2rc-725/16 — rezilierea contractului de vinzare-cumparare, incasarea sumei

2rc-725/16 — rezilierea contractului de vinzare-cumparare, incasarea sumei (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

dosarul nr. 2rc-725/2016

prima instanță: Curtea de Apel Chișinău(B. Bîrcă)

D E C I Z I E

05 octombrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței Tatiana Vieru

Judecători Valentina Clevadî

Oleg Sternioală

examinînd recursul declarat de Societatea Comercială „S.D.M.-SIROCCO”

Societate cu Răspundere Limitată împotriva încheierii din 20 iunie 2016 a Curții de

Apel Chișinău,

adoptată la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea Comercială

„S.D.M.-SIROCCO” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Societății pe Acțiuni

“Anchir” în procedura de falimentului cu privire la rezilierea contractului, încasarea

sumei, dobînzii de întîrziere, penalității, venitului ratat și a cheltuielilor de judecată,

recunoașterea ca creditor al Societății pe Acțiuni “Anchir”, executarea silită a

creanțelor,

c o n s t a t ă:

La data de 13 iunie 2016, SC „S.D.M.-SIROCCO” SRL s-a adresat cu cerere

de chemare în judecată împotriva SA „Anchir”, în procedura falimentului, prin care a

solicitat:

-rezilierea contractului nr. 01/14 din 14 octombrie 2014 încheiat între vînzătorul

SA „Anchir” în procedura planului și distribuitorul SC „S.D.M.-SIROCCO” SRL;

-încasarea de la SA „Anchir”, în procedura falimentului, în beneficiul SC

„S.D.M.-SIROCCO” SRL suma de 3517000,00 lei avansată în baza contractului nr.

01/14 din 14 octombrie 2014;

-încasarea de la SA „Anchir” în procedura falimentului în beneficiul SC

„S.D.M.-SIROCCO” SRL a sumei de 496230,00 lei cu titlu de servicii de transport

prestate;

-încasarea de la SA „Anchir” în procedura falimentului în beneficiul SC

„S.D.M.-SIROCCO” SRL a sumei de 476890,98 lei cu titlu de preț al mărfurilor livrate,

-încasarea de la SA „Anchir” în procedura falimentului în beneficiul SC

„S.D.M.-SIROCCO” SRL a dobînzii de întîrziere în mărime de 270811,68 lei pentru

perioada 18 martie 2016 -14 iunie 2016;

1

-încasarea de la SA „Anchir”, în procedura falimentului, în beneficiul SC

„S.D.M.-SIROCCO” SRL a penalității în mărime de 349151,01 lei pentru perioada 18

martie 2016-13 iunie 2016;

-încasarea de la SA „Anchir”, în procedura falimentului, în beneficiul SC

„S.D.M.-SIROCCO” SRL a penalității în mărime de 221571,00 lei pentru perioada 14

ianuarie 2016-16 martie 2016,

-încasarea de la SA „Anchir”, în procedura falimentului, în beneficiul SC

„S.D.M.-SIROCCO” SRL a venitului ratat în mărime de 494787,08 lei ca urmare a

neexecutării contractului nr. 01/14 din 14 octombrie 2014;

-aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii prin aplicarea sechestrului pe

bunurile mobile și imobile, pe sumele bănești deținute în numerar sau la conturile

bancare din masa credală a debitorului SA „Anchir” în limita valorii acțiunii de

5477290,74 lei;

-scutirea SC „S.D.M.-SIROCCO” SRL de la achitarea taxei de stat în temeiul

prevederilor art. 85 alin. (4) Cod de procedură civilă și în temeiul motivelor indicate în

cerere;

-încasarea, în temeiul art. 96 Cod de procedură civilă, de la SA „Anchir” în

procedura falimentului în beneficiul SC „S.D.M.-SIROCCO” SRL a cheltuielilor de

judecată;

-recunoașterea SC „S.D.M.-SIROCCO” SRL ca creditor al masei debitorului

SA „Anchir” în procedura falimentului;

-dispunerea executării silite a creanțelor SC „S.D.M.-SIROCCO” SRL față de

debitorul SA „Anchir”, în procedura falimentului, din contul masei debitoare cu

eliberarea titlului executoriu.

Prezentă cerere de chemare în judecată a fost depusă de către SRL „SDM-

Sirocco”, în temeiul art. 5 al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, în Curtea

de Apel Chișinău ca instanță de insolvabilitate, în procedura căreia și se află dosarul de

insolvabilitate a SA „Anchir”.

