2ra-619/16 — Prelungirea termenului de acceptare a succesiunii

Dosarul nr. 2ra-619/16 Instanţa de fond: Judecătoria Bălţi – D. Stănilă Instanţa de apel: CA Bălţi – A. Gheorghieş, A. Toderaş, A. Albu ÎNCHEIERE 16 martie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului Iulia Sîrcu, Judecători Iurie Bejenaru, Maria Ghervas, soluționînd chestiunea referitoare la admisibilitatea recursului declarat de către Galina Şevcenco în pricina civilă la acţiunea Galinei Şevcenco împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat Bălţi privind prelungirea termenului de acceptare a succesiunii, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din data de 10 noiembrie 2015, prin care s-a respins cererea de apel, s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 28 aprilie 2015, prin care s-a respins acţiunea, CONSTATĂ: La data de 16 martie 2015 Şevcenco Galina s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat Bălţi privind prelungirea termenului de acceptare a succesiunii ( f.d.

3). În motivarea acţiunii reclamanta Galina Şevcenco a invocat, că la data de 21 februarie 1994 a decedat fiul său Şevcenco Alexandr, după decesul căruia a rămas patrimoniul succesoral constituit dintr-o cotă parte din apartamentul nr. 46, situat pe str. N. Iorga nr. 30, mun. Bălţi. Reclamanta menţonează, că în calitate de coproprietar al apartamentului sus- menţionat figurează mama reclamantei Şevcenco Claudia, care a decedat la data de 07 octombrie 2014, ea şi fiul acesteia Şevcenco Alexandr, care de asemenea este decedat. Pînă la moment nu a acceptat succesiunea rămasă după decesul fiului Şevcenco Alexandr, din motiv că urmare a decesului fiului, care era unicul fiu, dînsa a suferit enorm, a avut o tentativă de suicid, ulterior a fost supusă unui tratament în cadrul Spitalului de Psihiatrie din Bălţi.

Pe lîngă traumele sufleteşti în perioada respectivă a avut şi probleme de ordin material, ce a împiedicat-o să se adreseze în termenul prevăzut de lege către biroul notarial cu cerere de acceptare a succesiunii. Prin hotărîrea Judecătoriei Bălţi din data de 28 aprilie 2015 s-a respins cererea de chemare în judecată privind prelungirea termenului acceptării succesiunii ( f.d. 23). 1 Invocînd ilegalitatea hotărîrii instanţei de fond, la data de 07 mai 2015 Şevcenco Galina a depus cerere de apel, solicitînd casarea hotărîrii contestate cu emiterea unei hotărîri noi, prin care să fie admisă acţiunea ( f.d. 26). Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din data de 10 noiembrie 2015 s-a respins cererea de apel, s-a menţinut hotărârea Judecătoriei Bălţi din data de 28 aprilie 2015 ( f.d.

55). În motivarea soluţiei sale instanţa de apel a reţinut următoarele circumstanțe de fapt şi de drept. Reclamanta la data de 16 martie 2015 s-a adresat cu cerere de chemare în judecată privind prelungirea termenului de acceptare a succesiunii rămasă după decesul fiului său Şevcenco Alexandr din data de 15 februarie 1994 ( f.d. 14). Instanţa de apel a constatat, că potrivit certificatului eliberat de OCT Bălţi, filiala ÎS „Cadastru”, apartamentul nr. 46 din mun. Bălţi str. N. Iorga 30, aparţine cu drept de proprietate lui Şevcenco Alexandr, Şevcenco Claudia şi Şevcenco Galina, în temeiul certificatului eliberat de Agenţia de privatizare nr.19398-2/03 din data de 30 martie 1994 şi contractului de vînzare- cumpărare, transmitere- primire a locuinţei în proprietate privată nr. 2791 din 21 iulie 2003. De asemenea, prin certificatul eliberat de Primăria mun.

