2rc-829/16 — tragerea la răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- tragerea la răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere
- Temei legal
- temeiurile aplicării măsurilor de asigurare
2rc-829/16 — tragerea la răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
prima instanță: E. Fistican dosarul nr. 2rc-829/16
D E C I Z I E
28 septembrie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președinte, judecătorul: Valeriu Doagă
Judecătorii: Iuliana Oprea și Sveatoslav Moldovan
examinând recursul declarat de Gribencea Dumitru, în pricina la cererea
introductivă depusă de firma ,,Sarvn” societate cu răspundere limitată cu privire la
intentarea procesului de insolvabilitate în privința societății cu răspundere limitată
,,Protor”, împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 01 iulie 2016, prin care s-a
admis cererea de aplicare a măsurilor de asigurare și s-a aplicat sechestru pe sursele
financiare de la conturile bancare, pe bunurile mobile și imobile ale membrilor
organelor de conducere: Crețu Raisa, Tetelea Olga și Gribencea Dumitru
c o n s t a t ă:
La 06 aprilie 2012 firma ,,Sarvn” societate cu răspundere limitată a depus
cerere introductivă cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate în privința
societății cu răspundere limitată ,,Protor” (f.d. 2).
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 14 septembrie 2012 s-a admis spre
examinare cererea introductivă depusă firma ,,Sarvn” societate cu răspundere limitată
cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate în privința societății cu
răspundere limitată ,,Protor” și s-a numit în calitate de administrator provizoriu
întreprinderea individuală ,,Catan Carolina” (f.d. 3).
Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 14 iunie 2013 s-a constatat
insolvabilitatea societății cu răspundere limitată ,,Protor”, s-a intentat procedura
simplificată a falimentului și s-a desemnat în calitate de lichidator întreprinderea
individuală ,,Catan Carolina” (f.d. 5-6).
Lichidatorul Catan Carolina a depus cerere cu privire la tragerea la răspundere
subsidiară a membrilor organelor de conducere solicitând ca toate datoriile și
cheltuielile procesului de insolvabilitate ale societății cu răspundere limitată ,,Protor”
să fie suportate de membrii organelor de conducere: fondatorul/administratorul Crețu
Raisa, fondatorul Gribencea Dumitru și contabilul-șef Tetelea Olga și aplicarea
măsurilor de asigurare a acțiunii prin aplicarea sechestrului asupra patrimoniului
acestora (f.d. 7-9).
Lichidatorul Catan Carolina a depus cerere de concretizare a pretențiilor
solicitând încasarea datoriilor conform tabelului definitiv consolidat al creanțelor ale
societății cu răspundere limitată ,,Protor” în mărime de 166 368,15 lei de la membrii
organelor de conducere: fondatorul/administratorul Crețu Raisa, fondatorul
Gribencea Dumitru și contabilul-șef Tetelea Olga și în vederea asigurării executării
1
hotărârii aplicarea măsurilor de asigurare prin aplicarea sechestrului asupra
patrimoniului membrilor organelor de conducere (f.d. 10).
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 01 iulie 2016 s-a admis cererea de
aplicare a măsurilor de asigurare depusă de lichidatorul societății cu răspundere
limitată ,,Protor” formulată în baza art. 248 Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie
2012.
S-a aplicat sechestru pe sursele financiare de la conturile bancare, pe bunurile
mobile și imobile după cum urmează: Crețu Raisa în sumă de 55 456 lei, Tetelea
Olga în sumă de 55 406 lei și Gribencea Dumitru în sumă de 55 406 lei (f.d. 18-20).
La 14 iulie 2016 Gribencea Dumitru a declarat recurs împotriva încheierii
Curții de Apel Chișinău din 01 iulie 2016, solicitând admiterea acestuia, casarea
încheierii și emiterea unei noi hotărâri de respingere a cererii.
În motivarea cererii de recurs Gribencea Dumitru a indicat că scopul măsurii de
asigurare constă în apărarea drepturilor reclamantului în cazul în care pârâtul va
acționa cu rea-credință și ar face imposibilă executarea hotărârii judecătorești.
Are loc permanent de muncă ce îi asigură un venit permanent și de la intentarea
procesului de insolvabilitate și depunerea cererii de tragere la răspundere subsidiară
nu a întreprins acțiuni de înstrăinare a averii sau să o ascundă, iar în cazul admiterii
cererii de tragere la răspundere subsidiară va fi posibilă executarea hotărârii
judecătorești.
Prin referința depusă la 26 septembrie 2016 lichidatorul Catan Carolina a
solicitat respingerea recursului.
Conform art. 8 alin. (3) Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012,
recursul va fi judecat în termen de 60 de zile de la înregistrarea dosarului în instanța
de recurs, în modul prevăzut de Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 426 alin. (3) Codul de procedură civilă, recursul
împotriva încheierii se examinează într-un complet din 3 judecători, pe baza
dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără
participarea părților.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este depus în termen,
neîntemeiat și urmează a fi respins cu menținerea încheierii contestate din
următoarele motive.
Conform art. 8 alin. (1) Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012,
hotărârile și încheierile instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen
de 15 zile calendaristice din data pronunțării și numai în cazurile prevăzute expres de
prezenta lege.
În conformitate cu art. 425 Codul de procedură civilă, termenul de declarare a
recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunțarea ei.
Prin urmare, recursul declarat la 14 iulie 2016 de Gribencea Dumitru împotriva
încheierii din 01 iulie 2016 este depus în termen.