Prin încheierea din 20 iunie 2016 a Curții de Apel Chișinău s-au restituit

capetele de cerere înaintate împotriva SA „Anchir”, în procedura falimentului, cu

privire la rezilierea contractului nr. 01/14 din 14 octombrie 2014 încheiat între

vînzătorul SA „Anchir” în procedura planului și distribuitorul SC „S.D.M.-SIROCCO”

SRL, încasarea de la SA „Anchir”, în procedura falimentului, în beneficiul SRL „SDM-

Sirocco” suma de 3517000,00 lei avansată în baza contractului nr. 01/14 din 14

octombrie 2014, încasarea de la SA „Anchir” în procedura falimentului în beneficiul

SC „S.D.M.-SIROCCO” SRL a sumei de 496230,00 lei cu titlu de servicii de transport

prestate; încasarea de la SA „Anchir” în procedura falimentului în beneficiul SC

„S.D.M.-SIROCCO” SRL a sumei de 476890,98 lei cu titlu de preț al mărfurilor livrate;

încasarea de la SA „Anchir” în procedura falimentului în beneficiul SC „S.D.M.-

SIROCCO” SRL a dobînzii de întîrziere în mărime de 270811,68 lei pentru perioada

18 martie 2016 -14 iunie 2016; încasarea de la SA „Anchir”, în procedura falimentului,

în beneficiul SC „S.D.M.-SIROCCO” SRL a penalității în mărime de 349151,01 lei

pentru perioada 18 martie 2016-13 iunie 2016; încasarea de la SA „Anchir”, în

2

procedura falimentului, în beneficiul SC „S.D.M.-SIROCCO” SRL a penalității în

mărime de 221571,00 lei pentru perioada 14 ianuarie 2016-16 martie 2016; încasarea

de la SA „Anchir”, în procedura falimentului, în beneficiul SC „S.D.M.-SIROCCO”

SRL a venitului ratat în mărime de 494787,08 lei ca urmare a neexecutării contractului

nr. 01/14 din 14 octombrie 2014; aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii prin

aplicarea sechestrului pe bunurile mobile și imobile, pe sumele bănești deținute în

numerar sau la conturile bancare din masa credală a debitorului SA „Anchir” în limita

valorii acțiunii de 5477290,74 lei; scutirea SC „S.D.M.-SIROCCO” SRL de la achitarea

taxei de stat în temeiul prevederilor art. 85 alin. (4) Cod de procedură civilă și în temeiul

motivelor indicate în cerere; încasarea, în temeiul art. 96 Cod de procedură civilă, de la

SA „Anchir” în procedura falimentului în beneficiul SC „S.D.M.-SIROCCO” SRL a

cheltuielilor de judecată; dispunerea executării silite a creanțelor SC „S.D.M.-

SIROCCO” SRL față de debitorul SA „Anchir”, în procedura falimentului, din contul

masei debitoare cu eliberarea titlului executoriu.

Conform aceleași încheieri s-a refuzat în primirea capătului de cerere de

chemare în judecată depus de SC „S.D.M.-SIROCCO” SRL împotriva SA „Anchir”, în

procedura falimentului, cu privire la recunoașterea SC „S.D.M.-SIROCCO” SRL ca

creditor al masei debitorului SA „Anchir” în procedura falimentului.

La data de 05 iulie 2016, SC „S.D.M.-SIROCCO” SRL a declarat recurs

împotriva încheierii din 20 iunie 2016 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat

casarea încheierii, cu remiterea cauzei la rejudecare la etapa de primire a cererii.

În motivarea recursului s-a invocat că la examinarea acestor cereri Curtea de

Apel Chișinău a încălcat procedura de înregistrare a acestor cauze, deoarece în

conformitate cu prevederile legislației în vigoare acestora urma a fi atribuit un număr

cu indice aparte a dosarului de insolvabilitate.

Consideră că, poziția instanței este eronată și rezultă din interpretarea incorectă

a normelor de drept material.

Susține că, creanța SC „S.D.M.-SIROCCO” SRL față de debitorul SA „Anchir”

în procedura falimentului a apărut după intentarea procesului de insolvabilitate și fiind

creditorii debitorului SA „Anchir”, rezultînd din prevederile art. 2 al Legii

insolvabilității, soluționarea unor astfel de litigii ține nemijlocit de masa debitoare a SA

,,Anchir” și acestea urmează a fi examinate de instanța de insolvabilitate, conform

prevederilor art. 5 alin. (2) al Legii insolvabilității.

Remarcă că, pct. 3.5 din Hotărîrea explicativă a Plenului Curții Supreme de

Justiție nr. 2 din 24 martie 2014 menționează că în conformitate cu art.5 alin.(2), (3)

din lege, instanța de insolvabilitate dispune de competență exclusivă la judecarea, în

cadrul procesului de insolvabilitate, a litigiilor ce țin de masa debitoare și instanța pe al

cărei rol se află cauza de insolvabilitate examinează din oficiu toate circumstanțele

relevante cauzei.

Declară că, rezultînd din prevederile art. 52 alin. (2) lit. b) a Legii

insolvabilității, alte obligații ale masei debitoare sînt: obligațiile din contractele

bilaterale în măsura în care executarea lor trebuie făcută în interesul masei debitoare

sau a căror executare urmează să fie efectuată după intentarea procesului de

3

insolvabilitate.