Bălţi se adeverește, că apartamentul aflat în litigiu a fost privatizat în baza hotărîrii Comisiei de privatizare nr. 30 din 30 martie 1994 de către Şevcenco Claudia, Şevcenco Galina şi Şevcenco Alexandr ( f.d. 13). În conformitate cu prevederile art. 1516 alin. 3 Cod Civil, „succesiunea se consideră acceptată cînd moştenitorul depune la notarul de la locul deschiderii succesiunii o declaraţie de acceptare a succesiunii sau intră în posesiunea patrimoniului succesoral”. Potrivit informației eliberate de notarul public Dimitriu Svetlana, după decesul lui Şevcenco Alexandr nu a fost deschisă procedura succesorală şi de către acesta nu a fost lăsat testament ( f.d. 6). Potrivit art. 1516 Cod Civil, „ termenul de acceptare a succesiunii este de 6 luni de la data deschiderii succesiunii”.

La caz, reclamanta solicită prelungirea termenului de acceptare a succesiunii după decesul fiului Şevcenco Alexandr din data de 15 februarie 1994, adică după 21 ani de la deces, acțiune corect respinsă de prima instanţă, ori chestiunea privind prelungirea termenului acceptării succesiunii poate fi soluționată de instanță în cazul cînd moștenitorul nu a depus în termen cererea de acceptare a succesiunii şi nici nu a întrat în posesia patrimoniului succesoral. Intrarea în posesia patrimoniului succesoral este o cale de acceptare a succesiunii, care în caz de litigiu poate fi stabilită de instanţă prin constatarea acestui fapt. Nefiind de acord cu decizia Curţii de Apel Bălţi din data de 10 noiembrie 2015, Şevcenco Galina a depus recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel şi a hotărîrii primei instanţe, cu pronunțarea unei hotărîri noi, prin care acţiunea să fie admisă integral ( f.d.

66). În motivarea recursului recurenta a menţionat, că instanţele judecătoreşti la emiterea hotărîrilor nu au ţinut cont de circumstanțele importante, care au dus la omiterea termenul de acceptare a succesiunii după decesul fiului Şevcenco Alexandr, astfel după decesul acestuia o perioadă îndelungată s-a aflat la tratament, aflîndu-se în depresie. 2 În conformitate cu art. 434 alin. 1 CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă, că decizia Curţii de Apel Bălţi a fost pronunţată la data de 10 noiembrie 2015, expediată părţilor prin intermediul oficiului poştal la data de 30 noiembrie 2015, recepţionată de către recurentă la data de 04 ianuarie 2016 (verso f.d.

60). În aceste circumstanțe, recursul, depus la 11 ianuarie 2016 se consideră a fi depus în termen. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Galina Şevcenco este inadmisibil din următoarele considerente. Verificând motivele de casare, invocate în recurs, Colegiul atestă, că recurenta indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au apreciat înscrisurile probatorii şi au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

În speţă, Colegiul menţionează, că recursul în cauză conţine obiecţii de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la verificarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenţiei. Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, aşa cum formal invocă recurenta şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Recursul exercitat conform secţiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procesual, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. Astfel, Colegiul constată, că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, al. 2, 3 şi 4 CPC. Potrivit prevederilor art. 432 al.1 CPC părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual. Aliniatele 2 şi 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar al.

4 stabilește că săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la al. 3 constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 al. 2, 3 şi 4. 3 Totodată, potrivit jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de către Galina Şevcenco asemenea aspecte nu se regăsesc.

Din considerentele menţionate instanța de recurs ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Galina Şevcenco inadmisibil. Conform celor expuse, în temeiul art. 270, 432, 433, 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie DISPUNE : Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Galina Şevcenco împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 10 noiembrie 2015, în pricina civilă la acţiunea Galinei Şevcenco împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat Bălţi privind prelungirea termenului acceptării succesiunii. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului Iulia Sîrcu Judecători Iurie Bejenaru Maria Ghervas 4