În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, instanța de recurs,
după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și
să mențină încheierea.
Judecând pricina în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție a constatat că instanța de insolvabilitate a
examinat pricina cu respectarea normelor de drept procedural.
2
Din materialele pricinii rezultă că lichidatorul Catan Carolina a depus cerere cu
privire la tragerea la răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere,
concretizată ulterior solicitând încasarea datoriilor conform tabelului definitiv
consolidat ale creanțelor societății cu răspundere limitată ,,Protor” în mărime de
166 368,15 lei de la membrii organelor de conducere: fondatorul/administratorul
Crețu Raisa, fondatorul Gribencea Dumitru și contabilul-șef Tetelea Olga și în
vederea asigurării executării hotărârii aplicarea măsurilor de asigurare prin aplicarea
sechestrului asupra patrimoniului membrilor organelor de conducere (f.d. 7-9, 10).
Conform art. 249 alin. (1) Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012,
odată cu cererea formulată conform art.248, administratorul
insolvabilității/lichidatorul sau, după caz, comitetul creditorilor poate cere instanței
de insolvabilitate să instituie măsuri asigurătorii asupra bunurilor din patrimoniul
persoanelor urmărite conform art.248. Cererea de măsuri asigurătorii poate fi
formulată și ulterior introducerii acțiunii prevăzute la art.248.
În corespundere cu norma de drept citată, lichidatorul este în drept să solicite
aplicarea măsurilor de asigurare asupra bunurilor din patrimoniul persoanelor
urmărite – membrii organelor de conducere.
În conformitate cu art. 174 alin. (1) Codul de procedură civilă, la cererea
participanților la proces, judecătorul sau instanța poate lua măsuri de asigurare a
acțiunii. Asigurarea se admite în orice fază a procesului pînă la etapa în care hotărîrea
judecătorească devine definitivă, în cazul în care neaplicarea măsurilor de asigurare a
acțiunii ar face imposibilă executarea hotărîrii judecătorești.
Din conținutul acestor norme de drept rezultă că la examinarea cererii de
aplicare a măsurilor de asigurare sau neaplicarea acestora, urmează a fi verificată:
raționalitatea și temeinicia cerințelor solicitantului despre aplicarea măsurilor de
asigurare; probabilitatea cauzării unui prejudiciu solicitantului în cazul neaplicării
măsurilor asiguratorii; dacă există periculum in mora (pericol de dispariție,
degradare, înstrăinare, risipire a bunului sau proastă administrare); asigurarea unui
echilibru între interesele părților cointeresate; preîntîmpinarea atingerii intereselor
publice sau a intereselor unor terți în cazul aplicării măsurilor de asigurare; în ce
măsură modalitatea de asigurare a acțiunii solicitate e în corelație cu obiectul acțiunii
înaintate și dacă aceasta va asigura realizarea de facto a scopului măsurilor de
asigurare; dacă măsura de asigurare solicitată nu corespunde cu însăși obiectul
acțiunii, fapt care este inadmisibil.
În conformitate cu art. 175 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, în vederea
asigurării acțiunii, judecătorul sau instanța este în drept: să pună sechestru pe bunurile
sau pe sumele de bani ale pîrîtului, inclusiv pe cele care se află la alte persoane.
În conformitate cu art. 176 alin. (2) Codul de procedură civilă, sechestrarea
bunurilor se efectuează în limita valorii revendicărilor din acțiune.
Așadar, la aplicarea măsurilor de asigurare prin sechestrarea bunurilor,
urmează a se ține cont de valoarea revendicărilor din acțiune.
Instanța de insolvabilitate legal a aplicat măsurile de asigurare a acțiunii și a
aplicat sechestru pe sursele financiare de la conturile bancare, pe bunurile mobile și
imobile după cum urmează: Crețu Raisa în sumă de 55 456 lei, Tetelea Olga în sumă
de 55 406 lei și Gribencea Dumitru în sumă de 55 406 lei.
Or, neluarea măsurilor de asigurare a acțiunii ar crea dificultăți judecătorești
sau ar face imposibilă executarea unei eventuale hotărâri judecătorești.
3
Nu constituie temei de admitere a recursului argumentul lui Gribencea
Dumitru că are loc permanent de trai și nu a întreprins acțiuni de înstrăinare a averii
de la intentarea procesului de insolvabilitate și depunerea cererii de tragere la
răspundere subsidiară.
Or, Legea nu condiționează aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii de
aceste circumstanțe.
Mai mult ca atât, instanța de insolvabilitate a aplicat sechestru pe bunurile lui
Gribencea Dumitru în limita 1/3 cotă-parte din totalul creanțelor admise față de
societatea cu răspundere limitată ,,Protor”, deși răspunderea membrilor organelor de
conducere este solidară.
În rest încheierea instanței de insolvabilitate nu se contestă și instanța de recurs
consideră inoportun de a se pronunța.
Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că încheierea Curții de
Apel Chișinău din 01 iulie 2016 este legală, iar argumentele invocate în cererea de
recurs poartă caracter declarativ, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul
ca neîntemeiat cu menținerea încheierii contestate.
În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e
Se respinge recursul declarat de Gribencea Dumitru.
Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 01 iulie 2016, în pricina la
cererea introductivă depusă de firma ,,Sarvn” societate cu răspundere limitată cu
privire la intentarea procesului de insolvabilitate în privința societății cu răspundere
limitată ,,Protor”.
Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.
Președinte, judecătorul: Valeriu Doagă
Judecătorii: Iuliana Oprea
Sveatoslav Moldovan
4