Opinează că, cererea a fost restituită de Curtea de Apel Chișinău contrar

prevederilor art. 170 alin. (2) Cod de procedură civilă, deoarece nu a indicat instanța

unde trebuie să se adreseze reclamantul, dacă pricina nu este de competența instanței

respective, sau modalitatea de înlăturare a circumstanțelor ce împiedică intentarea

procesului

Specifică că, interpretarea dată de instanța de judecată este una greșită, ceea ce,

în opinia recurentului, rezultă din nedeterminarea exactă a naturii juridice a litigiului,

criteriu, care presupune prin sine lămurirea completă și certă a situației de fapt și drept

sub toate aspectele, în consecință fiind emisă o încheiere bazată pe interpretarea eronată

a normelor de drept material și procedural.

Indică că, restituirea neîntemeiată a cererii încalcă dreptul său privind accesul

liber la justiție garantat de art. 20 al Constituției Republicii Moldova, conform căruia

orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești

competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și interesele sale

legitime Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiție.

Consideră neîntemeiat refuzul Curții de Apel Chișinău de a primi cerința privind

recunoașterea calității de creditor al masei. Or, din circumstanțele cauzei rezultă că

lichidatorul Anton Jerebțov nu recunoaște SC „S.D.M.-SIROCCO” SRL ca creditor al

masei debitoare, ceea ce evidențiază un litigiu între părți privind această calitate a

reclamantului. Iar, conform art. 11 lit. a) Cod civil, apărarea dreptului civil se face prin

recunoașterea dreptului.

La data de 19 septembrie 2016, a depus supliment la recurs, invocînd că au

contestat la data de 09 iunie 2016 cu recurs încheierea din 26 mai 2016 a Curții de Apel

Chișinău.

Reiterează că, unicul argument ce a stat la refuzul în primirea capătului de cerere

privind recunoașterea SC „S.D.M.-SIROCCO” SRL ca creditor al masei debitoare a

SRL „Anchir” a fost faptul că încheierea din 26 mai 2016 a Curții de Apel Chișinău nu

a fost constată de recurenți fiind la moment în vigoare.

Relevă că, acest argument este eronat, deoarece în cancelaria Curții de Apel

Chișinău a fost înregistrată la data de 09 iunie 2016 sub nr. 10688 cererea de recurs

împotriva încheierii din 26 mai 2016 a Curții de Apel Chișinău.

Precizează că, refuzul instanței de insolvabilitate în primirea capătului de cerere

privind recunoașterea SC „S.D.M.-SIROCCO” SRL ca creditor al masei debitoare a

SRL „Anchir” s-a axat pe constatarea greșită a instanței de insolvabilitate precum că

încheierea din 26 mai 2016 a Curții de Apel Chișinău este în vigoare.

În acest sens indică că, prin decizia din 14 septembrie 2016 a Curții Supreme

de Justiție a fost casată încheierea din 26 mai 2016 a Curții de Apel Chișinău, iar pricina

a fost remisă la rejudecare.

Opinează că, încheierea din 20 iunie 2016 a Curții de Apel Chișinău este ilegală

și neîntemeiată din motiv că a fost tratată cu superficialitatea acțiunea înaintată,

examinînd și soluționînd litigiul pur formal limitîndu-se la date incerte și neverificate.

Invocă că, acțiunea a fost înaintată întru scopul conformării dispozițiilor și

4

aprecierilor confuze ale instanței de insolvabilitate conform încheierii din 26 mai 2016,

care a fost casată integral, iar, în opinia sa, încheierea din 20 iunie 2016 a Curții de Apel

Chișinău, urmează a fi casată ca act de justiție subsecvent, cu remiterea cauzei la

rejudecare.

În partea restituirii capetelor de cerere privind rezilierea contractului nr. 01/14

din 14 octombrie 2014, încasarea sumelor avansate în baza acestui contract, dobînzilor

de întîrziere, penalităților și a venitului ratat, indică că instanța de insolvabilitate a tratat

cu superficialitate cererea și nu a pătruns în esența acesteia.

Consideră concluziile instanței de insolvabilitate eronate, neîntemeiate și în

contradicție cu normele de drept material-art.art.2,39 al Legii insolvabilității, care

definesc masa debitoare și stabilesc competența exclusivă a instanței de insolvabilitatea

la examinarea litigiilor ce țin de masa debitoare.

Menționează că, în cazul admiterii acțiunii cu datoria pretinsă, aceasta va fi

încasată din masa debitoare a SA „Anchir”, care nu este pasibilă de executare silită din

momentul intentării procesului de insolvabilitate.

Susține că, instanța ierarhic inferioara s-a referit în mod declarativ la normele

dreptului material, deși, obligația instanței de judecată este de a arăta motivele pentru

care unele argumente au fost acceptate iar altele respinse. Aprecierile confuzii și

contradictorii ale instanței de insolvabilitate au dus la neexaminarea în fond a cererii.

