3ra-1297/16 — contestarea actului administrativ

Judecătoria Hîncești Dosarul nr.3ra-1297/16

Judecător: N. Rusu

Curtea de Apel Chișinău

Judecători:N. Budăi, I. Muruianu, V. Efros

ÎNCHEIERE

28 septembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului Valeriu Doagă

Judecători Sveatoslav Moldovan, Iuliana Oprea

soluționând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Patrașcu Lilian, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Patrașcu Lilian împotriva Inspectoratului Fiscal Principal de Stat privind anularea

ordinului cu privire la încetarea raporturilor de serviciu, restabilirea la serviciu și

încasarea salariului pentru lipsa forțată de la serviciu,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 mai 2016,

C O N S T A T Ă :

La 14 decembrie 2015, Patrașcu Lilian a înaintat cerere de chemare în

judecată împotriva Inspectoratului Fiscal Principal de Stat privind anularea

ordinului cu privire la încetarea raporturilor de serviciu prin destituire, restabilirea în

funcție și încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la serviciu.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat, că la data de 16 noiembrie 2015 a

fost emis ordinul șefului adjunct al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat în baza

căruia au fost încetate raporturile de serviciu cu el, care deținea funcția de șef al

Direcției control fiscal al IFS pe raionul Hîncești din anul 2010, prin destituirea din

funcția deținută din data de 25.11.2015.

Menționează reclamantul că, pe parcursul activității și-a îndeplinit

conștiincios și responsabil sarcinile stabilite de către angajator și prevăzute în fișa de

post, acest fapt fiind confirmat în baza fișelor de evaluare în calitate de funcționar

public din 26.01.2011, 26.01.2012, 24.01.2013, 29.01.2014, 06.01.2015, la care a

primit de fiecare dată calificativul „bine”. Munca prestată angajatorului a fost

apreciată de fiecare dată, fiind premiat de către conducerea IFS. La fel, în această

perioadă i s-au conferit diferite grade de calificare, la data de 31.03.2015 fiind

avansat într-o treaptă de salarizare superioară.

Concretizează Patrașcu Lilian că, la 06.08.2015 a aflat despre emiterea

ordinului cu privire la formarea comisiei ad-hoc și examinarea rezultatelor privind

activitatea direcției pe care o conducea, iar la 01.09.2015 șeful Direcției securitate

internă și anticorupție a întocmit raportul privind ancheta de serviciu potrivit căreia,

la toate obiectivele, stabilite de Comisia de disciplină în baza procesului-verbal nr.

62 din 13 august 2015, au fost constatate neajunsuri și a fost dur criticată activitatea

direcției pe care reclamantul o conducea, în mod special activitatea prestată de

reclamant în calitate de șef.

1

Ulterior, la data de 25.09.2015 a fost emis procesul-verbal nr. 70 al Comisiei

de disciplină al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, prin care s-a constatat că

activitatea reclamantului este una nesatisfăcătoare și s-a propus angajatorului de a-i

aplica sancțiunea disciplinară „destituirea din funcție”.

Concretizează reclamantul că la 16.10.2015 șeful Inspectoratului Fiscal

Principal de Stat a emis ordinul cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare

„destituirea din funcție” a reclamantului.

Consideră Patrașcu Lilian acest ordin nefondat și care contravine legii,

deoarece nu au fost stabilite obligațiile și atribuțiile de serviciu pe care nu le-a

îndeplinit, dat fiind faptul că anterior acestei comisii disciplinare activitatea sa a fost

apreciată bine, iar constatările făcute în raportul din 01.09.2015 le apreciază ca fiind

subiective și care nu denotă faptul că nu și-a onorat obligațiile de serviciu.

Solicită reclamantul anularea ordinului nr. 1064-p din 16.11.15 cu privire la

încetarea raporturilor de serviciu prin destituire emis de către Inspectoratul Fiscal

Principal de Stat de pe lângă Ministerul Finanțelor, potrivit căruia au fost încetate

raporturile de serviciu cu Patrașcu Lilian, restabilirea la serviciu în funcția deținută

anterior - șef al Direcției control fiscal al Inspectoratului Fiscal de Stat Hîncești și

încasarea salariului mediu lunar din contul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat

pentru perioada absenței forțate de la serviciu.

În drept, reclamantul și-a motivat acțiunea pe prevederile art. art. 355- 356

Codul Muncii.

Prin hotărârea Judecătoriei Hâncești din 09 februarie 2016, cererea de

chemare în judecată a fost admisă.

Considerând ilegală hotărârea primei instanțe, la 03 martie 2016 Inspectoratul

Fiscal Principal de Stat a declarat apel, solicitând admiterea apelului, casarea

hotărârii Judecătoriei Hâncești din 09 februarie 2016 cu emiterea unei noi hotărâri

prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă.

În motivarea apelului a indicat că, prima instanță la adoptarea hotărîrii nu a

constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicție cu

circumstanțele pricinii, cît și au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept

procedural.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12 mai 2016 s-a admis apelul

declarat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, s-a casat hotărârea Judecătoriei

Hâncești din 09 februarie 2016 și s-a emis o nouă hotărâre prin care s-a respins

cererea de chemare în judecată depusă de Patrașcu Lilian împotriva Inspectoratului

Fiscal Principal de Stat privind anularea ordinului cu privire la încetarea raporturilor

de serviciu, restabilirea la serviciu și încasarea salariului pentru lipsa forțată de la

serviciu.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel la 28 iunie 2016 Patrașcu Lilian

a declarat recurs, prin care solicită admiterea recursului, casarea deciziei Curții de

Apel Chișinău din 12 mai 2016 cu adoptarea unei noi hotărâri prin care să se decidă

menținerea integrală a hotărârii Judecătoriei Hîncești din 09.02.2016.

Instanța de recurs constată că, decizia instanței de apel din data de 12 mai

2016 a fost expediată participanților la proces la 25.04.2016, însă la materialele

dosarului lipsește dovada recepționării acesteia. Astfel, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, prin prisma

art. 425 CPC, consideră recursul depus la data de 28.06.2016 în termen.

2

În conformitate cu art.439 alin.(2) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acestuia.

În motivarea cererii de recurs, recurentul a invocat neaplicarea normelor de

drept material și procedural pertinente cauzei.

Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

pricinii civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele

considerente.

Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că

recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele au

apreciat înscrisurile probatoare și au constatat circumstanțele cauzei.

Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de

reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

În speță, Colegiul menționează că, recursul în cauză conține obiecțiile de fapt și

de drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanțele ierarhic

inferioare, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care

este garantat de articolului 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei

de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, așa cum

formal invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui

temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la

proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decît cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene, recursul trebuie să fie efectiv,

adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe când în

recursul declarat de către Patrașcu Lilian asemenea aspecte nu se regăsesc.

3

Din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Patrașcu Lilian ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM,

completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție,

D I S P U N E:

Recursul declarat de către Patrașcu Lilian se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului Valeriu Doagă

Judecători Sveatoslav Moldovan

Iuliana Oprea

4