierea

instanței de apel, recurată de Nicolae Ursu, este emisă la 07 iulie 2016, și

recepționată de ultimul la 15 iulie 2016 (f.d. 19, Vol. II), astfel Colegiul consideră

că recursul din 22 iulie 2016 este declarat în termen.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se

examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului

și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără

participarea părților.

Studiind materialele dosarului și temeiurile recursului, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul întemeiat și care urmează a fi admis, cu casarea încheierii instanței de apel

și restituirea spre rejudecare a pricinii în instanța de apel, din motivele ce urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. b) CPC, instanța de recurs, după ce

examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul și să

caseze integral sau parțial încheierea, restituind pricina spre rejudecare.

După cum rezultă din materialele dosarului, la 22 mai 2014, Sava Ursu a

depus cerere de chemare în judecată împotriva OCT Chișinău, filiala ÎS „Cadastru”,

solicitînd obligarea OCT Chișinău, filiala ÎS „Cadastru” de a efectua completări în

Registrul bunurilor imobile cu nr. cadastral 01002170163, str. Cișmele 12/1,

proprietar Sava Ursu și a introduce în Registrul bunurilor imobile construcțiile cu

nr. cadastral 01002170163.04 și beciul nr. 4.

Prin încheierile Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 12 august 2014 și

din 10 decembrie 2014, au fost admiși în proces în calitate de intervenienți accesorii

Larisa Ursu, Alexandru Ursu, Radu Ursu, Silvia Ursu și Nicolae Ursu.

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 28 martie 2016,

acțiunea înaintată de Sava Ursu a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 22 aprilie 2016, avocatul Dorin Cimil, în interesele lui Sava Ursu a

declarat apel împotriva hotărîrii primei instanțe, solicitînd admiterea apelului,

casarea integrală a hotărîrii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 28 martie 2016

și emiterea unei noi hotărîri, prin care să fie admisă acțiunea înaintată de Sava Ursu,

cu încasarea cheltuielilor de judecată din contul intimatului.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 07 iulie 2016 s-a admis cererea

intervenientului accesoriu Alexandru Ursu cu privire la suspendarea examinării

3

cauzei în apel, în legătură cu decesul părții în proces, pînă la determinarea

succesorului său.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție conchide că apelul este o cale ordinară de atac, obiectul căreia sunt

hotărîrile pronunțate de prima instanță care nu sunt definitive.

La exercitarea căii de atac - apelul, persoanele în drept să declare apel,

dispun de anumite drepturi și obligații. La rândul său instanța de apel, este obligată

de a respecta procedura examinării pricinii în apel atît la faza pregătirii pricinii

pentru dezbaterile judiciare, cît și în cadrul dezbaterilor judiciare.

Mai mult ca atît, instanța de apel este obligată de a crea condiții obiective și

reale pentru ca participanții să-și exercite în volum deplin drepturile sale

procedurale, curmând în mod legal orice abuz din partea lor, și înlăturând pe măsură

posibilităților, omisiunile la acest capitol, depistate în orice fază a procesului.

Potrivit art. 260, alin. (1), lit. a) CPC, instanța judecătorească este obligată

să suspende procesul în cazul decesului sau reorganizării părții în proces ori a

intervenientului principal dacă raportul juridic litigios permite succesiunea în

drepturi.

În conformitate prevederile art. 70 alin. (1) CPC, în cazul ieșirii uneia dintre

părți din raportul juridic litigios sau din raportul stabilit prin hotărâre judecătorească

(deces, reorganizare, cesiune de creanță, transfer de datorie și alte cazuri de

subrogare), instanța permite înlocuirea părții cu succesorul ei în drepturi.

Succesiunea în drepturi este posibilă în orice fază a procesului.

În sensul prevederilor normelor citate legiuitorul identifică cert că instanța

permite doar părții în proces înlocuirea cu succesorul ei în drepturi.

În conformitate cu prevederile art. 59 CPC, parte în proces (reclamant sau

pârât) poate fi orice persoană fizică sau juridică prezumată, la momentul intentării

procesului, ca subiect al raportului material litigios.