Remarcă că, prin interpretarea și aplicarea eronată a legii materiale, i-a fost

încălcat dreptul la un recurs efectiv care presupune dreptul de a contesta în instanța de

judecată orice pretinsă violare a drepturilor sale prevăzute de Convenție, dar și obligația

instanțelor judecătorești de a examina efectiv cazul dedus judecării privind pretinsa

violare a drepturilor sale. Actul de dispoziție adoptat a dus la îngrădirea superficială și

ilegală a căii de protejare în esență a dreptului încălcat, iar în consecință, i-a fost încălcat

dreptul de acces la justiție și dreptul la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunțarea ei.

Conform art. 8 alin. (1) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012,

hotărîrile și încheierile instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de

15 zile calendaristice din data pronunțării și numai în cazurile prevăzute expres de

prezenta lege.

Instanța de insolvabilitate a adoptat încheierea contestată la data de 20 iunie

2016, iar recursul a fost declarat de SC „S.D.M.-SIROCCO” SRL la data de 05 iulie

2016, ceea ce denotă că recursul este în termen.

Verificînd legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și

procedural aplicabile speței date, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție va admite recursul declarat de SC „S.D.M.-

SIROCCO” SRL și va casa parțial încheierea, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 426 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

5

dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără

participarea părților.

În ceea ce privește recursul privind contestarea încheierii din 20 iunie 2016 a

Curții de Apel Chișinău privind restituirea cerințelor privind rezilierea contractului nr.

01/14 din 14 octombrie 2014, încasarea sumelor avansate în baza acestui contract,

dobînzilor de întîrziere, penalităților și a venitului ratat, Colegiul reține următoarele.

În conformitate cu prevederile art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța

de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

Conform art. 1 alin. (4) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012,

procesul de insolvabilitate se desfășoară în conformitate cu prevederile Codului de

procedură civilă și ale prezentei legi.

Conform art. 2 al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, masă debitoare

reprezintă bunurile, inclusiv mijloace bănești în numerar și fără numerar, în monedă

națională și în valută străină, aflate în proprietatea debitorului la data intentării

procesului de insolvabilitate, dobândite sau recuperate pe parcursul acestuia, cu

excepția bunurilor care, potrivit legii, nu sunt pasibile de executare silită.

Conform art. 39 alin.(1) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, masa

debitoare cuprinde toate bunurile debitorului la data intentării procesului de

insolvabilitate, precum și cele pe care acesta le dobîndește și le recuperează pe parcursul

procesului.

Conform art.5 alin. (2) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012,

instanța de insolvabilitate dispune de competență exclusivă la judecarea, în cadrul

procesului de insolvabilitate, a litigiilor ce țin de masa debitoare. Dacă partea interesată

invocă existența unui litigiu de drept referitor la masa debitoare, instanța de

insolvabilitate va judeca această cauză într-un proces separat, în procedură

contencioasă, conform Codului de procedură civilă.

Colegiul apreciază ca fiind justă concluzia instanței de insolvabilitate, la caz,

Curtea de Apel Chișinău precum că nu sunt de competența instanței de insolvabilitate

cerințele privind rezilierea contractului nr. 01/14 din 14 octombrie 2014, încasarea

sumelor avansate în baza acestui contract, dobînzilor de întîrziere, penalităților și a

venitului ratat.

În conformitate cu art. 170 alin.(1) lit.b) Cod de procedură civilă, judecătorul

restituie cererea de chemare în judecată dacă instanța nu este competentă să judece

pricina.

Colegiul menționează că urmează a fi făcută deosebire dintre instanța de

insolvabilitate (completul de judecată) care examinează nemijlocit cauza de

insolvabilitate și instanța de insolvabilitate ca termen generic utilizat de lege (curtea de

apel).

Astfel argumentul recurentului precum că Curtea de Apel Chișinău ar fi încălcat

procedura de înregistrare a acestor cereri este prematur, în condițiile cînd punerea

cererilor pe rol se află la etapa soluționării sub aspectul competenței în examinarea

acestora.

6

Instanța de recurs reliefă că instanța de insolvabilitate în contextul prevederilor

art. 5 alin. (2) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, corect a constatat că

speța dedusă examinării nu ține de competența instanței de insolvabilitate, or, din sensul

normei de drept respective rezultă că instanța de insolvabilitate este competentă să

judece toate cauzele privind masa debitoare.

