2ra-2252/16 — prelingirea termenului de acceptare a succesiunii

Dosarul nr.2ra-2252/16 Instanța de fond: Judecătoria Ciocana mun. Chișinău – I. Dutca Instanța de apel: CA Chișinău – N. Vascan, E. Fistican, V. Negru Î N C H E I E R E 05 octombrie 2016 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului Svetlana Filincova, Judecători Dumitru Mardari, Maria Ghervas, soluționînd chestiunea referitoare la admisibilitatea recursului declarat de către Alexandru Jitari în pricina civilă la cererea lui Alexandru Jitari împotriva Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, mun.

Chișinău privind prelungirea termenului de acceptare a succesiunii, cererile intervenienților principali Iulia Gogu, Parascovia Vataman, Grigorii Jitari împotriva lui Alexandru Jitari și Inspectoratul Fiscal Principal de Stat privind prelungirea termenului de acceptare a succesiunii, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din data de 08 iunie 2016, C O N S T A T Ă: Alexandru Jitari la data de 18 noiembrie 2013 s-a adresat cu cerere împotriva Inspectoratului Fiscal Principal de Stat privind prelungirea termenului de acceptare a succesiunii testamentare, deschisă după decesul bunicii Evghenia Jitari. În motivarea cererii reclamantul a indicat, că la data de 20 septembrie 2005 a decedat bunica Evghenia Jitari.

La data de 10 octombrie 1988 Evghenia Jitari a întocmit testamentul nr.112 autentificat la sovietul sătesc Budești pe numele lui Alexandru Jitari pe toată averea, care îi va aparținea la momentul decesului. La data de 12 noiembrie 2004 a mai fost autentificat un testament pe numele Iuliei Gogu, care în 2006 a deschis procedura succesorală. Alexandru Jitari invocă, că nu s-a adresat în termen la notar din cauza că mătușa Iulia Gogu, avînd interese meschine, l-a anunțat ca ea deține testament pe toată averea rămasă după decesul Evgheniei Jitari și anume testamentul ei este valabil întrucît este eliberat ultimul, iar al lui nu are putere juridică. Însă, aflînd că mama sa achită neîntrerupt impozitele fiscale pe terenurile agricole ale bunicii Evghenia Jitari, adresîndu-se la organele fiscale a fost înștiințat că terenurile sunt înregistrare pe numele Evgheniei Jitari, fiindcă Iulia Gogu prin testament a moștenit numai casa și terenul pentru construcții.

Prin încheierile Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 04 decembrie 2014 1 și 09 iulie 2015 s-au admis cererile Iuliei Gogu, Parascoviei Vataman și Grigorii Jitari privind intervenirea în proces în calitate de intervenienți principali, cu pretențiile proprii privind prelungirea termenului de acceptare a succesiunii legale de către ei. Parascovia Vataman în susținerea cererii a indicat, că după decesul Evgheniei Jitari a fost deschisă procedura de moștenire, fiind informați toți moștenitorii despre aceasta, inclusiv și Alexandru Jitari, iar argumentele acestuia precum că nu știa despre deschiderea moștenirii nu corespund realității. De asemenea a indicat, că după decesul Evgheniei Jitari din cauza neînțelegerii dintre rude nu s-a reușit transmiterea patrimoniului Evgheniei Jitari către succesori.

Iulia Gogu a indicat, că în ultimii ani de viată Evghenia Jitari locuia în familia acesteia și familia Parascoviei Vataman. Alexandru Jitari nu i-a acordat nici un ajutor și îngrijire Evgheniei Jitari. După deces din cauza neînțelegerilor dintre rude, nu s-a reușit transmiterea patrimoniului către succesori. În motivarea cerințelor Grigorii Jitari a indicat, că în ultimii ani de viată Evghenia Jitari a locuit cu Iulia Gogu și Parascovia Vataman, iar după decesul acesteia din cauza neînțelegerilor dintre rude nu s-a reușit de transmis patrimoniul către succesori. La momentul decesului Evgheniei Jitari acesta era pensionar. Prin hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din data de 17 iulie 2015 cererile depuse de Alexandru Jitari, Iulia Gogu, Parascovia Vataman și Grigorii Jitari privind prelungirea termenului de acceptare a succesiunii s-au respins, ca fiind neîntemeiate ( f.d.

114-115). Hotărîrea primei instanțe a fost contestată de către Iulia Gogu, Parascovia Vataman, Grigorii Jitari și Alexandru Jitari. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din data de 09 decembrie 2015 s-au restituit cererile de apel depuse de Iulia Gogu, Grigorii Jitari și Parascovia Vataman ( f.d. 158-161). Prin decizia Curții de Apel Chișinău din data de 08 iunie 2016 s-a respins cererea de apel depusă de Alexandru Jitari, s-a menținut hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din data de 17 iulie 2015 ( f.d.

197). În motivarea soluției sale instanța de apel a reținut, că Evghenia Jitari a decedat la data de 22 septembrie 2005, însă Alexandru Jitari deținînd testament asupra unei părți din patrimoniul succesoral, nu a intrat în posesia acestuia, nu a depus cerere la notar privind acceptarea succesiunii și în lipsa cărorva motive întemeiate a depus cerere cu privire la prelungirea termenului de acceptare a succesiunii abia la data de 18 noiembrie 2013, adică după 8 ani de la deschiderea succesiunii. Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la data de 05 august 2016 Alexandru Jitari a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea parțială a deciziei instanței de apel și a hotărîii instanței de fond cu emitere unei hotărîri noi de admitere a cererii cu privire la prelungirea termenului de acceptare a succesiunii ( f.d.

212-214). În motivarea recursului recurentul a indicat că instanța de apel nu a elucidat pe deplin circumstanțele cauzei 2 În conformitate cu art. 434 alin. 1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 08 iunie 2016, expediată părților prin intermediul oficiului poștal, confirmare privind recepționarea acesteia la materialele dosarului lipsește. În aceste circumstanțe recursul depus la data de 05 august 2016 se consideră a fi depus în termen. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Alexandru Jitari este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, Colegiul atestă, că recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speță, Colegiul menționează, că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanțele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admisibilitate a recursurilor, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Astfel, Colegiul constată, că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, al.

2, 3 și 4 CPC. Potrivit prevederilor art. 432 al.1 CPC părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual. Aliniatele 2 și 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar al. 4 stabilește că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la al. 3 constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

3 În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 al. 2, 3 și 4. Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de către Alexandru Jitari asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Alexandru Jitari inadmisibil. Conform celor expuse, în temeiul art. 270, 432, 433, 440 CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție D I S P U N E : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Alexandru Jitari împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 08 iunie 2016 în pricina civilă la cererea lui Alexandru Jitari împotriva Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, mun.

Chișinău privind prelungirea termenului de acceptare a succesiunii, cererile intervenienților principali Iulia Gogu, Parascovia Vataman, Grigorii Jitari împotriva lui Alexandru Jitari și Inspectoratului Fiscal Principal de Stat privind prelungirea termenului de acceptare a succesiunii. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului Svetlana Filincova judecători Dumitru Mardari Maria Ghervas 4