Prin urmare, în interpretarea corectă a dispozițiilor menționate se

evidențiază că parte în proces este reclamantul și pârâtul.

La caz, prin prisma prevederilor menționate, se constată că Sava Ursu

deținea calitatea de parte în proces, dânsul fiind ca reclamant

Însă, instanța de recurs reține în speță că, conform art. 5 lit. a) al Legii

contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000, subiecți cu drept

de sesizare în contenciosul administrativ sunt persoanele, inclusiv funcționarul

public, militarul, persoana cu statut militar, care se consideră vătămată într-un drept

al său, recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ

sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri – în condițiile art.14 al

prezentei legi.

Iar, conform art. 2 al aceleiași Legi, prin persoană vătămată într-un drept al

său, se înțelege, orice persoană fizică sau juridică care se consideră vătămată într-

un drept al său, recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-un act

administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri.

Ca urmare, se constată a fi prematură soluția instanței de apel cu privire la

suspendarea procesului în legătură cu înlocuirea reclamantului Sava Ursu, cu

succesorul său în drepturi procedurale.

4

Or, prin prisma normelor supra indicate, urmează a înțelege că, drepturile

personale nu pot fi transmise prin succesiune, în cazul în care prin prezenta acțiune,

doar defunctul a considerat că ia fost încălcat un drept al său.

În susținerea poziției date vin și prevederile art. 1446 Cod civil, care

stipulează că, în patrimoniul succesoral nu se includ drepturile și obligațiile

patrimoniale care poartă caracter personal și care pot aparține doar celui ce a lăsat

moștenirea și nici drepturile și obligațiile, prevăzute de contract sau de lege, care

sînt valabile numai în timpul vieții celui ce a lăsat moștenirea și care încetează la

decesul lui.

Astfel, Colegiul consideră, prematură încheierea instanței de apel, prin care

a admis cererea lui Alexandru Ursu de suspendare a examinării cererii de apel în

legătură cu decesul părții în proces, pînă la determinarea succesorului său în

drepturi, prin prisma prevederilor art. 260 alin. (1), lit. a) CPC, în cazul în care

instanța de apel nu și-a argumentat soluția, fapt care indică la examinarea

superficială a cererii, fără a fi supusă controlului temeinicia acesteia prin prisma

prevederilor legale.

În concluzie și în sensul art. 6 alin. (1) al Convenției, instanța de recurs ține

să menționeze că instanțele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă claritate

motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul determinant

al concluziilor sale să precizeze noțiunile, ce implică o apreciere a faptelor supuse

examinării.

De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de judecată

să nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele

esențiale care-i sunt supuse aprecierii.

Sub aspectul celor relatate se constată că, soluția instanței de apel nu conține

o argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției la

care s-a ajuns, astfel instanța de recurs fiind în imposibilitatea să exercite controlul

judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea hotărârii

atacate.

Distinct de cele relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că încheierea instanței de apel

urmează a fi casată cu remiterea pricinii spre rejudecare în instanța de apel.

La rejudecarea pricinii, instanța urmează să țină cont de omisiunile indicate

în prezenta decizie, să verifice toate circumstanțele ce prezintă importanță pentru

soluționarea corectă a litigiului, să aprecieze sub toate aspectele, complet și

obiectiv, conform exigențelor art. 130 CPC, probele administrate în dosar și, în

dependență de situația stabilită, să adopte o hotărîre legală și întemeiată.

În conformitate cu art. 427 lit. b), art. 428 CPC, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Nicolae Ursu.

Se casează integral încheierea Curții de Apel Chișinău din 07 iulie 2016, în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Sava Ursu împotriva

5

Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, filiala Întreprinderii de Stat „Cadastru”,

intervenienți accesorii Larisa Ursu, Alexandru Ursu, Radu Ursu, Silvia Ursu,

Nicolae Ursu cu privire la contestarea actului administrativ, cu restituirea pricinii

spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președinte, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Iuliana Oprea

Galina Stratulat

6