Conform art. 5 alin. (5), (6) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012,

principalele competențe ale instanței de insolvabilitate în cadrul prezentei legi sînt: a)

pronunțarea motivată a hotărîrii de intentare a procesului de insolvabilitate și, după caz,

de intrare în insolvabilitate atît prin procedura falimentului, cît și prin procedura de

restructurare a debitorului; b) examinarea obiecțiilor debitorului împotriva cererii

introductive a creditorilor și judecarea obiecțiilor creditorilor împotriva intentării

procedurii; c) desemnarea administratorului provizoriu și fixarea remunerației lui,

desemnarea administratorului insolvabilității sau, după caz, a lichidatorului care va

administra procedura pînă la confirmarea ori, după caz, pînă la înlocuirea sa de către

adunarea creditorilor, precum și stabilirea atribuțiilor lui pentru această perioadă; d)

destituirea sau acceptarea cererii de demisie a administratorului

insolvabilității/lichidatorului; e) ridicarea dreptului debitorului de a își mai conduce

activitatea; f) tragerea la răspundere a membrilor organelor de conducere care au

contribuit la insolvabilitatea debitorului, precum și sesizarea organelor de urmărire

penală în legătură cu faptele reprobabile săvîrșite de aceștia; g) judecarea acțiunilor

introduse de administratorul insolvabilității/lichidator privind nulitatea actelor juridice

încheiate de către debitor anterior intentării procesului; h) soluționarea contestațiilor

debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricărei persoane interesate împotriva

măsurilor luate de administratorul provizoriu, de administratorul

insolvabilității/lichidator; i) confirmarea planului procedurii de restructurare sau, după

caz, de lichidare după votarea lui de către creditori; j) soluționarea cererii depuse de

administratorul insolvabilității sau de comitetul creditorilor privind încetarea procedurii

de restructurare și intrarea în faliment; k) examinarea raportului administratorului

provizoriu, cel al administratorului insolvabilității/lichidatorului; l) anularea hotărîrii

adunării creditorilor și a comitetului creditorilor; m) ridicarea sechestrelor de pe

patrimoniul debitorului și anularea altor măsuri de asigurare sau de limitare a

debitorului, administratorului insolvabilității și/sau a lichidatorului în dreptul de

administrare și de valorificare a masei debitoare, aplicate de alte instanțe de judecată

sau de organele abilitate în acest sens; n) pronunțarea hotărîrii de încetare a procesului;

o) alte competențe stabilite de prezenta lege și de Codul de procedură civilă. În

competența instanței de insolvabilitate intră și controlul judecătoresc asupra activității

administratorului provizoriu, administratorului insolvabilității și/sau a lichidatorului,

procesele și cererile de natură judiciară privind constatarea faptelor aferente procedurii

de insolvabilitate.

Astfel, Colegiul precizează că în condițiile Legii insolvabilității ca litigii ce țin de

masa debitoare, se vor judeca:

- cererile administratorului/lichidatorului sau a oricărui creditor, în temeiul art. 80

al Legii insolvabilității, de nulitate a înregistrării de către un creditor chirografar în

7

ultimele 4 luni de pînă la intentarea procedurii de insolvabilitate a unui gaj legal față de

bunurile debitorului declarat insolvabil, în temeiul Legii nr.449-XV din 30 iulie 2001

cu privire la gaj;

- cererile de separare a bunurilor din masa debitoare, depuse de alte persoane în

temeiul art. 48 al Legii insolvabilității;

- cererile în temeiul art. 126 al Legii insolvabilității privind urmărirea silită prin

poprire;

- cererile de constatare a faptului cu valoare juridică în temeiul art. 117 alin.(17)

al Legii insolvabilității;

- cererile (opozițiile) debitorului, creditorilor sau administratorului la vînzarea

bunului grevat cu garanție, dacă nu se ajunge la un numitor comun în ce privește

modalitatea de vînzare (art. 131 alin. (6) al Legii insolvabilității);

- cererile creditorilor depuse în temeiul art. 148 alin. (2) al Legii insolvabilității cu

privire la nulitatea oricăror acte juridice ale administratorului

insolvabilității/lichidatorului privind distribuirea mijloacelor bănești din conturile

speciale bancare, parvenite de la asociații (membrii, acționarii) debitorului sau terții

(oferta de executare a obligației din partea unui terț), altfel decît pentru admiterea

creanțelor creditorilor masei și ale celor incluși în tabelul definitiv sau urmărirea acestor

sume pentru alte obligații ale debitorului sau pentru obligațiile administratorului

insolvabilității/lichidatorului, sau pentru a satisface creanțele creditorilor ofertantului;

- cererile creditorilor, în temeiul art. 192 alin. (4) al Legii insolvabilității privind

nulitatea actelor juridice încheiate între administratorul insolvabilității, debitorul sau

alte persoane cu vreun creditor prin care ei vor fi favorizați pentru comportarea lor în

cadrul votării sau pentru alte acțiuni din cadrul procesului de insolvabilitate

neprevăzute în planul procedurii de restructurare;

- cererile de nulitate a convențiilor derogatorii, conform art. 94 al Legii

insolvabilității, prin care se exclude sau se limitează aplicarea art.89-93 din Lege, care

se referă la situația raporturilor preexistente (dreptul de opțiune al

administratorului/lichidatorului, menținerea contractelor cu executare succesivă,

situația contractelor de locațiune și de arendă, a mandatului, valabilitatea procurii);

- cererile administratorului/lichidatorului insolvabilității de încasare a diferenței

sumei de la vînzarea bunurilor grevate și valoarea creanței în cazul valorificării bunului

de către creditorul garantat sau a oricăror alte sume plătite în plus creditorilor

debitorului;

- cererile administrației publice locale privind anularea dreptului de proprietate al

cumpărătorului sau al dobînditorului în cazul valorificării și/sau lichidării fondului

social de locuințe, a instituțiilor preșcolare și a obiectivelor de infrastructură comunală

dacă nu este păstrată destinația lor, conform art. 40 alin. (5) al Legii insolvabilității;

- cererile administratorului/lichidatorului, comitetului creditorilor, în temeiul art.

248 al Legii insolvabilității, cu privire la răspunderea subsidiară a membrilor organelor

de conducere ale debitorului ș.a.

De asemenea, Colegiul remarcă că de competența instanțelor de insolvabilitate

sunt și litigiile prevăzute la art. 104 al Legii insolvabilității, conform căruia

8

administratorul poate introduce în instanța de insolvabilitate acțiuni în vederea anulării

actelor juridice care afectează bunurile debitorului încheiate în ultimii 3 ani, dacă

acestea reprezintă: - acte juridice fictive sau frauduloase care au afectat drepturile

creditorilor (termenul de 3 ani se va calcula pînă la data intentării procedurii de

insolvabilitate); - transferuri cu titlu gratuit din partea debitorului, cu excepția actelor

de îndeplinire a unor obligații morale sau de sponsorizare, în care generozitatea

donatorului este proporțională patrimoniului său (termenul de 3 ani se va calcula pînă

la data înaintării cererii introductive); - tranzacții în care prestația debitorului este vădit

mai mare decît cea primită (termenul de 3 ani se va calcula de pînă la data înaintării

cererii introductive);

Art. 104 al Legii insolvabilității mai prevede că administratorul poate introduce

acțiuni în vederea anulării unor acte încheiate în ultimele 4 luni precedente înaintării

cererii introductive dacă acestea reprezintă: - transferuri de proprietate de la debitor la

creditor în contul unei datorii anterioare sau în folosul acestuia din urmă, care au ca

efect creșterea sumei pe care creditorul ar urma să o primească în cazul lichidării

debitorului; - transferuri de proprietate de la debitor către un creditor în contul unei

datorii anterioare sau folosul acestuia din urmă, la care creditorul nu avea dreptul sau

care nu ajunsese la scadență;- acordarea gratuită a unui gaj sau a unei ipoteci, a oricărei

altei garanții pentru o creanță care era neasigurată sau pentru o creanță a unui acționar

sau asociat al debitorului într-o perioadă similară, dacă aceste creanțe nu au ajuns la

scadență pînă la data intentării procedurii de insolvabilitate. Administratorul poate

solicita și anularea oricăror acte încheiate sau garanții acordate de debitor după

înaintarea cererii introductive.

Colegiul relevă că de competența instanțelor de insolvabilitate sunt și litigiile

specificate în art. 105 al Legii insolvabilității, în baza cărora

administratorul/lichidatorul poate introduce și alte acțiuni privind anularea unor acte

juridice încheiate de debitor în ultimele 24 luni precedente înaintării cererii

introductive, dacă acestea sunt în dauna intereselor creditorilor și au fost încheiate: - cu

un asociat sau asociat în comandită al debitorului, care deține cel puțin 20% din

capitalul social al debitorului (în cazul cînd debitorul este o societate în comandită sau

societate în nume colectiv); - cu o persoană care pe parcursul ultimelor 24 de luni

anterioare intentării procesului a fost membru al organelor de conducere ale debitorului.

În consecință, Colegiul reiterează că litigiul ce ține de cerințele privind rezilierea

contractului nr. 01/14 din 14 octombrie 2014, încasarea sumelor avansate în baza

acestui contract, dobînzilor de întîrziere, penalităților și a venitului ratat, nu ține de

competența instanței de insolvabilitate, deoarece nu intră în categoria litigiilor ce țin de

masa debitoare, menționate supra.

Astfel, cerințele reiterate supra țin de competența instanței de drept comun, dar

nicidecum de competența instanței de insolvabilitate, iar argumentele recurentului la

acest capitol sunt neîntemeiate.

În condițiile Legii insolvabilității, rezilierea sau rezoluțiunea contractelor nu

cade sub incidența acesteia și nu intră în competența instanțelor de insolvabilitate.

9

Prin prisma Legii insolvabilității doar administratorul/ lichidatorul poate

introduce în instanța de insolvabilitate acțiuni în vederea anulării actelor juridice dacă

ele afectează bunurile debitorului și anume cererile ce țin de anularea actelor ce cad sub

incidența prevederilor art.art.104, 105 al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012,

care și țin de competența instanței de insolvabilitate, fapt menționat supra.

Colegiul relevă că este incontestabil că prin prezenta cerere de chemare în

judecată se pretinde rezilierea contractului de distribuție nr. 01/14 din 14 octombrie

2014, încheiat între SA „Anchir” în procedura planului, ca vînzător și SC „S.D.M.-

SIROCCO” SRL, ca distribuitor și încasarea sumelor în rezultatul neonorării

obligațiilor de către SA „Anchir”, asumate în baza contractului de distribuție nr. 01/14

din 14 octombrie 2014 și acordurile adiționale nr. 1 din 22 noiembrie 2014 și nr. 2 din

24 noiembrie 2014.

Or, SC „S.D.M.-SIROCCO” SRL pretinde în cererea de chemare în judecată că

SA „Anchir” a încălcat obligațiile asumate conform capitolului I al contractului nr.

01/14 din 14 octombrie 2014.

Afirmația recurentului precum că datoriile pretinse conform acțiunii înaintate

vor fi încasate din contul masei debitoare a SA „Anchir”, în caz de admitere a acțiunii,

nu constituie decît o asumpțiune. Or, invocarea executării unei potențiale hotărîri

judecătorești din contul unei persoane insolvabile la etapa punerii cauzei pe rol este

prematur și nu poate servi temei de casare a încheierii contestate în partea restituirii

cerințelor, în condițiile cînd instanța de insolvabilitate a restituit cerințele privind

rezilierea contractului nr. 01/14 din 14 octombrie 2014, încasarea sumelor avansate în

baza acestui contract, încasarea dobînzii de întîrziere, încasarea penalității și a venitului

ratat, din motiv că examinarea acestora nu țin de competența ei.

Colegiul apreciază ca fiind neîntemeiat argumentul recurentului precum că

instanța de insolvabilitate s-ar fi referit în mod declarativ la normele dreptului material,

deoarece din textul acesteia se distinge poziția clară a acesteia precum că litigiul dat nu

ține de competența instanței de insolvabilitate, constatare axată pe normele de drept

aplicabile speței, la care și s-a făcut referire.

Colegiul consideră irelevant argumentul recurentului precum că i-ar fi fost

încălcat dreptul de acces liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, în condițiile

cînd SC „S.D.M.-SIROCCO” SRL nu este lipsită de dreptul de a pretinde apărarea

dreptului încălcat prin sesizarea instanței de judecată competente.

În atare circumstanțe, Colegiul consideră corectă concluzia instanței de

insolvabilitate în partea restituirii cererii de chemare în judecată ce ține de pretențiile

privind rezilierea contractului nr. 01/14 din 14 octombrie 2014, încasarea sumelor

avansate în baza acestui contract, încasarea dobînzii de întîrziere, încasarea penalității

și a venitului ratat.

Cu referire la încheierea în partea refuzului în primirea cererii cu privire la

recunoașterea SC „S.D.M.-SIROCCO” SRL ca creditor al masei debitorului SA

„Anchir” în procedura falimentului, Colegiul consideră necesar de a casa încheierea în

această parte, cu remiterea pricinii la rejudecare, în următoarele circumstanțe.

10

În conformitate cu art. 427 lit.b) Cod de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul și să

caseze integral sau parțial încheierea, restituind pricina spre rejudecare.

În conformitate cu art. 169 lit.a) Cod de procedură civilă, judecătorul refuză să

primească cererea de chemare în judecată dacă cererea nu urmează a fi judecată în

instanță judecătorească în procedură civilă.

La acest capitol, Colegiul relevă că SC „S.D.M.-SIROCCO” SRL, la data de 30

martie 2016, a depus o cerere prin care a solicitat să fie recunoscut ca creditor al masei

debitoare a SA „Anchir”, în procedura falimentului, cu încasarea creanței constituită

din suma de 4460571, 47 lei cu titlu de datorie, suma de 669085,71 lei cu titlu de

penalitate, suma de 585129,21 lei cu titlu de dobîndă de întîrziere.

Prin încheierea din 26 mai 2016 a Curții de Apel Chișinău s-a încetat procesul,

în temeiul art. 265 alin.(1) lit. a) Cod de procedură civilă, la cererea SC „S.D.M.-

SIROCCO” SRL cu privire la recunoașterea ca creditor al masei debitoare a SA

„Anchir”, în procedura falimentului și acoperirea din contul masei debitoare a SA

„Anchir”, în procedura falimentului, în mod prioritar al creanței, constatînd că acest

litigiu nu urmează a fi examinat în procedură civilă (f.d.134-135).

La caz, Colegiul notează că la data adoptării încheierii privind refuzul în

primirea cererii de chemare în judecată, încheierea din 26 mai 2016 a Curții de Apel

Chișinău era în vigoare, însă, cu drept de recurs.

Colegiul apreciază ca fiind pripită concluzia instanței de insolvabilitate în partea

refuzului în primirea cererii cu privire la recunoașterea SC „S.D.M.-SIROCCO” SRL

ca creditor al masei debitorului SA „Anchir” în procedura falimentului, în condițiile

cînd încheierea din 26 mai 2016 a Curții de Apel Chișinău nu era definitivă sau

irevocabilă.

La data de 09 iunie 2016, SC „S.D.M.-SIROCCO” SRL a declarat recurs

împotriva încheierii din 26 mai 2016 a Curții de Apel Chișinău, solicitînd casarea

acesteia cu remiterea pricinii la rejudecare (f.d.160-165).

Prin decizia din 14 septembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție s-a admis

recursul declarat de SC „S.D.M.-SIROCCO” SRL și s-a casat încheierea din 26 mai

2016 a Curții de Apel Chișinău, cu remiterea pricinii la rejudecare (f.d.189-192).

Mai mult, instanța de insolvabilitate la adoptarea încheierii în partea refuzului

în primirea cererii cu privire la recunoașterea SC „S.D.M.-SIROCCO” SRL ca creditor

al masei debitorului SA „Anchir” în procedura falimentului, nu a argumentat în baza

căror constatări sau prevederi legale a ajuns la această concluzie, făcînd referire doar la

încheierea din 26 mai 2016 a Curții de Apel Chișinău prin care s-a dispus încetarea

procesului la cererea SC „S.D.M.-SIROCCO” SRL cu privire la recunoașterea ca

creditor al masei debitorului SA „Anchir” în procedura falimentului, în temeiul art. 265

lit. a) Cod de procedură civilă, care nu era definitivă la acel moment (f.d.134-135).

La acest capitol, Colegiul reține și argumentul recurentului precum că la data

adoptării încheierii contestate era deja înregistrată la Curtea de Apel Chișinău cererea

de recurs împotriva încheierii din 26 mai 2016 a instanței de insolvabilitate, or, ștampila

aplicată pe cererea de recurs confirmă înregistrarea acesteia la data de 09 iunie 2016

11

sub nr.10688 (f.d.160). Argument acceptat de instanța de recurs în condițiile cînd

încheierea din 26 mai 2016 a fost adoptată de aceeași instanță de insolvabilitate și

același judecător.

În consecință, Colegiul conchide de a casa încheierea din 20 iunie 2016 a Curții

de Apel Chișinău în partea refuzului în primirea cererii cu privire la recunoașterea SC

„S.D.M.-SIROCCO” SRL ca creditor al masei debitorului SA „Anchir” în procedura

falimentului, cu remiterea pricinii la rejudecare în această parte.

Or, încheierea din 26 mai 2016 a Curții de Apel Chișinău ce a servit ca temei

pentru adoptarea încheierii din 20 iunie 2016 a Curții de Apel Chișinău prin care s-a

încetat procesul la cererea SC „S.D.M.-SIROCCO” SRL cu privire la recunoașterea ca

creditor al masei debitorului SA „Anchir” în procedura falimentului, a fost anulată prin

decizia din 14 septembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție.

Din considerentele menționate și avînd în vedere faptul că încheierea instanței

de insolvabilitate în această parte este adoptată cu încălcarea normelor de drept,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de SC „S.D.M.-SIROCCO” SRL, cu

casarea încheieri din 20 iunie 2016 a Curții de Apel Chișinău în partea refuzului în

primirea cererii privind recunoașterea SC „S.D.M.-SIROCCO” ca creditor al Societății

pe Acțiuni “Anchir”. În rest, încheierea se menține.

În conformitate cu art. 427 lit. a), b), art. 428 Cod de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Societatea Comercială „S.D.M.-SIROCCO”

Societate cu Răspundere Limitată.

Se casează încheierea din 20 iunie 2016 a Curții de Apel Chișinău, adoptată la

cererea de chemare în judecată depusă de Societatea Comercială „S.D.M.-SIROCCO”

Societate cu Răspundere Limitată împotriva Societății pe Acțiuni “Anchir” în

procedura de falimentului cu privire la rezilierea contractului, încasarea sumei, dobînzii

de întîrziere, penalității, venitului ratat și a cheltuielilor de judecată, recunoașterea ca

creditor al Societății pe Acțiuni “Anchir”, executarea silită a creanțelor, în partea

refuzului în primirea cererii privind recunoașterea SC „S.D.M.-SIROCCO” ca creditor

al Societății pe Acțiuni “Anchir”, cu remiterea pricinii la rejudecare în această parte în

instanța de insolvabilitate-Curtea de Apel Chișinău, la faza primirii cererii.

În rest încheierea din 20 iunie 2016 a Curții de Apel Chișinău, se menține.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței Tatiana Vieru

Judecători Valentina Clevadî

Oleg Sternioală

12